Am mai spus, ca am remarcat disponibilitatea unor oameni de a povesti unor necunoscuti povestea vietii. Dar intr-o noapte intr-un salon de spital erau doi oameni muscati de catel si povestitorul nemuscat inca. Cei doi erau despartiti de douazeci de ani. Sa zicem o generatie. Unul avea 65 de ani si celalalt avea 45 de ani. Si amandoi erau soferi profesionisti. Unul fusese mai mult pe tractor, semanatoare si camion, celalalt fusese doar pe dubite de marfa si calatori. Doua destine oarecum asemanatoare s-au intalnit. Si au inceput sa-si povesteasca unul altuia ispravile. Ce m-a frapat a fost normalitatea in a povesti despre furat. Era a doua natura. Ceva de la sine inteles si fara de care nu se putea trai. Furt de mototina, de piese de schimb, de marfa. Adica tot ce se putea fura. Si nu doar la cel de pe vremea lui Ceausescu. Si la cel din ziua de azi. Care marturisea cu amaraciune ca de cand cu GPS pe masina sarcina devine din ce in ce mai grea, dar nu imposibila.
Asa ca am aflat cum se fura motorina pe vremea lui Ceausescu. Cum se furau piese de schimb. Cum se dadea cu combina peste caprioara pe camp si cum scapai de orice ancheta. Cum se furau saci cu porumb, cu grau, cum intra noaptea in Avicola si rupea gatul la zeci de gaini si cum le scotea pe o conducta de canalizare in camp. Cum intrau la porci si ii omorau cu un ciocan de 5 kg lovindu-l drept intre ochi si apoi il transau chiar la fata locului in timp ce paznicii erau morti de beti.
Realizam ca traisem intr-o alta tara. Pentru acest om nimic nu era imposibil. Totul se putea fura. Si el nu a suferit de foame si a avut de toate. Si oare cati ca el? Sunt ingrozit daca faptele sunt reale caci nu intuiam dimensiunile furtului din Romania. Cu asa o mostenire genetica este greu sa vezi altfel lucrurile si sa te porti ca atare.
Ne mai miram ca su fura pe rupte. Si de peste tot. Statul a fost ca o mama vitrega cu copii ei. I-a invatat sa fure, sa minta si sa nesocoteasca legea. Si acum vrem in doar 20 de ani sa se indrepte totul?
Lovitura de gratie a venit de la soferul cel tanar. Care si el avea multe de depanat. Cum era sofer pe "ratutza" si nu rupea decat jumatate din bilete, restul era castigul lui. Cum vindea motorina, filtre si ulei de motor declarand consumuri marite la 100/km. Si cum avea grija ca la fiecare cursa sa ia cu el si 2-3 autostopisti ca sa dreaga salariul. Si cum incerca sa pacaleasca gestionarul cu cate un bidon de vopsea pe cursa. Si cum schimba cauciucurile cu unele vai de ele si le declara uzate. Si cum mai cara si pentru doua chioscuri marfa in paralel cu cea de la serviciu.
Oamenii erau parca programati sa faca orice sa nu respecte munca pe care o desfasurau. Serviciul era un paravan pentru propriile interese. Si nici un mijloc nu era interzis.
Cum aduceau din provincie saci cu legume si fructe de sezon si le vindeau la en-grosisti in piete. Cum carau carcase de porci de Ignat si le vindeau la marginea drumului. Sau miei de Paste. Si cum masinile erau pline de sange si mizerie cand ele teoretic transportau vopsea si adeziv.
O noapte intr-un salon de spital. Cateva ore de povesti.
Asta sa fie oare Romania Profunda?
luni, 31 octombrie 2011
vineri, 28 octombrie 2011
Brat la brat cu Sanatatea Romaneasca III
O noua zi. Astazi au venit studentii. Vreo opt. Patru baieti si patru fete. Imi zic in minte : Avem viitor de aur! Dar Surpriza. Erau studenti straini. Toti erau din Pakistan. Si la vorba si la port. Condusi de o doctorita care putea concura la un concurs de Top Model au inceput sa investigheze pacientii. Ei nu prea stiau romana, ea nu prea stia engleza. Asa ca un veteran din anul VI mai intai incerca in romana, completa in engleza, dadea din maini si facea scheme si apoi "traducea" grupului. Si la fiecare final se auzea un : AAAAAAAAAAAA!
Au studiat un caz de hepatita "A". Am fost mirat de modul de incrucisare a bolilor infectioase pe saloane. Hepatita cu pneumonie si cu viroza. Si asta in doar 12 mp. Un fel de selectie naturala.
Dialogul este absolut savuros. La fiecare fraza toti se mira. Apoi pun tot felul de intrebari cu mult pe langa subiect. Apoi "translatorul" comunica cu doctorita. Si ea face fata cu brio avalansei de intrebari. Cand pleaca putin din salon "translatorul" il intreaba suav pe pacient: " Dar ce diagnostic aveti?" Mandru romanul nostru nu se preda: " Nu am voie sa va spun". Si doctorita s-a intors in salon.
Pe langa mari probleme de comunicare, mari probleme de perceptie si intelegere a mecanismului bolii acesti viitori doctori m-au speriat. Chiar ei vor fi urmatorii rezidenti?
Atata a mai ramas din faimoasa scoala de medicina romaneasca ?
Chiar ne ucidem incet incet viitorul?
Unde ne sunt studentii? Unde ne sunt specialistii?
Ce a mai ramas in tara?
Caci am aflat ca patru asistente au fost deja prin Anglia si Suedia si ca sunt intoarse de sase luni, dar au gand de duca.
Sa fi bolnav in Romania va fi un lux. Nu multi isi vor permite daca nu pot da o fuga la AHK Viena.
Au studiat un caz de hepatita "A". Am fost mirat de modul de incrucisare a bolilor infectioase pe saloane. Hepatita cu pneumonie si cu viroza. Si asta in doar 12 mp. Un fel de selectie naturala.
Dialogul este absolut savuros. La fiecare fraza toti se mira. Apoi pun tot felul de intrebari cu mult pe langa subiect. Apoi "translatorul" comunica cu doctorita. Si ea face fata cu brio avalansei de intrebari. Cand pleaca putin din salon "translatorul" il intreaba suav pe pacient: " Dar ce diagnostic aveti?" Mandru romanul nostru nu se preda: " Nu am voie sa va spun". Si doctorita s-a intors in salon.
Pe langa mari probleme de comunicare, mari probleme de perceptie si intelegere a mecanismului bolii acesti viitori doctori m-au speriat. Chiar ei vor fi urmatorii rezidenti?
Atata a mai ramas din faimoasa scoala de medicina romaneasca ?
Chiar ne ucidem incet incet viitorul?
Unde ne sunt studentii? Unde ne sunt specialistii?
Ce a mai ramas in tara?
Caci am aflat ca patru asistente au fost deja prin Anglia si Suedia si ca sunt intoarse de sase luni, dar au gand de duca.
Sa fi bolnav in Romania va fi un lux. Nu multi isi vor permite daca nu pot da o fuga la AHK Viena.
Puterea unei luminite
Demult tare demult era un om. Care credea ca le vazuse pe toate. Si intr-o zi s-a apucat sa vorbeasca cu un necunoscut. Si sa se laude de cat de mult iubea muntele si cat de mult il cunostea si intelegea. Asa ca a ajuns sa puna un pariu : Ca poate sta trei zile si trei nopti pe varful muntelui singur si fara nimic si ca se va intoarce sanatos din aceasta incercare. Cel cu care pusese pariu era chiar Destinul deghizat. Zis si facut. Prima zi si prima noapte au trecut relativ usor. Frigul noptii l-a chinuit dar nu indeajuns incat sa-l doboare. A doua zi s-a incalzit si a inceput deja sa se gandeasca daca nu a fost cam necugetat. Deja era prea mandru ca sa se recunoasca invins si el credea ca greul trecuse. A doua noapte a fost cea mai grea. Zeci de demoni i s-au infatisat. Nu mai stia cand visa si cand era aievea. Frigul, frica, zgomotul muntelui totul il deruta si il slabea. Nu putea sa razbata in singuratatea noptii. Totul parea pierdut. Noroc ca a rasarit soarele. Mai avea o noapte. Si ce noapte!
Dar noroc ca avea un prieten care s-a gandit la el. A inteles prin ce trece si a aprins in seara celei de-a treia nopti un foc. Dar era tare departe, in valea din fata muntelui. Si din varf se vedea ca o luminita. Si totusi omul nostru a vazut luminita. Si a inteles ca prietenul lui ii aprinsese un foc pentru a-i tine tovarasie chiar si de la o asa distanta. Privind luminita noaptea nu a mai fost asa friguroasa, intunecata si infricosatoare. Si asta totul datorita unui foc la zeci de kilometrii distanta. Care nici nu dogorea langa el, nici nu ii arata calea. Pur si simplu ii arata ca exista.
