Un Craciun adevarat!

Acum aproape 100 de ani oamenii erau si ei cuprinsi de o isterie generalizata. Si in 1914 incepuse o conflagratie care avea sa omoare milioane de oameni. Si care avea sa duca la folosirea armelor chimice si a altor mijloace de distrugere in masa. Dar iata ca se apropie Craciunul anului 1914. Si in transee fiind, cu armele incarcate, in seara de 24 decembrie 1914 oamenii incep sa auda colinde si sa vada luminite aprinzandu-se. Primele se pare ca au fost cele germane. Si ce limba trebuie sa cunosti pentru a recunoaste "O brad frumos" sau " Noapte Sfanta"? Este limba sufletului si muzica este purtatoarea acesteia. Asa ca la un moment dat toata lumea canta, armele au fost aruncate si pe "tara nimanui" oameni au fraternizat si au sarbatorit impreuna CRACIUNUL.
In plina ura si cand oamenii erau manipulati sa creada ca inamicii sunt servitorii satanei un fior magic a rupt voalul urii si a dusmaniei si a redat instinctele umane si bucuria Sarbatoriri Nasterii Domnului. Si au vazut ca fiecare avea o familie acasa si ca aveau copii si ca poze ii insoteau pe soldati si ca erau oameni si ca gandeau si simteau la fel. Iata cum adevaratele valori umane scoase la iveala de Craciun pot darama ceea ce politicieni si propaganda incearca sa distruga.
Ciocolata franceza era mestecata intr-o gura de neamt, slaninuta germana era molfaita cu placere de catre englez si vinul francez era baut cu nesat de catre toata lumea. Lucruri simple aduceau o bucurie maxima dar regasirea in umanitate si in crestinism a fost maximul catharsis al acelei clipe.Oameni si intr-o parte si in cealalta au simtit ca doar o uniforma ii diferentiaza de fapt. Si o cauza care individual le era straina.
Razboiul se putea finaliza inca in acele clipe. Dar spaima politicienilor si a conducerii armatei a facut ca masacrul sa continue si acele clipe sa-si iroseasca magia. Oamenii au fost rotiti si indepartati de sectorul unde i-a prins Craciunul , ferocitatea razboiului a crescut si practic acele momente nu au fost consemnate oficial.
Au trecut aproape 100 de ani de la acele clipe ireale. Oameni cantand, mancand, band si bucurandu-se de Craciun. Intr-o mare a mortii. Si a dusmaniei. Si a urii.
Ceea ce poate schimba in felul acesta ura, dusmania si setea de sange nu poate fi decat un lucru divin. Asta inseamna ca sperante mai sunt cat si un remediu.
Toata dusmania din lume nu poate ucide spiritul Craciunului. Nici macar societatea de consum care incearca sa-l confiste si sa-l rebranduiasca.
Valorile si mesajele eterne nu pot fi nici modificate si nici alterate.
SARBATORI FERICITE!