Cine mai este asta si ce vrea el?
Ar fi vorba de doua componente, unul mineral si unul vegetal.
Detritus vegetal reprezinta moartea si ramasitele a ceea ce odata au fost pesti, plante sau chiar nutrienti. Se vizualizeaza ca un mâl negru si se gaseste pe fundul apelor.
Detritus mineral reprezinta materialul granulat rezultat din urma fărâmițării rocilor. Adica nisip sau pietris.
Si de ce ar fi interesant sa citesti despre DETRITUS?
Sa zicem ca spiritul uman ar reprezenta o roca alpina. Si ar sta semeata in varful unui munte. Si ar avea personalitate si ar infrunta furia naturii si ar fi aproape de cer.
Totusi zilnic milioane de bucati de roca pleaca dislocate de ape intr-o calatorie impreuna cu apa spre mari si oceane. Majoritatea lumii apreciaza doar calatoria apei. Pentru ca ea se vede. Dar aceasta calatorie este de fapt mult mai ampla. Si o alta componenta este de fapt cea care se transforma cel mai mult. Apa ramane apa. In schimb roca sufera cea mai puternica transformare. Dintr-o mareata bucata de stanca plina de personalitate ajunge sa fie un fir de nisip esuat pe o plaja printr alte miliarde de fire de nisip, ca niste clone identice care nu au nici un scop in viata.
Pana la urma un fir de nisip nu straluceste si nu impresioneaza cu nimic. Doar cantitatea de nisip este cea care te uimeste. Se apropie de infinit. Este spalat de valuri, ars de soare si nu ajuta decat la relaxarea oamenilor aflati la plaja sau sunt bucuria copiilor care il modeleaza conform imaginatiei lor. Asa ca poate zamisli orice doreste mintea si poate mana unui copil!
Oare de ce oamenii prefara concediul la mare si mai putin la munte. Pentru ca marea si plaja iti ofera relaxarea pasiva si dulceaga a lenevelii. In schimb muntele numai la leneveala nu ar trebui sa te imbie. Sa cuceresti un varf muntos este o lupta atat fizica cat si psihica. Si asta iti ofera si satisfactii dar si o oboseala placuta in locul unei leneveli poate la fel de placute.
Stau si ma uit in jurul meu. Si tot constat ca sunt inconjurat de DETRITUS! De spirite macinate si micsorate pana la dimensiunea firului de nisip. Dar care impresioneaza prin cantitate. Sau de acel mâl negru care are si un miros pestilential, care te face sa te afunzi in el si uneori te si sechestreaza si te domina.
Cam asta vad eu acum in Romania. Sau cel putin asta pare a fi optiunea majoritatii.
O dictatura a DETRITUS!
Si eu care ma zbat sa nu fiu inghitit de
mâl si ma chinui sa nu fiu nici macinat aidoma nisipului si sa esuez pe nu stiu ce plaja.
Oare totul este pierdut?
NU!
Pentru ca daca se gaseste liantul potrivit toate aceste pietricele si fire de nisip pot forma BETONUL!
Si el poate rezista sute de ani!
Important ar fi sa se gaseasca liantul (cimentul) cat mai repede pentru a coagula toate pietricelele risipite si fara rost din clipa de fata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu