Putin mirat si putin cuprins de lehamite incerc sa vad cum se comporta oamenii de stat in Romania cand ajung pe la 60 de ani! Si au si copii mari pe acasa!
Poate ca exemplul nu este corect si nu se pot face comparatii dar mintea mea asta a gandit si a simtit nevoia sa impartaseasca.
Un exemplu este astazi pe toate buzele. De unii hulit, de altii preamarit, povestea actuala capata tot mai mult aspecte de telenovela. Si se amesteca foarte mult niste principii care ajung in derizoriu.
Primul principiu ar fi cel de Justitie!
Al doilea ar fi cel despre Sinucidere, sau mai exact despre VIATA!
Amândouă tin de moralitate, de asumarea vinei si de responsabilitate !
Iata si povestea pe care vreau sa o reamintesc:
Anul Domnului 1714. Luna GUSTAR! Un mare Barbat Roman la 60 de ani impreuna cu cei patru fii ajunge in inchisoare. Si il asteapta pedeapsa capitala! Statea inchis la Edicule si toata averea ii fusese confiscata.
""
Ianache Văcărescu, ginerele și sfetnicul principal al domnitorului, a fost decapitat primul. Au urmat fiii cei mari. Înspăimântat, Matei, mezinul, a fost gata să renunțe la creștinism: "Dă-mi voie să-mi trăiesc tinerețea. Mai bine vreau să fiu mahomedan decât să mor nevinovat”. Brâncoveanu s-a împotrivit, iar călăul i-a retezat și capul copilului. Constantin Brâncoveanu însuși a îngenuncheat ultimul în fața gâdelui. Capetele celor șase au fost plimbate pe străzile Istanbulului în vârfuri de sulițe, iar trupurile, aruncate în mare. Doamna Maria a aflat vestea în închisoare. Cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului a început pescuitul cadavrelor, care și-au găsit odihna veșnică în insula Halki, într-o veche mânăstire grecească.
Iată cum descrie Gheorghe Sincai martiriul voievodului:
„Odată cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, cărora el le-a grăit astfel în ora morții: „Iată, toate avuțiile și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit. Credeți tare întru aceasta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința voastră pentru viața și lumea aceasta...”. Acestea zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, și mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, și aruncară trupurile în mare. Și creștinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie.”
""
Nu am pretentia ca toata lumea sa creada in Dumnezeu si in Romania!
Dar am pretentia sa nu uitam cine suntem si de ce au fost in stare mari patrioti romani!
Sa nu consideram o normalitate ceea ce se intampla acum. Si ca romanii nu sunt in stare sa aiba o inalta conduita morala si patriotica!
Romania mai are coloana vertebrala! Si daca niste nevertebrate ne conduc asta nu inseamna ca toti suntem din acelasi aluat cu ei!
In ce crede oare un om care se sinucide?????
Si pe cine poate el oare sa conduca? Si pana unde?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu