Ne sculam de dimineața cu o foame mare. Ajungem la breakfast ca toata lumea buna, adica cu un sfert de ora inainte de inchidere. Si aici avem de ales intre fasole cu costita, sunca rasprajita, oua ochiuri (oups tocmai ce s-au terminat) si variațiuni pe aceeasi tema. Amânam umplutul burtii cu alta ocazie. Strângem tot si le lasam in masina si tzup la autobuz. Acum mergem direct la castel. Un adevarat "maze" pana la casa de bilete. Si aici plin de chinezi si normal de spanioli. Eram singurii romani. Asta da excursie intr-un loc exotic :)).
Ne asezam la coada si dupa o jumatate de ora suntem intrati.
Sa nu uit sa va spun de tribunele organizate chiar in piata din fata palatului. Cred ca incap lejer 7000 de oameni. Pentru Military Tattoo. Adica cimpoaie si kilturi multe si divers colorate.
Vorba unui coleg de serviciu al nevestei. "Te duci in Scotia sa bei whisky si sa vezi barbati cu fuste"
Odata intrati am nimerit intr-o mare de lume si parca Turnul Babel chiar atunci se nascuse. Nici macar engleza nu mai suna a engleza. La ora 11.30 incepea un tur organizat. Si ce mai ghid. Toata stima.
A inceput prin a ne spune ca de noua ani face turul asta si considera ca englezilor le este "embarrassing" ca un ghid de la un castel scotian sa fie irlandez!!!
A urmat povesti despre renovarile castelului cu materiale din ce in ce mai ieftine si despre împrejurimi unde uneori turisti americani vad fie Tour Eiffel, fie Norvegia , fie chiar Canada.
Au urmat detalii despre tunul de la ora unu si despre biserica folosita pe post de magazie de munitie.
Tot pe aici ne-a strecurat si ideea ca regii Scotiei care au pornit razboi contra Angliei nu au supravietuit si de aici o dragoste milenara.
Am aflat ca Belgia este tara in care Anglia si Germania isi rezolva disputele si ca asta e rostul ei in istorie, de asemena am aflat despre evenimentul anual dintre Franta si Anglia numit razboi , dar si despre razboiul de 100 de ani care de fapt a durat 116 ani si tot asa.
Cum in razboaie mai sunt si prizonieri multi francezi au fost adusi la Edinburgh pentru a sta inchisi. Si cum francezii nu fac nimic toata ziua (asta in Franta se numeste greva) spiritul scotian nu a suportat asa ceva. Asa ca au fost pusi la munca. Au pavat un drum in interiorul cetatii. Au ales piatra cubica de mici dimensiuni. Asa ca pe o parte este pavat de francezi cu piatra mica pe cealalta parte e pavat de englezi cu piatra mare. Dar caii alunecau pe piatra mare. Asa ca se pare ca cel mai bun drum facut vreodata de francezi se afla la Edinburgh. Cu multumiri , chiar si dupa sute de ani e in stare buna.
Am vazut si restul complexului si am ajuns in fata cozii de la tezaur. Aici a fost dragut si ne-a explicat ca exista doua intrari, una cu coada alta fara , pe unde se poate vedea tezaurul. Asa ca pragmatic am ales usa fara coada si am vazut coroana, sabia si sceptrul (alea originale) chiar si piatra destinului (tot originala).
Am vizitat apoi prin exterior Parlamentul Scotian si am mers la castelul Hollyroodplace unde este resedinta oficiala din Scotia a reginei (ma rog cand nu merge la Balmoral).
Si aici se simtea o ordine si un stil aparte. Am vazut sala unde a fost inobilat Sean Connery si am vazut detalile ordinului ciulinelui .
Ruinele bisericii erau maiestuoase , iar gradina era deosebita.
Spre pranz am mers sa vizitam "Casa Georgiana" din secolul XVIII care sincer nu m-a dat pe spate. Oricum fata de bordeiul romanesc de chirpici de secolul XVIII este o mare diferenta.
Am parasit Edinburgh spre seara cu destinatia St. Andrews.
Pe curand.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu