Prima Dragoste!

Au inflorit si teii. Asa ca se poate numi si dragostea din tei!
Si ce poate fi mai frumos decat sa te indragostesti!
Am tot primit observatii ca in multe cazuri scriu lucruri prea personale si ca asta nu este bine.
Am inceput sa vad blogul si ca un testament catre fiul meu. Care sper ca va dori sa ma cunoasca in complexitatea mea si nu doar  : hai sa mancam, hai sa invatam, hai sa citim ceva, hai sa ne spalam, hai sa ne sculam etc. Si aceste randuri, la fel cu tot ce am scris pe blog pana acum as vrea sa reziste timpului si sa deschida un portal temporal in care sa ne regasim spiritual in orice moment al existentei lui.
Poate este prea personal dar este blogul meu si cat timp va exista Internet voi exista si eu!
Sa revin la tei si la dragoste!
Am auzit ca prima dragoste nu se uita niciodata. Sincer eu cred ca am uitat exact pentru ce fetita sau doamna pulsul meu a luat-o razna. Si nici ce varsta aveam.
Asa ca aici va ramane consemnat urmatoarea propozitei : Tata cred ca m-am indragostit!
Si nu de oricine. Ci chiar de invatatoarea lui. Si sincer pot spune ca nu are gusturi rele deloc. O frumoasa blonda cu ochi albastri.
Antecedente avea cand la un an si jumatate, intr-un restaurant fiind, a plecat de la masa unde eram dupa o frumoasa doamna blonda. Si cu greu l-am adus inapoi.
Acum ma uit cu uimire cum creste si tot creste. Uneori uit ca are doar 7 ani si 4 luni. Si asta datorita limbajului, gandirii si dezvoltarii lui fizice. Dar inca este tot un copil. Care sta la scoala aproape 7 ore zilnic, care merge la antrenamente de doua ori pe saptamana si care mai are si lectii de facut.
Bine ca are timp sa se indragosteasca si sa se bucure de copilarie (cat mai poate)!
Poate cei care nu au copii nu inteleg aceste randuri.
Dar nimic, nimic, nu poate fi mai frumos decat sa-ti vezi copilul crescand si sa vezi trecerea timpului reflectandu-se in ochii lui. Cine nu are parte de acesta reflexie a pierdut ceva esential in viata.
Poate chiar ultima dragoste!