Clasa zero pregatitoare

Niste parinti procesomani vor sa stopeze orice urma de reformare a invatamantului romanesc. Adica sa nu o luam de la zero. De la Clasa Zero.
Ca si in multe alte domenii, invatamantul romanesc este aproape distrus producand absolventi total nepregatiti pentru lumea actuala, in domenii care nu mai au cautare si  nu in ultimul rand nu mai cladesc caractere iar lipsa de cultura generala este evidenta.
Ce trebuie facut?
Eu unul, sincer il admir pe domnul Funeriu. Si regret remanierea dansului, dar stiu ca a ramas unde trebuie.
Asa ca orice reforma trebuie inceputa de la radacina. Si cum radacina nu poate fi gradinita a fost introdusa clasa pregatitoare (si nu clasa zero cum malitios se scrie).
Ce rost are aceasta clasa?
Introducerea ei pentru mine este un semn de seriozitate si lasa sa se vada chiar si o strategie.
Sa vedem. Avem un copil care este la gradinita. Si poate ajunge in situatia sa repete grupa pregatitoare la gradinita. Asta sigur il plafoneaza in prima clasa de scoala si ii omoara interesul pentru a invata. Trecerea de la gradinita la scoala este un pas important si dur  in viata copilului. Si de obicei se face abrupt si traumatizant. Imi aduc aminte de cate lacrimi se varsau in prima zi de scoala. Si toate astea pentru ca nu exista o tranzitie lina de la gradinita (unde se invata jucandu-te si totul este tratat mai lejer) la sistemul rigid al scolii si al evidentei ca esti incadrat intr-o alta forma de invatare cu reguli stricte si cu programa.
Mai ales in Bucuresti lipsa locurilor in gradinite este o evidenta. Tot o evidenta este si lipsa cadrelor de specialitate. Tot o evidenta este interesul de a lucra cu  copii spre 7 ani la gradinita decat mucosi de 3 ani. Intr-o grupa de gradinita cu peste 40 de copii sigur nu poate invata tot ce ar trebui sa stie un copil inainte de scoala. Nu este nici timp, nu sunt nici conditii, nici rabdare pentru a putea pune in practica o curicula de pregatire.
Si asa ne trezim cu diferente uriase in aceeasi clasa I-ii, cu copii care de abia au vazut alfabetul si cifrele si cu alti copii care deja buchisesc si fac socoteli simple. Acest decalaj se tot amplifica cu trecerea timpului. Dar nenorocirea este ca in loc sa se incerce aducerea celor slabi spre cei buni, cei slabi raman tot slabi, iar cei buni de fapt se prostesc. Asa se elimina orice emulatie competitiva intre copii si spiritul lor de competitie se dilueaza. Sa nu mai vorbim si de factorul uman. Adica educatorii. Care si ei sunt oameni si traiesc dintr-un salariu mizer. Ceea ce ii face foarte receptivi la ce se primeste de 1 martie sau 8 martie (si nu numai!!!) . Si de aici favoritisme si moartea obiectivitatii.
O alta problema ar mai fi si invatarea limbilor straine. La gradinitele particulare este un interes vadit pentru engleza si se depun oarece eforturi (bineinteles contra-cost).  La cele de stat nivelul este foarte scazut si din lipsa de specialisti.
Din start apar diferente intre copii de la gradinitele de stat si cele particulare. Cu un avantaj evident pentru cei de la cele particulare. Culmea ca se invata dupa aceeasi curicula. Fara o clasa pregatitoare tot acest bagaj al celor de la gradinitele particulare se pierde in clasa I-ii.
Mai consider ca o alta mare problema a invatamantului romanesc ar fi invatarea (memorarea) prin repetii nesfarsite. Si nu o stimulare a gandirii creative. A ingeniozitatii, a creativitatii. Si nu in ultimul rand, sistemul rigid de comunicare cu invatatorul. Care nu prea asculta ce are de spus copilul si nu in ultimul rand in lipsa de argumente apeleaza la cuvantul : "OBRAZNIC"!
Clasele sun supradimensionate, accesul la un calculator si la Internet este inca un vis, sportul si excursiile sunt mult marginalizate, iar religia este predata cu o rigiditate si o inchistare demna de vremea Inchizitiei.
Copii trebuie lasati sa gandeasca liberi. Sa aiba personalitate. Sa fie ei insisi. Dreptacii sa raman dreptaci si stangacii sa ramana stangaci. Si nu sa fie striviti si obligati sa memoreze totul. O pot face dar pe termen lung este o strategie gresita.
O mare incercare pentru viitorul natiunii romane. Avem sansa sa intram si noi in randul lumii civilizate cu o reforma adevarata si profunda a invatamantului.
Sa nu ratam aceast sansa.