Fericit este cel care are parte in viata si de o luminita chiar si de la mii de km departare.
MULTUMESC!
Dar noroc ca avea un prieten care s-a gandit la el. A inteles prin ce trece si a aprins in seara celei de-a treia nopti un foc. Dar era tare departe, in valea din fata muntelui. Si din varf se vedea ca o luminita. Si totusi omul nostru a vazut luminita. Si a inteles ca prietenul lui ii aprinsese un foc pentru a-i tine tovarasie chiar si de la o asa distanta. Privind luminita noaptea nu a mai fost asa friguroasa, intunecata si infricosatoare. Si asta totul datorita unui foc la zeci de kilometrii distanta. Care nici nu dogorea langa el, nici nu ii arata calea. Pur si simplu ii arata ca exista.
Fericit este cel care are parte in viata si de o luminita chiar si de la mii de km departare.
MULTUMESC!
joi, 27 octombrie 2011
Brat la brat cu Sanatatea Romaneasca II
Singura optiune pentru tratament a fost internarea. Eram deja nemancat si nebaut de aproape trei zile.
Pavilionul 5. Curat, organizat si lumea nu avea pe fata acel luciu mercantil. Daca cineva sarea, era binevenit. Dar asta nu conditiona actul medical in nici un fel. Perfuzii, analize si alte doua noi antibiotice. Alt diagnostic si alta abordare. Si introducerea cortizonului in tratament. Care pe mine efectiv ca m-a salvat.
Aici am recunoscut un nou tip de tratament. L-as numi blogger verbal. Adica acea voluptate in a vorbi si a povesti. Parca propria mantuire depinde de asta.
Stai in salon cu inca o persoana. Si brusc incepi sa-ti dai seama ca celalalt incepe sa-ti spuna povestea vietii lui. Si asta de cand era mic. Si vreme de cateva ore, tot iti povesteste. Si se asteapta ca tu sa cunosti deja unele aspecte si personaje din povestea lui. Si este de neoprit. Asa oi fi si eu oare pe blog????!!!!!
Un individ la 60 de ani. Un exemplu de roman descurcaret din vremea lui Ceausescu. Fost tractorist. Actualmente asistat social si crescator de porci si gaini. Fusese muscat de un ciobanesc caucazian chiar de vena femurala. Si pierduse vreo 3 litri de sange. Si ajunsese la UPU Slobozia. Acolo cei doi medici de garda ( un arab si o basarabeanca) l-au tratat vreme de 10 ore cu perfuzie cu glucoza. Pana ce au vazut ca se raceste si l-au trimis de urgenta la Bucuresti. Noroc ca exista Bucurestiul caci altfel multi romani ar muri cu zile. Si spun asta vazand si alt caz de la Pitesti cu pneumonie, care avea febra de o luna si fusese tratat numai cu Algocalmin la Pitesti. Glucoza si Algocalminul reteta supravietuirii in Romania. Si doctori rezidenti de te miri unde prin tara, caci ai nostri sunt prin strainatate.
Am vazut aici noul tratament in caz de muscatura de catel. 7 injectii din 20 in 20 de minute. Primele trei sunt la bratul drept. Urmatoarele doua la bratul stang. Si in final cate una la fiecare picior. Plus tablete. Si asta se repeta in alte zile conform unei scheme.
Nu conteaza ca nu ai sangerat sau ca te-a muscat un chiuaua sau un doberman. Tratamentul este acelasi. Si se pare ca si doare.
Curatenia si ordinea erau in prim plan. Mancarea in plan secund.
Ce m-a frapat a fost modul de a face curatenie. In fiecare dimineata la ora sase o doamna intra in salon trantind usa parca erau mascatii sau Garda Financiara. Dupa ce lua gunoiul si trantea cosul cu o furie dezlantuita incepea sa spele cu mopul. Placerea cred ca nu era spalatul in sine ci melodia rezultata din lovirea cu batul mopului a picioarelor patului. In cateva zile deja gasisem o usoara melodicitate in munca ei. Un mare artist! Pacat ca se exterioriza asa devreme.
Dar una peste alta lumea a fost draguta, problema a fost rezolvata si sunt ca si nou!
Pavilionul 5. Curat, organizat si lumea nu avea pe fata acel luciu mercantil. Daca cineva sarea, era binevenit. Dar asta nu conditiona actul medical in nici un fel. Perfuzii, analize si alte doua noi antibiotice. Alt diagnostic si alta abordare. Si introducerea cortizonului in tratament. Care pe mine efectiv ca m-a salvat.
Aici am recunoscut un nou tip de tratament. L-as numi blogger verbal. Adica acea voluptate in a vorbi si a povesti. Parca propria mantuire depinde de asta.
Stai in salon cu inca o persoana. Si brusc incepi sa-ti dai seama ca celalalt incepe sa-ti spuna povestea vietii lui. Si asta de cand era mic. Si vreme de cateva ore, tot iti povesteste. Si se asteapta ca tu sa cunosti deja unele aspecte si personaje din povestea lui. Si este de neoprit. Asa oi fi si eu oare pe blog????!!!!!
Un individ la 60 de ani. Un exemplu de roman descurcaret din vremea lui Ceausescu. Fost tractorist. Actualmente asistat social si crescator de porci si gaini. Fusese muscat de un ciobanesc caucazian chiar de vena femurala. Si pierduse vreo 3 litri de sange. Si ajunsese la UPU Slobozia. Acolo cei doi medici de garda ( un arab si o basarabeanca) l-au tratat vreme de 10 ore cu perfuzie cu glucoza. Pana ce au vazut ca se raceste si l-au trimis de urgenta la Bucuresti. Noroc ca exista Bucurestiul caci altfel multi romani ar muri cu zile. Si spun asta vazand si alt caz de la Pitesti cu pneumonie, care avea febra de o luna si fusese tratat numai cu Algocalmin la Pitesti. Glucoza si Algocalminul reteta supravietuirii in Romania. Si doctori rezidenti de te miri unde prin tara, caci ai nostri sunt prin strainatate.
Am vazut aici noul tratament in caz de muscatura de catel. 7 injectii din 20 in 20 de minute. Primele trei sunt la bratul drept. Urmatoarele doua la bratul stang. Si in final cate una la fiecare picior. Plus tablete. Si asta se repeta in alte zile conform unei scheme.
Nu conteaza ca nu ai sangerat sau ca te-a muscat un chiuaua sau un doberman. Tratamentul este acelasi. Si se pare ca si doare.
Curatenia si ordinea erau in prim plan. Mancarea in plan secund.
Ce m-a frapat a fost modul de a face curatenie. In fiecare dimineata la ora sase o doamna intra in salon trantind usa parca erau mascatii sau Garda Financiara. Dupa ce lua gunoiul si trantea cosul cu o furie dezlantuita incepea sa spele cu mopul. Placerea cred ca nu era spalatul in sine ci melodia rezultata din lovirea cu batul mopului a picioarelor patului. In cateva zile deja gasisem o usoara melodicitate in munca ei. Un mare artist! Pacat ca se exterioriza asa devreme.
Dar una peste alta lumea a fost draguta, problema a fost rezolvata si sunt ca si nou!
Brat la brat cu Sanatatea Romaneasca
Am ajuns sa fiu martor ocular la reforma Sanatatii. Mai degraba martor ORL.
O infectie agresiva, trei doctori si trei diagnostice. Sute de lei in medicamente (complet diferite) prescrise cu o lejeritate dezarmanta.
Totul a inceput cu temperatura si dureri groaznice de gat.
Normal ca automedicatia a fost pe primul plan asa cum ii sta bine romanului.
Antitermice. Ca doar suntem tara Algocalminului. Si mai ales fiole.
Dar nu si nu. Indicele de confort termic se incapatana sa ramana ridicat.
Antibiotic. Normal ca in orice casa zace cel putin o cutie de Augmentin. Si sa fie la 12 ore. Si fara parafa.
BUN. Sau mai bine zis RAU.
24 de ore in zadar. Toata priceperea mea medicala a esuat.
Programare la medicul de familie. E plina lista. Poate pentru o urgenta se face loc!
Si asta la o clinica "inimoasa" si cu pretentii. Cand ai sedii noi, aparatura de ultima generatie si mai ai in spate un lant de farmacii si un megaimportator de medicamente sanatatea vine alergand spre pacient.
Oare?
La clinicile particulare este un vid de doctori intre 30 si 50 de ani. Poate nu la toate dar la asta sigur.
Asa ca cei pana in 30 de ani au intodeauna pe langa ei Agenda Medicala 2011 si o mapa cu cursuri vechi. Mai au si un telefon. Te simti ca la " Vrei sa fii milionar"! Adica exista consult 50/50 sau intreaba Agenda sau suna un doctor mai in varsta.
Cei peste 50 de ani au o lehamite afisata ostentativ. Si consultul decurge in aceeasi atmosfera. Daca sunt probleme va astept la mine la sectie unde am toate conditiile. MA INTELEGETI?
