Totalul afișărilor de pagină

vineri, 20 mai 2011

Otrava noastra cea de toate zilele

Suntem ceea ce mancam si bem. Adica majoritatea chimicale.
Cochetez cu bucataritul si beau Pepsi.
Pepsi-ul mi-a reglat tensiunea arteriala pe la 16/8 si am devenit si dependent :). Cand fac o pauza simt nevoia acuta sa mai iau o "doza".
Cu bucataritul este mare parte placere.
Este si multa inginerie cat si un joc de realizare a proportiilor perfecte . Echilibrul si savoarea se pot obtine si din retete, dar mai important este sa simti si sa intelegi ce se intampla cu ingredientele pe care le folosesti.
Am vazut recent un documentar francez referitor la mancarea industriala.
Acolo se spunea ca in Franta peste 60 % din restaurantele cu meniuri intre 10 si 30 de euro nu mai servesc mancare preparata in bucataria proprie ci doar incalzesc produse semipreparate cumparate de la magazinele de profil.
Se justifica ca plusvaloarea serviciului consta in prezentarea mancarii, calitatea serviciului si ambiantei localului.
Nici o vorba de bucatar sau bucatarie.
Se mai justifica ca este imposibil ca la o ora de varf sa servesti 3 feluri de mancare in maxim 20 de minute daca ai realiza totul in propria bucatarie.
Asa ca incet incet si pe la noi acest adevar inexorabil va pune stapanire pe restaurante. Va disparea prezentarea preparatului inainte de tratamentul termic si vom vedea un frumos aranjament in farfurie aburind.
Deja si pe la noi se observa acelasi gust la mancare neschimbat in timp pentru supe, ciorbe si alte mancaruri cu sos.
Una peste alta doar ceea ce prepari acasa se mai poate garanta pentru prospetime si traditie.
Din pacate si normele sanitare ne imping spre un mega-catering.
Este cel putin de admirat lanturile de restaurante care isi asuma de la inceput rolul de exponent al semipreparatelor prajite in ulei de palmier pana se inverzeste. Si culmea ca sunt gustoase cand sunt calde.
Macar ei nu apeleaza la leopardul vopsit.Cand intri si comanzi stii sigur la ce sa te astepti.

Asa ca masura de a pune buline colorate pe mancare este o initiativa laudabila si necesara.
Ar tebuie ca si bauturile (alcoolice cat si cele soft) sa fie la fel etichetate.
Chiar si laptele "proaspat de la vacutele din Alpi" ar trebui sa aiba numarul de pasteurizari specificat, din cate tipuri de lapte a fost procesat si de unde provine mai exact.

Totul este facut cu ajutorul chimiei si "traditional" si "proaspat" nu sunt decat  vorbe pentru marketing.

Daca speranta de viata a crescut in ultimul secol asta nu se datoreaza calitatii mancarii ci doar datorita eficientizarii medicinei.
Incet incet ne abandonam in mainile facilului si a comoditatii.
Pacat.
Sa gatesti poate fi si distractiv si poate da si satisfactii.
Cred ca nu dupa 10 ore de serviciu :).
Asa ca sa ne uitam bine ce cumparam si pe unde mancam.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu