Liga lui Mititica devine si mai mititica

Am urmarit finala UCL si am fost sigur ca nimeni nu va putea bate pe Barca nici acum nici inca cel putin un an.
Si nu vreau sa vorbesc de etnobotanicele care i-au afectat ficatul lui Abidal (felicitari pentru insanatosire si pentru joc) caci fiecare breasla trebuie sa-si apere secretele.
Vrea sa revin la cancerul din fotbalul romanesc.
Propun ca FRF si LPF sa fie desfintate si sa organizeze noi organizatii pentru fotbalul profesionist si amator din Romania.
Pai tocmai acum cand au fost si ei drastici si corecti pana la capat?
DA!
Tocmai acum, pentru ca nu poti avea incredere in oameni care au fost chiar ei celulele bolnave si au raspandit boala in fotbalul romanesc si pentru ca trebuie odata pentru totdeauna rupta legatura cu trecutul tenebros si malign din fotbal.
Si ce o sa fie?
Un an fara fotbal!
Mare pierdere!
Oricum suntem ca o fata batrana care traieste numai din amintiri. In lumea fotbalului de acum nu mai reprezentam mai nimic.
Si sincer nu vreau ca de echipa nationala sa se ocupe dl. Plesu si sa-i invete "Moliftele Sfantului Vasile" sau sa le gaseasca sparing partner un Inger. Nici de Federatie nu vreau sa se ocupe dl. Liiceanu in timp ce fac pregatire pe la Paltinis invatand "critica fautului pur".
Fotbalul a devenit o superafacere si pentru asta trebuie un supermanagement.
Pe gunoaie nu se poate cladi si nici face performanta. Doar o spoiala de ochii lumii.
Mai exista si oameni (sper) curati in fotbal si in sport in general.
Fara MMei, fara Crimbo-isti, fara frati impresari , fara ochelari si costume de mafioti, doar profesionisti.
Exista ei oare?
Sau fotbalul este dupa fata si asemenarea tarii?
Am fost pe stadioane, m-am bucurat de performante, am cantat si am mancat seminte pe la meciuri.
Dar ce se intampla acum este o boala care daca nu este starpita nu va mai putea fi controlata.
Nici chiar sub supravegherea FIFA si UEFA (un fel de UE si Schengen).

Liga lui Mititica a mai ramas fara 2 echipe: Timisoara si Bistrita pleaca ndirect in Liga a III a.
Pacat de doua orase care iubesc fotbalul.
Dura Lex sed Lex.

Despre lucruri TABU: Astazi Szekelyfold

Avem o hipersensibilitate in relatia noastra cu  maghiarii.
Parca avem ceva furat pe care stim ca trebuie sa-l inapoiem.
Cum apare un subiect pe aceasta tema toata lumea se inflameaza si luciditatea dispare.
Sunt un "Mitica" de Bucuresti si nu am simtit niciodata "asuprirea" maghiara.
Sa zicem ca pot avea detasarea si background-ul istoric si cultural sa ma pronunt si eu.

Deci care e problema? spun si testosteronul imi inunda corpul.
Pai voi la-ti omorat pe Horia! era bancul cu un roman snopind in bataie un ungur. Stai ma! ca asta a fost demult.
DA! Dar eu acu am aflat.

Tot acum am aflat ca se pregateste lansarea la Bruxelles a "Biroului Tinutului Secuiesc".
Ma intreb si eu. O sa ne ia sau o sa ne dea?
Pai un aflux de turisti in orice zona este binevenit pentru bugetul tarii.
Ca asta se foloseste ca o arma pentru presiuni mediatice si politice pentru autonomie nu e bine.
Dar ce sa faca si maghiarii, oups secuii? Parca erau diferiti, sau au devenit un singur neam?
Atunci cine e amintit in Unio Trium Nationum ?
Sigur nu romanii. Erau considerati tolerati pe propriul pamant.
Relatia romano-ungara a evoluat de la inceput cu dominarea si ingenucherea (pe alocuri chiar exterminare) a romanilor.
A fost bun Iancu de Hunedoara (sa apere Ungaria de turci) cu toate ca avea si el ceva sange amestecat. Asta cu puritatea sangelui prin zona noastra e un lucru cel putin greu de confirmat. Asa ca mai bine sa nu ne legam de asta (mai ales ca aduce aminte de alte probleme cu Rasa Pura si Superioara).
Asa ca aproape 1000 de ani ungurii au cam facut ce au vrut ei prin Ardeal. Si noi (romanii) puteam sa ne opunem doar printr-o rascoala in care era mai mereu trasi pe roata.
A venit momentul Scoala Ardeleana si ne-am desteptat si noi putin.
Norocul a fost ca in 1918 Romania a avut singura armata capabil asa distruga Republica Sovietica Maghiara a lui Bella Kuhn. Si pentru asta Europa ne-a ramas vesnic recunoscatoare.
Stiu ca exista doua principii in a judeca o problema teritoriala :
1. drepturile Istorice;
2. populatia majoritara.
Pentru Ardeal la pct 1. ne incadram doar partial dar la pct 2. in 1918  si de atunci incolo suntem populatia supermajoritara pe intreg Ardealul.
Si atunci ce sa facem cu HAR-KOV?
O enclava in inima Romaniei?
Putin probabil atat juridic cat si functional.
Singurul pericol este aspectul economic. Pe care vad ca nimeni nu il detaliaza.
Pai au in propietate privata aproape tot terenul si dezvolta legaturi economice preponderent cu Ungaria. Asta este adevaratul pericol.  Romania sa nu mai conteze economic in zona.
De bine de rau toti suntem cetateni ai Romaniei , toti primesc acolo o pensie, toti sunt cu acelasi drepturi si obligatii ca noi ceilalti.
Nu cred ca i-a lovit altfel criza, nu cred ca inundatiile sunt altfel pe acolo.
Toti suntem in aceeasi barca si conform Constitutiei asta nu se mai poate schimba.
De asemenea accesul in UE s-a facut declarand ca nu exista diferende teritoriale cu vecinii. Si asta au semnat si Ungaria si Romania.
Asa ca mai bine sa facem turism impreuna sa ne crestem copiii cu frica lui Dumnezeu si sa lasam ranile sa se vindece.
Daca francezii si germanii au putut, la noi unde nu a curs atata sange se pare ca  totul nu e pierdut inca.
Avem atatea familii mixte si atatea lucruri frumoase de realizat impreuna.
Viitorul nu sta in izolare ci intr-o integrare in Statele Unite ale Europei.
Asa ca sa fim realisti si sa intampinam viitorul cu zambetul pe buze.
Sunt mult  mai multe lucrurile  care ne unesc decat cele care ne despart. UDMR stie de ce!
O Ungarie Mare este la fel de posibila ca si refacerea Imperiului Bizantin.
Daca vreti sa va jucati de-a autonomia este treaba voastra.
Mai bine sa ne jucam de-a business-ul impreuna.
Much ado about nothing !

O istorie antica. Episodul III. Anabasis si Catabasis.

Daca n-ar fi fost Xenophon putine s-ar fi stiut despre calatoria celor 10.000 de mercenari greci spre inima Babilonului, calatorie care l-a inspirat pe  marele cuceritor Alexandru Macedon.
Pe scurt:
O armata de mercenari din toata Grecia este stransa sub comanda generalului spartan Clearchus pentru a-l ajuta pe Cyrus cel tanar, intr-o lupta fratricida, pentru a cuceri tronul Persiei.
Drumul pana aproape de Babilon a ramas in istorie ca fiind  ANABASIS.
Victoria din batalia de la Cunaxa din Babilon (401 I.C.) importiva trupelor lui Artaxerxes II ramane fara rezultat pentru ca in aceasta lupta moare pretendentul la tron Cyrus cel tanar. Asa ca intreaga armata a grecilor ramane fara angajator si fara tel.
Prinsi in inima imperiului grecii incearca sa ajunga acasa.
De aici incepe CATABASIS.
Sunt atacati in permanenta de trupele persane. Cu tenacitate trecand prin Mesopotamia si prin Armenia ajung in final la Trabzon pe malul sudic al Marii Negre si atunci exclama victoriosi:
Thalassa, Thalassa! (marea, marea)
Acest strigat pentru greci insemana si : ACASA. Pentru ca marea era pentru ei o a doua casa. Stiau sa ajunga de pe orice mare acasa. Aveau in sange instinctele de marinari.
Pentru istorie acest eposid a fost o lectie cum o armata, mica dar foarte bine pregatita si disciplinata, poate face fata gigantului acelor vremuri care era Imperiul Persan.
De aici s-a deschis calea pentru Alexandru Macedon.
Noroc cu scrierile lui Xenophon care au fost utilizate ca un ghid de cucerire a Asiei.
Daca Anabasis nu exista atunci cu siguranta munca lui Alexandru Macedon ar fi fost infinit mai grea.
A avut informatii logistice, geografice si organizatorice despre Imperiul Persan.
A urmat aproape cu strictete drumul celor 10.000 in cucerirea Asiei.
Asa s-a deschis poarta Asiei si a primului schimb de cultura si civilizatie bilateral ASIA-GRECIA dar de data asta cu Grecia in rol de dirijor si erou civilizator.
Dar a fost nevoie de uriasa personalitate a lui Alexandru Macedon , a profesorilor lui (Aristotel) si a armatei perfecte create de tatal sau Filip al II lea al Macedoniei pentru a realiza acest vis.
A mai fost si credinta lui sincera ca este fiul unui zeu si nu s-a ferit sa-si caute descendenta  la oracolul de la  Dodona si la cel din oaza Siwa .
Fara toate astea nu ar fi existat uriasul Imperiu de acum 2500 de ani.
Si  ceea ce a urmat, inclusiv NOI.

Sexul Ingerilor

29 mai 1453.
Atunci nu s-au deschis cerurile pentru a-i omora pe necredinciosi ci o mica portita din zidul de nord-vest al cetatii.
Asta a fost vrerea omului si nu a Domnului. Oare?
Si totusi acei oameni asediati ce faceau?
Erau deja constienti de sfarsitul lor?
Ei bine, ei si-au gasit timp pentru a dezbate probleme religioase. Da, discutau despre sexul Ingerilor. Adica reuseau in nebunia generala sa gandeasca si sa-si puna intrebari si sa intre intr-o comuniune cu Domnul. Si nu neaparat prin rugaminti pentru victorie ci pentru o curatare spirituala.
Asa ceva in ziua de azi pare hilar.
Dar oare noi cei din ziua de azi mai avem timp oare pentru a ne intoarce fata spre Divinitate?
Oare noi ne mai punem probleme despre viata si moarte? Oare noi ne mai rugam cu adevarat?
Ne mai invatam copii sa se roage, ii mai invatam morala crestina?
Ii mai multumim Domnului pentru bucata de paine de pe masa noastra?
Sau totul se rezuma la ipocrizie si la aparente.
Deunazi am fost cu un taxi care avea la parbriz cred ca peste 20 de cruciulite si iconite. Nu am trecut pe langa vreo biserica unde sa nu se inchine. Asta pana la primul refugiu de tramvai unde nu a fost lasat sa reintre pe carosabil de pe linia de tramvai. Atunci de sub scaun a aparut o bata de baseball care a incercat sa faca dreptate la fata locului. Asta da evlavie mi-am zis in gand.
Sau tot o experienta recenta cu un reparator de frigidere mare amator de citate din Biblie. Dupa trei ore in care de fapt a desfacut si strans niste suruburi s-a simtit nevoit sa ma taxeze cu un onorariu demn de un avocat de lux.
Ce vreau sa spun ca intre faptele, vorbele si chiar gandurile noastre este o mare diferenta.
Se spune ca pentru un om definitoriu ar fi faptele si nu vorbele si  mai ales ce ramane in urma lui.
La capitolul cu ce ramane in urma noastra stam cel mai prost. Pentru ca nu prea mai credem ca ramane nimic dupa noi.