Sa revenim.
Doctorita draguta mi-a luat pulsul si tensiunea si mi-a dat sa beau un pahar cu apa. Dupa care si-a declinat competenta si m-a trimis la un ORL-ist. Noroc ca mai era unul in clinica la ora aia.
Tot fara programare. Tot urgenta. Dupa o ora de cand am ajuns la sediul clinicii sunt primit de dl.DR. Si este medic primar ORL. Doar ca (am aflat dupa) acum trateaza homeopat. Ma consulta rapid. Se arunca in IMac si scrie o reteta tot cu Augmentin. Si cu alte alea de umplutura. Sa le cumpar urgent si sa le iau chiar acum. Noroc cu combinatia farmacie-clinica de unde poti cumpara orice.
La final imi strecoara alarmat ca imi recomanda sa ma duc tot urgent la Camera de Garda de la Spitalul ORL Panduri. Ca ar trebui sa se faca o mica incizie sa se "detensioneze" gatul. Pune mana pe IPhone 4 si suna un fost coleg. Care era si el bolnav de o viroza. Ma asigura ca acolo sunt doctorii cei mai buni si competenti din tara.
Asa ca hai si la Panduri.
Ajuns acolo am avut impresia ca am trecut printr-un portal temporal. Parca nimerisem in anii 1989. Si mai era si senzatia ca in spital se filma pentru partea a ..... din Mutans vs. Alien. Spitalul era cucerit de doua triburi. Unii cu traheotomie care vorbeau mult si ciudat. Prima oara am crezut ca este un congres de ventriloci. Ceilalti erau cu plasture la nas dupa operatia de deviere de sept. Ei erau tacutii. Comunicau prin semne sau chiar telepatic. In atmosfera asta Hollywood-iana am nimerit si eu. Am stat si aici 40 de minute la usa. Dupa care am fost primit la consult.
Normal ca a fost alt diagnostic. Si alt tratament. Si trebuia sa ma si internez.
Dupa ce dau declaratie ca refuz internarea (de ce oare????) si imi cumpar noile medicamente ( complet diferite si care au trei, DA 3, antibiotice) ajung cu fata in jos pe masa asistentei pentru intramuscular. Si asa o siringa chiar ca nu mai vazusem. 50 ml de zemuri amestecate care se indreptau spre mine. Dupa ce am fost "anesteziat" de mana asistentei intepatura a parut o binecuvantare. Si cat lichid curgea prin acul ala. Parca era proiectul NABUCO sau Nabuca. Ca am si uitat cum se cheama.
Intepat si cu doua pungi de medicamente (de peste 300 de lei) ajung dupa miezul noptii acasa. Fericit , nemancat si nebaut de peste 48 de ore aveam credinta sincera ca toata investia in medicamente va da roade rapide.
Singura problema era ca la ora 06.00 trebuia sa fac deja prima injectie.
Asa ca la 05.45 navalesc in megaspitalul Fundeni. Unde in corpul central sunt 4 camere de garda. Care erau teoretic 24/24. Dar de unde. Doua aveau lumina stinsa si lacatul pus. Dintr-o a treia a iesit un asistent somnoros care m-a amenintat cu bodyguardul. Noroc cu o doamna asistenta miloasa si cu buzunarul desfacut.
E uleioasa domnu'. Si hars. In aceeasi pulpa. 2-0 .
Ajung acasa fericit, cu gatul prastie si cu un picior aproape nefunctional.
Se apropie injectia de ora 10.00
Hai la clinica cu abonamentul.
Lume draguta. Fata in jos!
HARS...... aceeasi pulpa. 3-0.
Ce o avea pulpa aia in plus fata de cealalta ma intreb nedumerit?
Se face pranzul. Starea mea in loc sa se amelioreze se inrautatea vizibil. Sa nu mai vorbesc ca stateam deja intr-o dunga de la injectii.
Asa ca las prostiile si ma duc la profesionisti.
INMB. Adica Insitutul National Matei Bals. La clinica de boli infectioase.
Unde am nimerit in sfarsit pe mana care trebuie.
VA URMA!
O infectie agresiva, trei doctori si trei diagnostice. Sute de lei in medicamente (complet diferite) prescrise cu o lejeritate dezarmanta.
Totul a inceput cu temperatura si dureri groaznice de gat.
Normal ca automedicatia a fost pe primul plan asa cum ii sta bine romanului.
Antitermice. Ca doar suntem tara Algocalminului. Si mai ales fiole.
Dar nu si nu. Indicele de confort termic se incapatana sa ramana ridicat.
Antibiotic. Normal ca in orice casa zace cel putin o cutie de Augmentin. Si sa fie la 12 ore. Si fara parafa.
BUN. Sau mai bine zis RAU.
24 de ore in zadar. Toata priceperea mea medicala a esuat.
Programare la medicul de familie. E plina lista. Poate pentru o urgenta se face loc!
Si asta la o clinica "inimoasa" si cu pretentii. Cand ai sedii noi, aparatura de ultima generatie si mai ai in spate un lant de farmacii si un megaimportator de medicamente sanatatea vine alergand spre pacient.
Oare?
La clinicile particulare este un vid de doctori intre 30 si 50 de ani. Poate nu la toate dar la asta sigur.
Asa ca cei pana in 30 de ani au intodeauna pe langa ei Agenda Medicala 2011 si o mapa cu cursuri vechi. Mai au si un telefon. Te simti ca la " Vrei sa fii milionar"! Adica exista consult 50/50 sau intreaba Agenda sau suna un doctor mai in varsta.
Cei peste 50 de ani au o lehamite afisata ostentativ. Si consultul decurge in aceeasi atmosfera. Daca sunt probleme va astept la mine la sectie unde am toate conditiile. MA INTELEGETI?
Sa revenim.
Doctorita draguta mi-a luat pulsul si tensiunea si mi-a dat sa beau un pahar cu apa. Dupa care si-a declinat competenta si m-a trimis la un ORL-ist. Noroc ca mai era unul in clinica la ora aia.
Tot fara programare. Tot urgenta. Dupa o ora de cand am ajuns la sediul clinicii sunt primit de dl.DR. Si este medic primar ORL. Doar ca (am aflat dupa) acum trateaza homeopat. Ma consulta rapid. Se arunca in IMac si scrie o reteta tot cu Augmentin. Si cu alte alea de umplutura. Sa le cumpar urgent si sa le iau chiar acum. Noroc cu combinatia farmacie-clinica de unde poti cumpara orice.
La final imi strecoara alarmat ca imi recomanda sa ma duc tot urgent la Camera de Garda de la Spitalul ORL Panduri. Ca ar trebui sa se faca o mica incizie sa se "detensioneze" gatul. Pune mana pe IPhone 4 si suna un fost coleg. Care era si el bolnav de o viroza. Ma asigura ca acolo sunt doctorii cei mai buni si competenti din tara.
Asa ca hai si la Panduri.
Ajuns acolo am avut impresia ca am trecut printr-un portal temporal. Parca nimerisem in anii 1989. Si mai era si senzatia ca in spital se filma pentru partea a ..... din Mutans vs. Alien. Spitalul era cucerit de doua triburi. Unii cu traheotomie care vorbeau mult si ciudat. Prima oara am crezut ca este un congres de ventriloci. Ceilalti erau cu plasture la nas dupa operatia de deviere de sept. Ei erau tacutii. Comunicau prin semne sau chiar telepatic. In atmosfera asta Hollywood-iana am nimerit si eu. Am stat si aici 40 de minute la usa. Dupa care am fost primit la consult.
Normal ca a fost alt diagnostic. Si alt tratament. Si trebuia sa ma si internez.
Dupa ce dau declaratie ca refuz internarea (de ce oare????) si imi cumpar noile medicamente ( complet diferite si care au trei, DA 3, antibiotice) ajung cu fata in jos pe masa asistentei pentru intramuscular. Si asa o siringa chiar ca nu mai vazusem. 50 ml de zemuri amestecate care se indreptau spre mine. Dupa ce am fost "anesteziat" de mana asistentei intepatura a parut o binecuvantare. Si cat lichid curgea prin acul ala. Parca era proiectul NABUCO sau Nabuca. Ca am si uitat cum se cheama.
Intepat si cu doua pungi de medicamente (de peste 300 de lei) ajung dupa miezul noptii acasa. Fericit , nemancat si nebaut de peste 48 de ore aveam credinta sincera ca toata investia in medicamente va da roade rapide.
Singura problema era ca la ora 06.00 trebuia sa fac deja prima injectie.
Asa ca la 05.45 navalesc in megaspitalul Fundeni. Unde in corpul central sunt 4 camere de garda. Care erau teoretic 24/24. Dar de unde. Doua aveau lumina stinsa si lacatul pus. Dintr-o a treia a iesit un asistent somnoros care m-a amenintat cu bodyguardul. Noroc cu o doamna asistenta miloasa si cu buzunarul desfacut.
E uleioasa domnu'. Si hars. In aceeasi pulpa. 2-0 .
Ajung acasa fericit, cu gatul prastie si cu un picior aproape nefunctional.
Se apropie injectia de ora 10.00
Hai la clinica cu abonamentul.
Lume draguta. Fata in jos!
HARS...... aceeasi pulpa. 3-0.
Ce o avea pulpa aia in plus fata de cealalta ma intreb nedumerit?
Se face pranzul. Starea mea in loc sa se amelioreze se inrautatea vizibil. Sa nu mai vorbesc ca stateam deja intr-o dunga de la injectii.
Asa ca las prostiile si ma duc la profesionisti.
INMB. Adica Insitutul National Matei Bals. La clinica de boli infectioase.
Unde am nimerit in sfarsit pe mana care trebuie.
VA URMA!
miercuri, 26 octombrie 2011
LION KING 4
Am avut ocazia sa vad (partial) ultima parte (4) a celebrului desen animat (inca nerealizata).
Povestea se desfasura cand Simba era batran, tare batran. Si avea deja o groaza de fete. Multe fete. Si nici un baiat. Totul culmina cu iesirea lui de la Zoo dupa o captivitate de peste 50 de ani. Si intoarcerea lui intr-o jungla pe care nu o mai recunostea. Acum era plina de hiene, sacali, cativa hipopotami si multe oi. Mult prea multe. Nu dadeau nici lana, nu dadeau nici lapte. Stateau si behaiau toata ziua.
Brusc toata jungla a inceput sa freamate de dorul Leului. Le lipsise cineva cu verticalitate, traditie si morala. Tot ce era frumos din trecut reinviase, tot ce fusese urat se uitase si multe hiene behaiau in tonuri nostalgice. Si pana de curand cat mai muscasera din batranul Leu. Cat il mai umilisera si cat il mai batjocorisera.
Toata jungla canta : " Hakuna Matata"! Un fel de dormi linistit !
Asa ca la ceas aniversar s-a suit pe deal si a tinut un discurs. Multi se asteptau sa se intalneasca cu Istoria, multi se asteptau ca multe vorbe nerostite in ultimii 50 de ani sa fie rostite acum. Multi se asteptau macar ca unele fraze definitorii sa nu fie plagiate. Dar a razbatut doar un mienuat. Si Atat! Si acela scris de o pisica patata.
Toata maretia si speranta junglei in o viata mai buna (daca macar nu mai buna, cel putin onorabila) a murit cu acel mieunat.
Lipsea marele Tigru cu privire patrunzatoare. Toti hamsterii de la guvernare au facut front comun cu Tigrul. Dar cel mai mare absent a fost Magicianul. Cel care era veriga de legatura intre Leu si Divinitate.
La festinul dupa mieunat a fost si nu prea a fost adevarata jungla. Caci din toate rudele de sange doar cativa au gasit ragazul in a-l omagia. Si mai era si furia Tigrului.
Clipa de magie a trecut. Jungla a revenit jupanului de drept. TIGRUL!
Marea mea dilema a ramas urmatoarea:
Ce este mai bine pentru o jungla ca a noastra?
Un LEU venerabil dar lipsit de gheare si de raget sau un Tigru (vargat si patat) ramas singurul mascul Alpha.
Cei cu conacul de la Florica au avut un raspuns acum 150 de ani.
Si au adus o mandreata de exemplar. Ar fi doborat singur orice armata.
Acum...
Nu stiu daca macar galeata de jaratec mai poate face ceva.
Povestea se desfasura cand Simba era batran, tare batran. Si avea deja o groaza de fete. Multe fete. Si nici un baiat. Totul culmina cu iesirea lui de la Zoo dupa o captivitate de peste 50 de ani. Si intoarcerea lui intr-o jungla pe care nu o mai recunostea. Acum era plina de hiene, sacali, cativa hipopotami si multe oi. Mult prea multe. Nu dadeau nici lana, nu dadeau nici lapte. Stateau si behaiau toata ziua.
Brusc toata jungla a inceput sa freamate de dorul Leului. Le lipsise cineva cu verticalitate, traditie si morala. Tot ce era frumos din trecut reinviase, tot ce fusese urat se uitase si multe hiene behaiau in tonuri nostalgice. Si pana de curand cat mai muscasera din batranul Leu. Cat il mai umilisera si cat il mai batjocorisera.
Toata jungla canta : " Hakuna Matata"! Un fel de dormi linistit !
Asa ca la ceas aniversar s-a suit pe deal si a tinut un discurs. Multi se asteptau sa se intalneasca cu Istoria, multi se asteptau ca multe vorbe nerostite in ultimii 50 de ani sa fie rostite acum. Multi se asteptau macar ca unele fraze definitorii sa nu fie plagiate. Dar a razbatut doar un mienuat. Si Atat! Si acela scris de o pisica patata.
Toata maretia si speranta junglei in o viata mai buna (daca macar nu mai buna, cel putin onorabila) a murit cu acel mieunat.
Lipsea marele Tigru cu privire patrunzatoare. Toti hamsterii de la guvernare au facut front comun cu Tigrul. Dar cel mai mare absent a fost Magicianul. Cel care era veriga de legatura intre Leu si Divinitate.
La festinul dupa mieunat a fost si nu prea a fost adevarata jungla. Caci din toate rudele de sange doar cativa au gasit ragazul in a-l omagia. Si mai era si furia Tigrului.
Clipa de magie a trecut. Jungla a revenit jupanului de drept. TIGRUL!
Marea mea dilema a ramas urmatoarea:
Ce este mai bine pentru o jungla ca a noastra?
Un LEU venerabil dar lipsit de gheare si de raget sau un Tigru (vargat si patat) ramas singurul mascul Alpha.
Cei cu conacul de la Florica au avut un raspuns acum 150 de ani.
Si au adus o mandreata de exemplar. Ar fi doborat singur orice armata.
Acum...
Nu stiu daca macar galeata de jaratec mai poate face ceva.
Am inceput a invata a muri putin
Pentru cine ma urmareste, de ceva timp am cam lipsit. Si asta nu pentru ca sunt in pana de subiecte sau de inspiratie. Din contra. Imi ard degetele de nerabdare in a scrie.
Dar uneori soarta iti rezerva si ceva surprize.
Cum ar fi sa masori timpul numarand picaturile scurse printr-o perfuzie.
Si atunci ai timp sa te gandesti la ce conteaza cu adevarat in viata si ce iti lipseste cel mai mult.
Dragostea apropiatilor, linistea sufleteasca si nu in ultimul rand un fior divin si o intelegere superioara a lucrurilor care te inconjoara.
Am citit intr-o seara pe cand eram "wired" un fragment.
Se numea "Fierul ruginit".
Si spunea ca daca esti incercat ar trebui sa inveti din incercare si ca asta ar trebui sa-ti aduca si un strop de fericire, nu numai necaz.
Asa ca, cu un zambet launtric, astept si zile mai bune.
Pe curand!
Lectia de abia a inceput. Sper sa am parte de multe zile de invatatura.
Dar uneori soarta iti rezerva si ceva surprize.
Cum ar fi sa masori timpul numarand picaturile scurse printr-o perfuzie.
Si atunci ai timp sa te gandesti la ce conteaza cu adevarat in viata si ce iti lipseste cel mai mult.
Dragostea apropiatilor, linistea sufleteasca si nu in ultimul rand un fior divin si o intelegere superioara a lucrurilor care te inconjoara.
Am citit intr-o seara pe cand eram "wired" un fragment.
Se numea "Fierul ruginit".
Si spunea ca daca esti incercat ar trebui sa inveti din incercare si ca asta ar trebui sa-ti aduca si un strop de fericire, nu numai necaz.
Asa ca, cu un zambet launtric, astept si zile mai bune.
Pe curand!
Lectia de abia a inceput. Sper sa am parte de multe zile de invatatura.
luni, 17 octombrie 2011
New Antipa
Aseara pe un frig inimaginabil (cu numai o saptamana in urma ne rasfatam la peste 25 de grade, ca doar e incalzire globala inceputa cu o mica glaciatiune) am fost sa vizitam noul muzeu Antipa. Am ajuns la 18.30. Ceva coada la bilete. Tinand cont ca se inchidea la 20.00 erau cam 50 de persoane inaintea noastra. Si nu se mai cumparau de la o casiera prafuita si plictisita, ci de la un automat de bilete. Si un restaurator ne asista in a cumpara bilete. 20 de lei adult si 5 lei copil sau elev (student).
Cladirea este aceeasi, dar interiorul este acum spectaculos. Peste tot numai touch screen cu informatii suficiente (din pacate nu toate functionau, in sensul ca afisau mesaj de eroare de memorie). Exponatele erau frumos reconditionate si bine puse in valoare. Atmosfera era ca in orice alt muzeu cu pretentii din lume. Copiii erau cam putini, dar in schimb erau tineri intre 14 si 20 peste 80% din vizitatori.
