O istorie antica. Episodul III. Anabasis si Catabasis.

Daca n-ar fi fost Xenophon putine s-ar fi stiut despre calatoria celor 10.000 de mercenari greci spre inima Babilonului, calatorie care l-a inspirat pe  marele cuceritor Alexandru Macedon.
Pe scurt:
O armata de mercenari din toata Grecia este stransa sub comanda generalului spartan Clearchus pentru a-l ajuta pe Cyrus cel tanar, intr-o lupta fratricida, pentru a cuceri tronul Persiei.
Drumul pana aproape de Babilon a ramas in istorie ca fiind  ANABASIS.
Victoria din batalia de la Cunaxa din Babilon (401 I.C.) importiva trupelor lui Artaxerxes II ramane fara rezultat pentru ca in aceasta lupta moare pretendentul la tron Cyrus cel tanar. Asa ca intreaga armata a grecilor ramane fara angajator si fara tel.
Prinsi in inima imperiului grecii incearca sa ajunga acasa.
De aici incepe CATABASIS.
Sunt atacati in permanenta de trupele persane. Cu tenacitate trecand prin Mesopotamia si prin Armenia ajung in final la Trabzon pe malul sudic al Marii Negre si atunci exclama victoriosi:
Thalassa, Thalassa! (marea, marea)
Acest strigat pentru greci insemana si : ACASA. Pentru ca marea era pentru ei o a doua casa. Stiau sa ajunga de pe orice mare acasa. Aveau in sange instinctele de marinari.
Pentru istorie acest eposid a fost o lectie cum o armata, mica dar foarte bine pregatita si disciplinata, poate face fata gigantului acelor vremuri care era Imperiul Persan.
De aici s-a deschis calea pentru Alexandru Macedon.
Noroc cu scrierile lui Xenophon care au fost utilizate ca un ghid de cucerire a Asiei.
Daca Anabasis nu exista atunci cu siguranta munca lui Alexandru Macedon ar fi fost infinit mai grea.
A avut informatii logistice, geografice si organizatorice despre Imperiul Persan.
A urmat aproape cu strictete drumul celor 10.000 in cucerirea Asiei.
Asa s-a deschis poarta Asiei si a primului schimb de cultura si civilizatie bilateral ASIA-GRECIA dar de data asta cu Grecia in rol de dirijor si erou civilizator.
Dar a fost nevoie de uriasa personalitate a lui Alexandru Macedon , a profesorilor lui (Aristotel) si a armatei perfecte create de tatal sau Filip al II lea al Macedoniei pentru a realiza acest vis.
A mai fost si credinta lui sincera ca este fiul unui zeu si nu s-a ferit sa-si caute descendenta  la oracolul de la  Dodona si la cel din oaza Siwa .
Fara toate astea nu ar fi existat uriasul Imperiu de acum 2500 de ani.
Si  ceea ce a urmat, inclusiv NOI.