Constantinopolul a fost cucerit.
MHMD al II-lea a intrat cu calul in Hagia Sophia.
Totul a fost pangarit si distrus.
Si totusi dupa aproape 550 de ani Patriarhia de la Constantinopol mai exista, ortodoxii din Turcia se mai roaga la Dumnezeu si Hagia Sophia este inca in picioare si vizitabila.
Nimeni nu stie vrerea Domnului.
Trebuie doar ca si noi sa nu uitam ca EL exista.
Pentru ca altfel existenta noastra este golita de spiritualitate.
Si asta este foarte dureros si trist.

O serbare de sfarsit de gradinita.

Au inebunit astia? Pai la Facultate ce o sa mai faca? Poate asa e .

Dar eu sunt mandru de el si de munca depusa in ultimele 5 luni.

Felicitari ANDREI!

Tata te iubeste si e mandru de tine!

Al doilea din stanga.

O Istorie a Romaniei. Episodul VI. Divanurile Ad-Hoc

Anul 1857 a fost pentru viitoarea Romanie unul dintre anii definitorii ai istoriei. Atunci s-a realizat Masterplanul pentu unire si  dezvoltare durabila.
Norocul a fost razboiul Crimeii finalizat prin Congresul de pace de la Paris in 1856. Atunci existenta noastra intre cele 2 superputeri (Rusia si Turcia) a fost remarcata juridic si s-a cautat o solutie de integrare euro-atlantica.
Decizia a fost sa ne facem noi un consult si sa spunem noi ce vrem de fapt. Curat democratic!
Asa au luat nastere faimoasele divane Ad-Hoc. Cam toata lumea era reprezentata (conform standardelor vremii) si consensul national a zambit prima data tarii.
Au fost puse in discutie faimoasele CAPITULATII nascute din formularea lor pe Capitole si nu derivand din A CAPITULA.
Aceste divane au avut loc si in Muntenia si in Moldova si gandurile au fost curat romanesti deci identice.
Sa vedem care erau acestea:
Unirea principatelor sub numele de ROMANIA. Steagul sa fie TRICOLORUL. Le avem si acum.
Vinderea tarii unui principe strain (ma rog aducerea pe tron si naturalizarea lui).
Ce stiau ei si noi nu vrem sa recunoastem? Adica un Presedinte nu e bun? Si de ce strain? Un fel de expat?
Noi vroiam initial modelul elvetian de neutralitate. Am trecut pe modelul german care a intrat in razboi contra neamurilor, am respirat aerul de la Varsovia al Armatei Rosii si in final ne-am gasit filonul NORD ATLANTIC.
Noroc ca ANZAC s-a oprit pe la Gallipoli ca altfel aderam si noi acolo.
Realizarea Adunarii Obstesti ca fiind singurul organ legislativ al tarii. Aceasta denumire o sugerez si eu pentru ce va rezulta dupa legiferarea Referendumului privind Parlamentul Unicameral. Ce viziune au avut pasoptistii! Cum au anticipat ei Referendumul de acum. Sau parca erau toti masoni? Sunt confuz.

Totul a culminat cu primul motiv de INFRINGEMENT din partea Europei. Si anume am profitat de frazeologia juridica si am ales aceeasi persoana in ambele Principate. Adica pe Alexandru Ioan Cuza.
Si asa i-am pus in fata faptului implinit, politica urmata cu consecventa de Romania fata de Europa.

De atunci avem denumirea Romaniei, Tricolorul si cu mult noroc si tupeu primul Presedinte ales.
Sa nu uitam ca A.I.C a fost acuzat de deviere spre totalitarism si a sfarsit semnand abdicarea printre cearceafurile tavalite de pasiune langa BLONDA de atunci (Obrenovici).
A fost prima MONSTRUASA COALITIE.
Daca exista televiziune precis era LIVE si erau si mascatii in dormitor.

Poate ar mai fi necesare niste Divanuri Ad-Hoc si acum.
Ca sincer o strategie de dezvoltare si un consens national nu ar strica.
Si poate Secularizam si toate averile furate in ultimii 20 de ani.

Singuratatea lui Stephen Hawking

"Am trait cu spectrul unei morti timpurii in ultimii 49 de ani si nu imi este frica de moarte, dar nici nu ma grabesc sa mor fiindca mai am atat de multe de facut. Privesc creierul ca fiind un computer care nu va mai functiona atunci cand componentele sale se vor strica. Insa nu exista rai sau viata de dupa moarte pentru computere stricate, acestea sunt doar basme pentru oamenii care se tem de intuneric"
Asta este o parte dintr-un interviu recent dat ziarului "The Guardian" si cuvintele lui care m-au facut sa scriu aceste randuri.
Descoperindu-i personalitatea, de-a lungul timpului, i-am urmarit declaratiile considerand ca un om care a suferit atat in viata si traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima sigur are ceva de spus si de impartasit celorlalti.
Sunt insa socat sa constat ca de fapt nu a invatat mai nimic din ce era de invatat chiar si dintr-o existenta chinuita. Este modelul suprem de ateism si pentru el stiinta gaseste raspunsul la toate intrebarile.
Ce bine ar fi ca acest "supercomputer" (omul) sa se multumeasca doar cu raspunsuri stiintifice.
Stiu ca in ziua de azi religia (de orice fel) nu prea mai tine pasul cu dezvoltarea stiintei si ca nu are toate raspunsurile la toate intrebarile. Din fericire nici stiinta nu are raspunsuri la toate intrebarile.
Dar cine mai are timp de intrebari si indoieli. In viteza in  care ne traim viata, focusati pe rezultate , bani si certitudini, intrebari fundamentale raman nerostite.
Si cand sunt timid spuse, mai inati in sinea noastra si poate uneori si intr-o comunitate, raman fara raspunsuri pertinete, uneori privite cu indoiala sau chiar persiflare. Si asta inca o data repet cand avem timpul pentru intrebari.
Spusele lui SH au o mare hiba in a compara in totalitate creierul cu un computer. 
De ce?
Un om poate creea un computer, dar un computer nu poate creea niciodata un OM.
Computerele se vor dezvolta, perfectiona si vor controla tot mai mult din activitatea umana.
Dar OMUL va avea mereu ceva in plus.
Dimensiunea divina pe care nici un computer nu o va putea avea.
E pacat de cei care nu au simtit niciodata Gratia Divina si chiar Sfantul Duh in jurul lor si chiar in ei.
Acestia sunt niste singuratici cu adevarat.
Nu suntem simpliti "bytes" ambulanti nu toata lumea este compusa din relatii binare.
Nu te indragosteti de un alt "byte", nu cresti niste ecuatii de cand se nasc si  nu cinstesti si onorezi memoria unor computere stricate si ramase fara sursa.
Nu visezi doar 1 si 0 , nu te emotionezi, nu suferi, nu te bucuri, razi sau plangi de la legiile lui De Morgan. 
Sa fi OM inseamna mult mai mult decat un computer si o existenta nu poate fi pastrata pe nici un mediu prezent sau viitor de stocare. 
Actualitatea poate contrazice perceptia mea asupra vietii.
Avem retele de socializare, avem Internetul, acordam zilnic cateva ore (chiar si eu) computerului si tot ce tine de el. 
Dar asta poate ca si datorita faptului ca oamenii  nu se mai aduna astazi in Agora, Forum, pe la Lyceum sau pe la Academia, vorbele nu mai au insemantate si rabdarea si smerenia sunt doar "VORBE". 
Un POLIS era viu. Fiecare il stia pe celalalt si oamenii cand se adunau discutiile lor erau adevarate si pragmatice. Pe vremuri democratia nu era reprezentativa si puterea era chiar in mainile lor. Acei oameni nu erau niciodata singuri. Si nici nu aveau computere. Stiau sa calculeze eclipsele de soare si luna, matematica lor era doar cu 10% sub cunoasterea noastra, cu observatia ca la ei se facea personal, si lumea lor era la fel de fericita sau trista ca a noastra.
Nimanui nu trebuie sa-i fie frica de intuneric. Dar lumina nu vine neaparat doar de la stiinta.
Becul este intr-adevar o buna sursa de lumina, dar nu ne lumineaza constiinta sau fantasmele.
Liberul arbitru acepta orice forma de exprimare si Stiinta este un bun tovaras de calatorie.
Ce se intampla cand incepe sa se stinga lumina? Pe ce buton te mai invata sa apesi?
O viata traita doar alaturi de religie poate fi si ea incompleta.
O viata tarita doar alaturi de stiinta poate fi si ea tot incompleta.
Fericit cel ce reuseste sa traiasca si sa le inteleaga pe amandoua.
Pentru ca sunt cele doua fete ale existentei adevarate.
Asa ca "Nu de moarte ma cutremur ci de vesnicia ei".