Era si pacat ca asa o zestre de exponate zacea pana acum ceva ani intr-o mare de praf si indiferenta. Si doar elevii carati de autobuzele din tara ce ii mai calcau pragul. Acum a devenit o atractie turistica reala pentru un Bucuresti care nu prea mai tine cont de mostenirea lui. Nici religioasa, nici culturala, nici istorica.
Asa ca mamelor din lumea-ntreaga eu va dau un singur sfat:
Mergeti si vizitati ANTIPA!
Eventual si cu copiii.
Ai vostri sau ai vecinilor.
Caci este informatie frumos prezentata si avem exponate cu care sa ne mandrim.
Cladirea este aceeasi, dar interiorul este acum spectaculos. Peste tot numai touch screen cu informatii suficiente (din pacate nu toate functionau, in sensul ca afisau mesaj de eroare de memorie). Exponatele erau frumos reconditionate si bine puse in valoare. Atmosfera era ca in orice alt muzeu cu pretentii din lume. Copiii erau cam putini, dar in schimb erau tineri intre 14 si 20 peste 80% din vizitatori.
Era si pacat ca asa o zestre de exponate zacea pana acum ceva ani intr-o mare de praf si indiferenta. Si doar elevii carati de autobuzele din tara ce ii mai calcau pragul. Acum a devenit o atractie turistica reala pentru un Bucuresti care nu prea mai tine cont de mostenirea lui. Nici religioasa, nici culturala, nici istorica.
Asa ca mamelor din lumea-ntreaga eu va dau un singur sfat:
Mergeti si vizitati ANTIPA!
Eventual si cu copiii.
Ai vostri sau ai vecinilor.
Caci este informatie frumos prezentata si avem exponate cu care sa ne mandrim.
CARS
Cine oare nu a vazut desenul animat. Ma refer la prima parte. Caci acest desen este plin de invataminte si de morala. Asa cum ar trebui sa fie un desen animat pentru copii. A doua parte este altceva. Un James Bond in varianta desenata. Sa revenim la prima parte. Un sofer (rookie, adica un incepator in marea performanta) crede ca le stie pe toate si ca are lumea la picioare. Are nevoie de o calatorie initiatica in lumea adevarata pentru a invata adevaratele valori umane: prietenie, dragoste si respect. Si cu asta am cam spus totul. Restul este o megaproductie marca PIXAR (merci Steve).
Iata stirea de la care plec:
Pilotul englez Dan Wheldon, dublu câstigator al cursei de 500 de mile de la Indianapolis, a decedat, duminica, dupa un accident în care au fost implicate 15 monoposturi, la Grand Prix-ul de la Las Vegas, ultima etapa a sezonului în IndyCar.
Iata stirea de la care plec:
Pilotul englez Dan Wheldon, dublu câstigator al cursei de 500 de mile de la Indianapolis, a decedat, duminica, dupa un accident în care au fost implicate 15 monoposturi, la Grand Prix-ul de la Las Vegas, ultima etapa a sezonului în IndyCar.
Dar asta nu spune de fapt nimic. Lucrurile stau cam asa. A acceptat un pariu cu patronul cursei. 5.000.000 de dolari daca castiga cursa plecand din ultima pozitie. Si asa a si plecat. ULTIMUL. A fortat totul si a fost prea mult. Pariul cu patronul dar si cu viata a fost pierdut.
Oare oamenii mari nu se mai uita la desene?
Daca s-ar fi uitat la CARS vedea ce conteaza cu adevarat. Si acum poate isi plimba cei doi copiii prin parc si ii ducea in calatoria vietii. Si nu in cea a mortii.
Viata iti da semne. Daca stii sa le citesti este bine. Daca nu intelegi nimic din ele nu poti spera la mai bine.
Poti avea bani, poti avea Mercedes ML de peste 70.000 de euro. Poti fi faimos si poti avea o emisiune la TV. Care se vrea de mare moralitate si de curatenie spirituala prin ras. Nu de pomana ai pus pe masina numarul.....111-LOL. Adica "Laughing Out Loud" sa razi din tot sufletul, mai pe romaneste. Dar de cine sa razi pana la urma? De ceilalti sau de tine?
Ai doi copiii, ai trecut printr-o coma recent si inca nu ai descoperit ce este mai important in viata decat sa alergi nebuneste cu masina plina de tot ce ai mai spump pe lume pe contrasens si prin curbe periculoase?
Atunci vorbele si pildele sunt de prisos pentru tine.
PACAT!
sâmbătă, 15 octombrie 2011
Scrisori celebre romanesti
A fost Eminescu cu "Scrisoarea a III-a" (printre altele) pe care o invatam pe la scoala. A urmat "O Scrisoare Pierduta" a lui Caragiale careia ii admiram actualitatea. Recent a fost Scrisoarea celor Sase in prag de Revolutie scrisa cu caractere chirilice. Dar cea mai fierbinte (hot) scrisoare (poate exceptand cele doua Scrisori de Moralitate Suprema scrise de GL catre Facultatea de Filosofie) este cea a judecatoarei Gabriela Barsan catre CSM. Da, cea cu vacantele si cu fata generalului si cu ICCJ. Si cu luxul si opulenta afisata la audieri (cred ca orice articol vestimentar purtat de dna judecator era de la 500 de euro in sus, pacat ca televizoarele nu transmit si olfactiv, caci sigur mirosea a colonia cea mai scumpa, a dispret si a stapana a sistemului).
Ce am inteles eu din scrisoare (de gasit si pe juridice.ro) :
Conul Trahanache este la Strasbourg. Si a scolit cam intreg CSM-ul. Si a fost OM cu ei, reciproca uitand a fi valabila.
A avut usa casei deschisa si pe ea au intrat cu capul plecat in semn de omagiu pentru masculul (femela) ALFA a justitiei. Cand a fost sa intre si mascatii brusc usa trebuia sa aiba imunitate. Parca tineau o agenda cu favoruri inchisa in seif! Involuntar imi revine in minte scena din filmul "Nasul" in care un nefericit nu respecta protocolul impus de Nas in a solicita un favor si de a se vinde pe viata.
Asa deci coana Joitica incepe sa-i toace marunt dar nu letal pe membrii CSM. Si toti cei care au avut tupeul (instict de supravietuire) in a aproba perchezitia sunt tarati (meritat) in cloaca comuna numita justita romana.
Pai daca asa arata una din puterile din stat, oare cum or arata celelalte?
Cine este doamna legata la ochi cu balanta in mana? O doamna bine imbracata care se plimba cu o super limuzina care are o super casa si alta supercasa de vacanta si zeci de excursii costisitoare anuale in locatii exotice si care va avea o pensie cu cel putin cinci zerouri lunar (da lunar). Caci varianta asta este acum in lucru. Sa iasa saraca la pensie ca este surmenata. Si stresata. Si saracul Omul de langa ea. Era oare chior, sau orb? Nu vedea ce se intampla? Nu sesiza mici diferente intre ei si o normalitate decenta? Sau cum se spune mai recent: El era baiat bun, dar Ceauseasca era o ...fiara!
Afundat in a lasa posteritatii opere complete de drept, oare nu este pacat ca asa o cariera sa se termine intr-o asociere cu perveritatea profesionala maxima?
Nu degeaba se spune ca diavolul se ascunde in detalii si ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii!
Oare cine mai poate sa ne judece pe lumea asta? Se primeneste CSM si ICCJ de aproape zece ani. Si tot pe lista scurta de reprosuri a doamnei judecator este fruncea CSM.
O sa va auda colegii mei Academicienii, era alta fraza celebra!
De fapt cine mai este vertical in Romania. Poate cel operat de coloana pe la Viena? Si cand apare cu adevarat verticalitatea. Te nasti cu ea sau te indrepti pe drum?
Am devenit vizibil tara oamenilor fara de sistem osos. Doar o gelatina ne mai tine inchegati. Sau doar un noroi mai vartos.
Nu stiu ce sa mai spun baiatului meu cand ma intreaba despre patriotism si despre corectitudine.
Corect fata de el ar fi sa nu-l afund in noroiul existentei in Romania. Patriotic ar fi sa il educ in dragoste fata de Romania si in dorinta de a indrepta aceasta tara.
Sincer incep sa ma intreb daca natura romanilor este de a fi indreptati si de a cauta adevarata normalitate.
Pe undeva incep si eu sa ma indoiesc ca mai exista cale de salvare.
Dar este doar un gand marunt.
Caci speranta moare ultima!
NU?
Ce am inteles eu din scrisoare (de gasit si pe juridice.ro) :
Conul Trahanache este la Strasbourg. Si a scolit cam intreg CSM-ul. Si a fost OM cu ei, reciproca uitand a fi valabila.
A avut usa casei deschisa si pe ea au intrat cu capul plecat in semn de omagiu pentru masculul (femela) ALFA a justitiei. Cand a fost sa intre si mascatii brusc usa trebuia sa aiba imunitate. Parca tineau o agenda cu favoruri inchisa in seif! Involuntar imi revine in minte scena din filmul "Nasul" in care un nefericit nu respecta protocolul impus de Nas in a solicita un favor si de a se vinde pe viata.
Asa deci coana Joitica incepe sa-i toace marunt dar nu letal pe membrii CSM. Si toti cei care au avut tupeul (instict de supravietuire) in a aproba perchezitia sunt tarati (meritat) in cloaca comuna numita justita romana.
Pai daca asa arata una din puterile din stat, oare cum or arata celelalte?
Cine este doamna legata la ochi cu balanta in mana? O doamna bine imbracata care se plimba cu o super limuzina care are o super casa si alta supercasa de vacanta si zeci de excursii costisitoare anuale in locatii exotice si care va avea o pensie cu cel putin cinci zerouri lunar (da lunar). Caci varianta asta este acum in lucru. Sa iasa saraca la pensie ca este surmenata. Si stresata. Si saracul Omul de langa ea. Era oare chior, sau orb? Nu vedea ce se intampla? Nu sesiza mici diferente intre ei si o normalitate decenta? Sau cum se spune mai recent: El era baiat bun, dar Ceauseasca era o ...fiara!
Afundat in a lasa posteritatii opere complete de drept, oare nu este pacat ca asa o cariera sa se termine intr-o asociere cu perveritatea profesionala maxima?
Nu degeaba se spune ca diavolul se ascunde in detalii si ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii!
Oare cine mai poate sa ne judece pe lumea asta? Se primeneste CSM si ICCJ de aproape zece ani. Si tot pe lista scurta de reprosuri a doamnei judecator este fruncea CSM.
O sa va auda colegii mei Academicienii, era alta fraza celebra!
De fapt cine mai este vertical in Romania. Poate cel operat de coloana pe la Viena? Si cand apare cu adevarat verticalitatea. Te nasti cu ea sau te indrepti pe drum?
Am devenit vizibil tara oamenilor fara de sistem osos. Doar o gelatina ne mai tine inchegati. Sau doar un noroi mai vartos.
Nu stiu ce sa mai spun baiatului meu cand ma intreaba despre patriotism si despre corectitudine.
Corect fata de el ar fi sa nu-l afund in noroiul existentei in Romania. Patriotic ar fi sa il educ in dragoste fata de Romania si in dorinta de a indrepta aceasta tara.
Sincer incep sa ma intreb daca natura romanilor este de a fi indreptati si de a cauta adevarata normalitate.
Pe undeva incep si eu sa ma indoiesc ca mai exista cale de salvare.
Dar este doar un gand marunt.
Caci speranta moare ultima!
NU?
miercuri, 12 octombrie 2011
Sufla Vantul liber prin Romania!
La B1Tv astazi a suflat Vantul. Usor, a furtuna inspre dealul Cotroceniului. Apoi a stat. A mai explicat in cateva cuvinte schema aproape Ponzi ce i-a fost aplicata. Menita sa-l reduca la un simplu Mistral. Asa ca procesele actuale nu au avut ca scop condamnarea lui. Ar fi fost mult prea complicat. S-a dorit doar interzicerea parasirii tari. Si asta pentru a nu ajunge la mierea depozitata in conturile din strainatate. Un Vantu fara bani este mult mai vulnerabil. Asta a fost pasul unu. Pasul doi a fost scoaterea la inaintare a unui baietel acoperit din lumea softului. Curatel si nepericulos. Asta doar pentru necunoscatori. Si a zornait argintii in fata Vantului si au purces la un pogon de acte pentru "management". Parca gradinarul vrea in curte alt gradinar. Dar Vantu a fost ferm convins ca a colabora cu Ghita este ca si cum ar fura bomboane de la copii. Doar acel copilas era doar varful aisbergului. Si cand a vazut de ce s-a lovit a fost prea tarziu. Tot ce misca in tara asta, raul ramul a fost prieten doar cu Ghita. Si Ghita l-a asteptat diseara la portitza ....cu ranga. Sa-i ia jucaria. Urma ca lovitura sa fie finala. Si cu banii blocati si cu tonomatul scos din priza, Vantul era o prada usoara. Dar intr-o inspiratie de moment, a vandut Elanului ce dauna Vantului. Si cu acte tot prin Cipru. Cum a declarat Elan recent:" La notariatul din Cipru actele tranzactiei sunt publice". Da, va rog, ce tramvai sa iau sa ajung la notariat????
Am mai trait tot astazi cu impresia ca Realitatea s-a mutat in corpore la B1TV. Erau la gramada, Tatulici, Turcescu si alte figuri iRealitatea. Bomboana de pe coliva a fost Vantu in direct la Cristoiu. Si se giugiuleau si harjoneau ca doua vestale intre mii de tomuri cu paginile lipite. Mare e gradina audio-vizualului.
Tot azi la TV am vazut doua imagini definitorii timpului pe care il traim. Cine a adus cea mai mare coroana de trandafiri. Cum cine? Cu voia dvs. ultimul la catafalc ION ILIESCU. Si ce s-a pupat cu toti taranistii. Si ce lacrima discreta avea in coltul ochiului stang. Asta a fost prima. A doua a fost cu Adrian Nastase la postul public cu mana lipita de o autobiografie a lui Ion Diaconescu. Si ce recenzie favorabila. Si ce discurs. Mare erudit. Si mare democrat pana in adancul sufletului. Sigur ca sunt ironic!
Asta imi aduce aminte de un banc:" Dumnezeu dupa o lunga absenta de la treburile Pamantului da norii la o parte si vede lumea de azi. Si zice : Ce s-au mai schimbat lucrurile, nemtii sunt cei mai buni la afaceri si evreii sunt cei mai buni la razboaie!"
Cam asa a ajuns si pe la noi treaba. Basescu se razboieste cu toata lumea si Iliescu si Nastase sunt esenta democratiei pure. HA HA HA!
Nu pot uita o declaratie a lui Alexandru Barladeanu inainte de moarte. Intr-un interviu a fost intrebat de viata si activitatea lui politica comparata cu viata lui Corneliu Coposu. A avut taria sa spuna: "Am crezut sincer amandoi in idealuri diametral opuse. Se pare ca nu eu, ci Corneliu Coposu a ales calea cea dreapta".
Un comunist sincer si corect! Poate singurul!
Sa nu uitati:
PANEM ET CIRCENSES!!!
Am mai trait tot astazi cu impresia ca Realitatea s-a mutat in corpore la B1TV. Erau la gramada, Tatulici, Turcescu si alte figuri iRealitatea. Bomboana de pe coliva a fost Vantu in direct la Cristoiu. Si se giugiuleau si harjoneau ca doua vestale intre mii de tomuri cu paginile lipite. Mare e gradina audio-vizualului.
Tot azi la TV am vazut doua imagini definitorii timpului pe care il traim. Cine a adus cea mai mare coroana de trandafiri. Cum cine? Cu voia dvs. ultimul la catafalc ION ILIESCU. Si ce s-a pupat cu toti taranistii. Si ce lacrima discreta avea in coltul ochiului stang. Asta a fost prima. A doua a fost cu Adrian Nastase la postul public cu mana lipita de o autobiografie a lui Ion Diaconescu. Si ce recenzie favorabila. Si ce discurs. Mare erudit. Si mare democrat pana in adancul sufletului. Sigur ca sunt ironic!
Asta imi aduce aminte de un banc:" Dumnezeu dupa o lunga absenta de la treburile Pamantului da norii la o parte si vede lumea de azi. Si zice : Ce s-au mai schimbat lucrurile, nemtii sunt cei mai buni la afaceri si evreii sunt cei mai buni la razboaie!"
Cam asa a ajuns si pe la noi treaba. Basescu se razboieste cu toata lumea si Iliescu si Nastase sunt esenta democratiei pure. HA HA HA!
Nu pot uita o declaratie a lui Alexandru Barladeanu inainte de moarte. Intr-un interviu a fost intrebat de viata si activitatea lui politica comparata cu viata lui Corneliu Coposu. A avut taria sa spuna: "Am crezut sincer amandoi in idealuri diametral opuse. Se pare ca nu eu, ci Corneliu Coposu a ales calea cea dreapta".
Un comunist sincer si corect! Poate singurul!
Sa nu uitati:
PANEM ET CIRCENSES!!!
marți, 11 octombrie 2011
Romania clanurilor!
A murit un pusti care iubea baschetul. Asa de mult incat a mers la capatul lumii pentru a-l juca. Cu dragoste si pasiune. Era putin afro-american. Si asta in Giurgiu, cea mai pura zona ariana din Romania. Si a facut greseala sa creada ca un club inseamna distractie, muzica si dans.
NU! Un club inseamna un teritoriu marcat de smecherii zonei. Marcat cu sange. Si daca cineva are curajul sa se simta bine la "ei acasa" plateste cu viata.
Aceasta moarte ne arata inca o data toate hibele si bolile noastre.
Salvarea a venit repede. La spitalul din Giurgiu a avut ca prim diagnostic "COMA ALCOOLICA"!!!. Si asta dupa 4 ore de la atac. Mutat la Bucuresti, are parte de un tomograf dupa 7 ore de la atac. Si primul diagnostic adevarat. Politia inca nu a intrat in actiune.
Trebuie ca seful statului sa-si manifeste mirarea, ca lucrurile sa prinda o oarecare normalitate. Seful Politiei locale demis de Ministru este repus in drepturi de.......Justitie!
La aproape doua zile de la atac incep sa fie identificati martorii. Care toti au facut legamant de tacere. Omerta curata.
Chiar si primarul se dezice de sotie! Ce tot vorbeste femeia aia! De unde stie ea cum a fost? Ia sa mai taca!
Sotia care este managera clubului de baschet. Cu antrenor tot american. Acum clubul este in prag de dezmembrare.
Si Stupoare. ROMANIA are clanuri! Si clanurile au sustinere politica.
Pai bine, dl senator (traseist) asa se fraternizeaza cu interlopii? Pai dl procuror sef, chiar nu se poate bea un spritz in alta parte decat in microfonul lui Adi Minune si in fosnet de euroi. FARA NUMAR, FARA NUMAR!!!!
Daca ar fi doar in Giurgiu ar fi bine. Toata tara este pe mana interlopilor si a clanurilor.
Cum a ramas cu politistul in coma???
Din Craiova in Bucuresti, din Constanta in Ploiesti la toti le canta Adi Minune.
Masini furate, droguri, camatarie, santaj si excrocherii. Pai astea sunt fapte minore in Romania. Si de obicei nepedepsite de lege.
La asa interlopi asa Justitei.
La asa Politie asa clanuri.
Si toti se intalnesc la nunti, botezuri, onomastice si cumetrii. Si mai vin si politicienii sa le faca "FALA"!!!!!
E pacat ca a trebuit sa moara un om sa mai vedem si adevarul asta !
VA UREZ VACANTE PLACUTE PRIN LOCATII EXOTICE DNA JUSTITIE!!!!!
Ca doar cine are banul "GRAS"?
NU! Un club inseamna un teritoriu marcat de smecherii zonei. Marcat cu sange. Si daca cineva are curajul sa se simta bine la "ei acasa" plateste cu viata.
Aceasta moarte ne arata inca o data toate hibele si bolile noastre.
Salvarea a venit repede. La spitalul din Giurgiu a avut ca prim diagnostic "COMA ALCOOLICA"!!!. Si asta dupa 4 ore de la atac. Mutat la Bucuresti, are parte de un tomograf dupa 7 ore de la atac. Si primul diagnostic adevarat. Politia inca nu a intrat in actiune.
Trebuie ca seful statului sa-si manifeste mirarea, ca lucrurile sa prinda o oarecare normalitate. Seful Politiei locale demis de Ministru este repus in drepturi de.......Justitie!
La aproape doua zile de la atac incep sa fie identificati martorii. Care toti au facut legamant de tacere. Omerta curata.
Chiar si primarul se dezice de sotie! Ce tot vorbeste femeia aia! De unde stie ea cum a fost? Ia sa mai taca!
Sotia care este managera clubului de baschet. Cu antrenor tot american. Acum clubul este in prag de dezmembrare.
Si Stupoare. ROMANIA are clanuri! Si clanurile au sustinere politica.
Pai bine, dl senator (traseist) asa se fraternizeaza cu interlopii? Pai dl procuror sef, chiar nu se poate bea un spritz in alta parte decat in microfonul lui Adi Minune si in fosnet de euroi. FARA NUMAR, FARA NUMAR!!!!
Daca ar fi doar in Giurgiu ar fi bine. Toata tara este pe mana interlopilor si a clanurilor.
Cum a ramas cu politistul in coma???
Din Craiova in Bucuresti, din Constanta in Ploiesti la toti le canta Adi Minune.
Masini furate, droguri, camatarie, santaj si excrocherii. Pai astea sunt fapte minore in Romania. Si de obicei nepedepsite de lege.
La asa interlopi asa Justitei.
La asa Politie asa clanuri.
Si toti se intalnesc la nunti, botezuri, onomastice si cumetrii. Si mai vin si politicienii sa le faca "FALA"!!!!!
E pacat ca a trebuit sa moara un om sa mai vedem si adevarul asta !
VA UREZ VACANTE PLACUTE PRIN LOCATII EXOTICE DNA JUSTITIE!!!!!
Ca doar cine are banul "GRAS"?
Ne moare Istoria!
Incet, incet ne mor supravietuitorii inchisorilor comuniste. Astazi a venit randul dlui. Ion Diaconescu. Au mai ramas cred cat sa-i numeri cu doua maini. Si altfel pot judeca istoria, furia si salbaticia comunismului doar din carti. Cand stai fata in fata cu oamenii care au trecut prin iadul inchisorilor, experienta de viata este deplina. Altfel citesti o pagina de hartie. Si poate fi cam despre orice. Cum banul nu miroase, la fel nici hartia nu plange sau nu sangereaza.
Poate nu a fost cel mai reprezentativ om care a trecut prin inchisoare. Poate nici cel mai virtuos sau smerit. Dar a fost un timp la varful statului. Si odata cu moartea Seniorului a ramas singura voce cu autoritate (dar si cu multe compromisuri) anticomunista.
Guvernarea 1996-2000 a fost intr-un fel si modelata de personalitatea lui. A fost usor de indrumat de sfetnicii cei tineri proveniti nu se stie de la ce UM sau de la nu se stie ce acoperire. Si asa s-a reusit compromiterea ideei de CDR si de alternativa la PSD. Dar despre morti numai de bine.
Daca la moartea Seniorului, Bucurestiul a fost invadat de flori si lumanari, maine si in zilele urmatoare un palid remember va avea loc pe la cateva televiziuni. Si asta cam tot.
Parca metodele incercate prin inchisorile romanesti si elitele spulberate prin ele ar trebui sa ne aduca o adanca admiratie supravietuitorilor. Chiar si celor acuzati de colaborare. Este usor sa vorbesti de pe margine si sa-i acuzi pe altii cand nu ai trait ce au trait ei.
Cred ca odata cu moartea lui Ion Diaconescu va muri cu adevarat si PNTCD. Indiferent cati vor dori sa mosteneasca "OCHIUL". Si poate e si mai bine asa. Ar trebui sa se nasca un alt partid cu doctrina adevaratului PNTCD. Si categoric cu alti oameni.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe robul sau Ion Diaconescu.
Poate nu a fost cel mai reprezentativ om care a trecut prin inchisoare. Poate nici cel mai virtuos sau smerit. Dar a fost un timp la varful statului. Si odata cu moartea Seniorului a ramas singura voce cu autoritate (dar si cu multe compromisuri) anticomunista.
Guvernarea 1996-2000 a fost intr-un fel si modelata de personalitatea lui. A fost usor de indrumat de sfetnicii cei tineri proveniti nu se stie de la ce UM sau de la nu se stie ce acoperire. Si asa s-a reusit compromiterea ideei de CDR si de alternativa la PSD. Dar despre morti numai de bine.
Daca la moartea Seniorului, Bucurestiul a fost invadat de flori si lumanari, maine si in zilele urmatoare un palid remember va avea loc pe la cateva televiziuni. Si asta cam tot.
Parca metodele incercate prin inchisorile romanesti si elitele spulberate prin ele ar trebui sa ne aduca o adanca admiratie supravietuitorilor. Chiar si celor acuzati de colaborare. Este usor sa vorbesti de pe margine si sa-i acuzi pe altii cand nu ai trait ce au trait ei.
Cred ca odata cu moartea lui Ion Diaconescu va muri cu adevarat si PNTCD. Indiferent cati vor dori sa mosteneasca "OCHIUL". Si poate e si mai bine asa. Ar trebui sa se nasca un alt partid cu doctrina adevaratului PNTCD. Si categoric cu alti oameni.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe robul sau Ion Diaconescu.
Christiania
Ce frumos nume. Parca are ceva rezonante religioase.
S-au împlinit de curând 40 de ani de când durează acest experiment social, acum reglementat si prin lege. 850 de oameni pe 34 de hectare se autogospodăresc. Si asta fara amestecul statului. Este un stat in stat. Si asta se întâmpla in Copenhaga, chiar in inima ei intr-o fosta baza militara. Asta îmi aduce aminte de florile puse in țeava tancului la Revoluție. „E ceva putred in Danemarca” s-a mai spus. Multa yoga, multa „iarba” si oameni „altfel”. Au mașini si mobile, dar totul pana la intrarea in Christiania.
