Northern Highlands

O calatorie inspre Nord. Unde sunt foci, aurore boreale si cei mai asprii scotieni = Highlander-ii.
Ne indreptam chiar spre Helmsdale unde la 58 grade latitudine nordica era cel mai nordic loc pana unde am ajuns in viata mea. Numele pare gasit din trilogia "Lord of the ring" si este ceva strict autentic.
Vedeti si http://www.helmsdalegames.info/
Pana acolo insa ( la vreo 400 km de Aberdeen) am vazut inca doua castele si faimoasa distilerie " Glenfiddich", dar despre asta intr-un episod separat.
Am ajuns la Iverness si am traversat Kessock Bridge. In Scotia am vazut o groaza de poduri frumoase (si asta in alt episod).
Am mers pe A9 inspre nord si am inceput sa vedem platforme petroliere ( nu in larg ci la tarm pentru reparatii). Peisajul de un verde crud (in august) a fost presarat de ploaie, ceata si soare, asa cum ii sta bine unei zile scotiene. Pe drum am vazut lame ( da, da ca alea din Peru), vacute mitoase de ziceai ca erau bizoni , caprioare si chiar si o vulpita care nu a reusit sa traverseze drumul pe deplin.
Am trecut pe langa Dunrobin Castle fara sa mai oprim incercand sa prindem parada cimpoierilor de la ora doua.
Nu ne-a reusit timing-ul dar am ajuns in cele din urma.
Drumul a fost lung si obositor din cauza stilului de sofat al scotienilor ( doar putin depasesc, restul merg in coloana parca sunt cuplati magnetic) cat si a drumurilor inguste si pline de : " hiden deep sau blind summit"  asa cum e drumul spre Constanta prin Harsova.
Ajunsi la fata locului am urmarit numere de:
- sporturi traditionale scotiene:
               - aruncarea barosului;
               - aruncarea ghiulelei;
 si tot felul de alte aruncari pe verticala si orizontala , culminand cu aruncarea unei greutati de 10 kg in plan vertical si obligatia de a ramane nemiscat pana cade "bomba"... Ha ha ha!
- dansuri traditionale scotiene de jurai ca a venit Michael Flatley in persoana ( ma rog erau doar fete)
- aruncatul cu undita ( ma rog doar momeala) la distanta;
- aruncatul de greutati pentru domnisoare;
- o cursa de cross-country pana pe un deal invecinat de 600m inaltime , pe un traseu de 10 km;
- cursa de biciclete;
- recitaluri individuale de cimpoi din 20 in 20 de metri;
si
si
marsul cimpoierilor.

Am remarcat unele masini cu care venisera bastinasii la spectacol ( urmeaza foto fara comentarii).

La decernarea premilor pentru sporturile traditionale scotiene am ramas masca, caci din 7 participanti unul era american, unul era polonez, unul era canadian, unul era francez , mai era si un englez si restul....scotieni.

Am plecat spre Fort Augustus, locul unde urma sa inoptam.
Acum o cautam pe Nessie.
Nu am gasit-o. Am facut in schimb poze cu "maimuta de la mare" adica cu un fel de Nessie gonflabil (sau de palstic) .
Am trecut pa langa Urquhart Castle si am ajuns la Fort Augustus.
Incepand de la Iverness acum mai bine de 200 de ani englezii au realizat un sistem complex de canale cu ecluze ce leaga Marea Nordului de Marea Irlandei. Toate sunt in perfecta stare de functionare.
La Fort Augustus am petrecut una din cele mai frumoase seri din viata.
Localitate turistica 100% este plina de B&B cat si de mici restaurante. Un canal este perpendicular pe Ness si un pod mobil lasa sa treaca vaporasele si micile yachturi pe canal.
Am mancat un delicios fish&chips si am baut o bere "locala" Heineken.
Am facut apoi un tur prin localitate descoperind un superb castel transformat in hotel de lux.
Apoi am facut nani.