Asa D.A. dle Presedinte!

Felicitari!
Ne redati demnitatea demult pierduta a politicii noastre externe.
Decizia de a nu merge la Varsovia este singura pozitie corecta pe care o puteati adopta.
Sau suntem membru cu drepturi depline si trebuie tinut cont de pozitia noastra sau nu.
Nu tratam situatia din Kosovo ca un stat plin de sechele si fantasme ci din pozitia pragmatica a unor principii.
Si ele trebuie respectate chiar daca Franta, Germania sau USA vor altfel. Nu ma inspaimanta ca avem partitura Rusiei. De data asta Istoria ne va da dreptate.
Si sa mai terminam cu saracele minoritati. In Romania borcanul cu miere a ajuns sa fie arbitrat de UDMR. Ea a ajuns masa critica in reactia puterii. Nimeni dar absolut nimeni nu a avut asa o longevitate guvernamentala. La un moment dat poti spune UDMR= LOVE= Palatul Victoria. Si DNA nu poate intercepta nimic pe limbi semioficiale (vezi istorie si geografie), pur si simplu se strica banda (IGHEN!).
Asa ca sunt cei mai curati si statornici guvernanti.
Si poate e bine ca e asa. Daca reteta franco-germana a fost "make business not war" la noi ar fi "decat sa-l spitalizam pe saracul Cofariu mai bine sa spitalizam tot poporul (Nu-i asa dle Cseke Attila?) adica "guvernare forever".

In sfarsit s-a spart si buboiul de la Constanta. A ramas saracul Port fara principii. Adica cum va mai functiona de acum incolo? Dispar cosurile de gunoi? Adica totul o sa fie vamuit pe bune? Si Dragonul Rosu si China Town-Afumati? O sa moara copilasii de foame ! Nu cumva Raluca B? Adica fata lui Mircea B. Adica oaia neagra,guraliva si ghinionista a familiei.

Am avut ocazia sa o ascult pe sotia domnului secretar de stat. Adica doamna Adriana . Curat Victoria Lipan.
Numai ca agresatul era de fapt agresor.
Singurele comentarii: Uluitor, Senzational, Incredibil. Saracii de ei. Si el doar voia sa fie seful Portului. Si nimic mai mult.
Increngaturile de familie cu comandanti de nava cu KUKI si toata echipa sunt de asemenea curate telenovele.

In concluzie :
Felicitari pentru Varsovia.
Pentru Portul Constanta va rog sa scuturati mai bine covorul. Inca nu a iesit tot praful. Atentie ca mai si pateaza.

Expatii nostri si expatii lor

Aceasta abreviere din latina "expatriatus" a ajuns in ziua de azi sa fie sinonim cu maxima realizare profesionala si financiara.
Am cunoscut in ultimul deceniu o groaza de asemenea persoane. O groaza foarte de mare de straini veniti sa munceasca in Romania si o groaza foarte mica de romani plecati sa munceasca in strainatate.
Adica expatii lor si expatii nostrii.

