Fii Baraganului

Un oraș la marginea Bărăganului este de fapt Bucureștiul. Daca nici Dâmbovița nu ar fi trecut prin el nu avea pic de culoare. Ar fi fost oraș plin de mlaștini înconjurat de codrii seculari si supus extremelor. Iarna ar fi fost ger de crapă pietrele dublat de un viscol care ar fi troienit zăpada de 3 metri si vara ar fi fost călduri de peste 40 de grade dublate de mult praf si multi țânțari.
De aceea pana acum aproape 500 de ani nimănui nu i-ar fi trecut prin cap sa faca un oraș aici. Pentru ca toata zona era improprie locuitului in comunități mari.
De la  daci încoace, (care nu erau ei prea prosti cum se crede) peste 2000 de ani localitățile din aceasta zona erau spre munte. Si la fel si capitala. Prima data a venit rândul sa se aseze capitala pe Arges cat mai la munte. A fost putin mutata la Câmpulung (nu departe) si  in final la Târgoviște (cam la fel).
Dar au venit turcii. Si consumau prea multa motorina sa ne prindă domnitorul prin munti. Nu ca nu aveau cooperarea boierilor care sperau ei la domnie. Asa ca a ajuns Bucurestiul sa fie inima Valahiei. Si de atunci orasul s-a dezvoltat fara masura. Mai ales spre nord. Bălțile au fost asanate, pădurile taiate si mai recent gropile de gunoi au fost umplute si pe ele se găsesc cartiere de locuințe.
Acum avem un oras care pe langa marile probleme urbanistice s-a umplut de toti neica-nimeni fugiti de la munca câmpului si geme in continuare de toti absolvenții din ultimii 20 de ani care au umplut orasul si si-au adus cu ei propria cultura de bătătura. Marea lor majoritate nu iubesc acest oras. Nu ii leaga in afara de serviciu si de locuință nimic. Nu au amintiri din școala, din liceu sau din facultate. Multi nu au nici de la nunta. S-au trezit ca sunt angajati si de la o garsoniera închiriata prin marginime au devenit bucuresteni sadea.
Ei nu curata orasul de zapada, se înghesuie in mașinile de la firma si blochează intersecțiile, vin de pe străduțe laturalnice cu tupeu pe strada principala.
Si asa arata un oras care nu ar fi trebuit sa fie capitala. Si a ajuns asa doar datorita sultanilor care au vrut sa aiba la doar 50 de km de raiaua de la Giurgiu pe capul ghiaurilor. Ca sa poată sa-l surghiunească sau sa-l decapiteze mai usor.
Am devenit asa fii Baraganului. Si nu ne impacam cu ideea ca traim intr-un oras supus extremelor. Care s-a dezvoltat haotic si fara prea mari sanse de redresare. Si care are o infrastructura debila si care este plin de venetici care nu il iubesc.
Acum este condus de un doctor care precis o sa mai dea retete cu PMB inca un mandat. Ca iarna asta o sa se faca diferenta la alegerile locale. Asta va fi testul de maturitate al primarilor. Cine va răzbi zăpada va avea mandatul asigurat. Cine nu, e pe lopata.
In zona Baraganului sunt tot felul de localitati cu nume care ar trebui sa sune a alarma. De genul : Valea Lupilor, Valea Alba, Valea Rea, Balta Alba samd. Oare aceste denumiri nu or avea nici o legatura cu alte fenomene extreme?????
A inceput si campania electorala. Unii o fac cu Wola sau cu buldozerul. Au si portbagajul plin de branza si vin cu tiruri pline de mâncare. Pana la urma asta este modelul crestinesc de succes. Miluieste si dezapezeste. Si mai si pomeneste. Eroul antic reincarnat.
Altii dau zapada din studioul TV devenit al poporului. Stau si ma intreb daca Rolls-ul o avea tractiune 4x4 sau cum ajunge la serviciu. Promoveaza o dezapezire virtuala si faravirgulaindirect.
Astia ar fi fii Baraganului. Multi buni, multi rai. Traim aici in furia naturii si ne miram ca ea se manifesta.
Macar in aceste momente cei care au ceva in plus ar trebui sa se gandeasca la cei care au ceva in minus si sa incerce sa fi mai buni si mai omenosi.
Caci toti traim in aceasta campie atat de supusa capriciilor naturii.
FII BARAGANULUI la lopata!