Ai lor au venit cu o aparanta seriozitate, profesionalism si un clar cod etic si moral.
Veneau printre primii la job, aveau un mod organizat de lucru si mai ales emanau un parfum occidental. Stiau sa se poarte altfel si aveau grija sa o arate in permanenta.
Insa aerul locului si spiritele telurice au reusit sa le schimbe fundamental personalitatea.
Cum?
Au devenit mari amatori de sprituri si chiolhane, s-au dedulcit la fetitele noastre, marea majoritate devenind adulterini, dar ceea ce este mai condamnabil este ca acest lucru s-a facut in cadrul propriei compani, multe managerite din zilele noastre au in tolba bastonul (pixul) de asistenta personala de CEO; CFO; PDG si alte abrevieri de la masculul alfa.
Au invatat repede cuvinte de baza: spaga, teapa,sa vedem, se rezolva, daca eu te ajut cu asta.....
Si mai repede au patruns tainele limbii romane si au avut o placere perversa in a juca rolul celui care nu pricepe nimic.
Sofatul in stare de ebrietate era ceva normal, vizitele prin cluburile de fite un  "must" si multe altele.
Dar lucrul care m-a deranjat cel mai tare a fost ca ei chiar se considerau mult superiori : cultural, profesional, moral, chiar si genetic.
Din moment ce sunt asa apreciati si cautati se pare ca au si dreptate.
Si atunci asta este normalitatea.

Ai nostri au descoperit "pe afara" ca exista si viata in afara serviciului, ca valorile familiale trebuie respecate, ca timpul acordat copiilor este foarte important in dezvoltarea acestora si  chiar sunt si ei mari profesionisti si sunt apreciati si doriti.
Tot acolo au descoperit societati cu scari de valori bine definite, cu mecanisme si institutii normale.
Cel mai important este ca au pastrat in suflet Romania si ca isi doresc intoarcerea acasa ''la normalitate".

Partir c'est mourir un peu mais rester, c'est ne pas vivre du tout.

J'accusse!

Presupun ca asta este Aurora mea si aceste randuri sunt adresate corespendentului spatio-temporal al dlui Felix Faure. In schimb nu ma pot compara nici macar o secunda cu originalul.
Acuz de complicitate  pentru nepedesirea (sau macar aducerea in fata oprobiului public) a tuturor celor care avand o functie publica, au furat pana n-au mai putut, dezonorand pozitia pe care o aveau.
De ce spun asta.
Este remarcabil ca un minstru in functie este urmarit de ANI, ca un secretar de stat (si nu oriunde ci chiar in MAI) este arestat, ca deputati si senatori ai puterii sunt investigati.
Pentru mine ramane o mare problema:
Cu cei care au fost inainte si se stie ca au furat ce se intampla?
Sunt onesti oameni de afeceri, onesti avocati, onesti parlamentari?
Asta va fi soarta lor.
Pai ei mor de ras ca astia isi aresteaza proprii oameni.
Sunt cumva intangibili?
Asta e pretul pentru progresul Romaniei?
FIAT JUSTITIA, ET PEREAT MUNDUS !
Asta imi doresc cu adevarat.

Romania traieste cu simptomele unui bolnav cu scleroza multipla in placi.
Cine a stiut si nu a facut nimic, nu merita sa ne mai conduca.
Cine nu a stiut, nu isi merita locul.

Este trist ca la arestarea unui secretar de stat, ministrul sau sa nu stie nimic si asta de teama desconspirarii actiunii.
Cam 10 oameni in Romania mai sunt de incredere. Restul sunt sifonari? Sau "SURSE"?
Doar in grupul acesta raul si coruptia nu a patruns inca?
Sincer nu stiu! Si tare as vrea sa cred fara sa stiu. Dar nu pot. E pacat, dar asta e realitatea.

20 de ani de mari inginerii finaciare ne privesc uimite cum incet incet incepe sa se prescrie totul.
Daca era vorba de o alta tara priveam si eu mirat un documentar despre fenomen.
Dar e tara in care m-am nascut si ma incapatanez sa traiesc, sa-mi cresc copilul si sa-mi iubesc nevasta.
Dar cum merg lucrurile sigur asta nu este calea cea buna.

Acuz intreaga noastra clasa politica doar de urmarirea interesului personal in cele mai perverse forme posibile uitand ca totusi mai exista si oamenii care le-au dat votul.