Nu vreau sa discut in mod special despre ce se întâmpla acolo. Nu am fost si nici nu știu daca voi ajunge pe acolo vreodată. Așa ca nu ar fi corect sa vorbesc din poze.
Mă interesează in mod special daca oamenii se mai pot organiza si trai si fara tutela statului. Nu sunt un adept al unui mod de organizare utopic sau nici măcar nu plâng după Falansterul de la Scăieni, dar nu pot sa nu observ ca STATUL ca forma de organizare in sine începe sa-si arate limitele si chiar sa devina caduc.
Si asta din cauza politicii si a unei proaste guvernări (administrări), ajunge sa abdice de la propriile valori si principii, cetățenii devenind niște simpli robi sau statistic vorbind "cap de locuitor".
Marea problema este ca s-a pierdut esența CETATII si a cetățenilor. De când cu Democrația Reprezentativa generații de politicieni, au uitat ca sunt in slujba cetățeanului, singurul lor tel fiind cucerirea puterii prin orice mijloace si odată cucerita, păstrarea ei tot prin orice mijloace. Un stat presupune multa responsabilitate dar si respect pentru cetățenii sai. Ce rost ar avea sa mai vorbesc despre statul roman. Știe deja toata lumea performantele in sănătate, educație ,ordine si siguranța publica , cat si in lupta anticorupție.
Intr-un cuvânt METASTAZE.
Eu visez, daca ar fi sa mă întrebe cineva la ce fel de stat visez, ar fi cam așa:
Ar avea preot, doctor, invatator si medic. Asta sigur ! Si tot sigur nu ar avea politicieni, birocrați, funcționari, polițiști, procurori, judecători, avocați, bancheri samd.
Nici bani nu as visa. Nici restaurante fast-food.
Ar avea in schimb un mare amfiteatru in care duminica sub cerul liber s-ar tine slujbe dimineața si după prânz s-ar discuta treburile cetatii.
As mai visa la agricultori, muncitori si diverși specialiști.
Nu as admite cuvinte ca marketing, Target sau alte sofisticatenii sa ma zapaceasca.
O groaza de meserii s-au inventat si o groaza de bani si energii se consuma pe lucruri complet artificiale care nu au pic de umanitate in ele. Avem nevoie de verificatori ai verificatorilor ai superverificatorilor. Si cand stai sa te gandesti cine munceste cu adevarat si produce sau modeleaza ceva duce in spate o imensa armata de trantori (dar daca exista in stupul albinelor oare de ce nu ar exista si la oameni).
Revenind la Christiania. Se poate si fara tot angrenajul absolut diabolic creat pentru a ne usura viata J J!!!!
Statul este acel angrenaj. Si Christiania este acea dovada vie ca lucrurile au cam luat-o razna. Si nu in Christiania ci in lumea in care suntem prizonieri!
duminică, 9 octombrie 2011
Baietii destepti!
Vreau sa corectez doua mari nedreptati istorice savarsite pana de curand.
Prima ar fi ca sunt si fete destepte si a doua ar fi ca nu trebuie doar cei din energie gratulati cu acest apelativ.
Deci: Baietii si Fetele Destepte conduc inca Romania.
De la " Am fost invins de Securitate" e mai corect de spus ca Securitatea nu mai exista. Ea s-a transformat in baieteti si fetite (eventual copiii securistilor si activistilor) super Destepti.
Nu voi uita niciodata un interviu al Danei Nastase dat la inceputul anilor 1990. Citez din memorie.
" Intr-o seara din decembrie 1989 ne uitam la TV si oriplata de cine era la conducere l-am intrebat pe Adrian ce se va intampla cu NOI si cine ne va apara pe NOI. Asa s-a hotarat AN sa intre in politica!"
Atunci cred ca s-a nascut "NOI" si "AI NOSTRI"!
Si a functionat si mai functioneaza inca.
NOI putem conduce Romania si dor NOI putem reusi in politica. NOI si AI NOSTRI.
Restul erau niste venetici nevrednici de a lua puterea si de a vamui resursele tarii.
Asa jaful a fost dus pe o noua treapta de perversitate. Totul a fost facut nu in nume propriu si doar prin interpusi. Biete marionete care incercau sa intre in gratiile sefilorsi sa-si pastreze functia. Si care pana in final greseau flagrant doar pentru a-si multumii sefi, a prinde niste firmituri si a lasa potul cel mare catre sefi.
Romania nu este o tara saraca. Nici macar prost administrata cum se spune. Ea a fost sistematic jefuita si interesul national a fost transformat in interes personal. Asa ca de unde sa mai aiba resurse? Cat poti jupui o oaie? Pana moare eventual. Asa este si Romania acum. In moarte clinica!
Dar totusi inca nu este totul pierdut! Lucrurile se misca. Si in cel mai sensibil domeniu (Justitia) lucrurile se misca incet, dar totusi se misca. Si asta ar trebui sa aprecieze UE. Ca suntem pe drumul cel bun.
In acest blog l-am criticat (satirizat si pamfletizat) dar si laudat pe domnul Presedinte Traian Basescu.
Consider ca Istoria va aprecia contributia domniei sale in a nu lasa Romania pentru cei care spun NOI si AI NOSTRI. El a redat Romania (inca lupte exista) romanilor. TUTUROR.
Justitia romana este ca un Balaur cu sapte capete. Cum este retezat unul creste altul mai rezistent in loc. Pentru ca este o mare fratie intre judecatori, procurori si avocati. Si pentru ca este o interschimbabilitate si o volatilitate fantastica. Azi procuror, maine avocat, poimâine judecător. Cum oare sa pui ordine in asa ceva. Si mai sunt si gradele de rudenie si de cumetrie in sistem. Pai sotul doamnei e la Bruxelles! Pai sotia domnului este la ICCJ! Si tot asa. Grefieri ajunsi , avocati, avocati ajunsi judecatori la ICCJ. Oameni ramasi pe posturi de cel putin un deceniu. Si peste toate CSM care vegheaza la stabilitate. Cum sa mai poti dovedi ceva daca transpira imediat veste cu telefonul ascultat. Sau cu mandatul pe teava. Cum sa mai ramana probe si sa mai iasa flagrantul. Cine pe cine sa mai aresteze si cine pe cine sa mai condamne.
Asta nu inseamna ca tot sistemul este contaminat. Sunt si oameni onorabili care traiesc din salarii si isi vad cuminti de treaba fara a visa vacante exotice, case prin Paris si conturi grase. Merg si ei cuminti prin Bulgaria, Grecia sau Turcia si isi cresc copiii dormind linistit. Dar ei nu ies in fata. Si nici nu pot promova in locul Nemuritorilor. Asa ca poate doar varsta sa ne elibereze de acesti dinozauri harpareti.
A fost fata unui fost general care a dat si ea un oscior. Si a avut grija sa ia mai intai carnea de pe el. A mai stat prin puscarie un mare combinator de verdicte si sentinte rapide si favorabile. Acum e la locul de munca cuminte si tacut. In plen. Dar oare cati ca ei mai sunt inca in sistem si in zone sensibile. O multime. Dar si asta cuantificabila. Si pentru, sa zicem 1000 de oameni, lucrurile nu pot progresa si capata o normalitate. PACAT.
In lumina reflectoarelor este acum justitia. Este si fotbalul, dar si aici au avut grija sa nu lase urme. Asa ca o vointa mult mai mare trebuie irosita pentru a indrepta lucrurile.
In fiecare domeniu de activitate exista baieti si fete destepte. Si ei tin cu dintii de privilegii si modul lor de viata.
Suntem in plin razboi. Unul foarte dur. Cu victime care vor face puscarie.
Dar este soarta Romaniei in joc.
Asa ca macar eu sustin pe cel care chiar a facut ceva! Si nu doar cu vorbe.
Ma intreb daca seful de cabinet al unui PM este miliardar, atunci fostul lui sef cum este oare ?
Doar niste termopane? HILAR!!!
Dati-ne Romania inapoi si nu ne mai faceti sa plecam din ea!
Nu noi suntem minoritatea, ci voi!
Prima ar fi ca sunt si fete destepte si a doua ar fi ca nu trebuie doar cei din energie gratulati cu acest apelativ.
Deci: Baietii si Fetele Destepte conduc inca Romania.
De la " Am fost invins de Securitate" e mai corect de spus ca Securitatea nu mai exista. Ea s-a transformat in baieteti si fetite (eventual copiii securistilor si activistilor) super Destepti.
Nu voi uita niciodata un interviu al Danei Nastase dat la inceputul anilor 1990. Citez din memorie.
" Intr-o seara din decembrie 1989 ne uitam la TV si oriplata de cine era la conducere l-am intrebat pe Adrian ce se va intampla cu NOI si cine ne va apara pe NOI. Asa s-a hotarat AN sa intre in politica!"
Atunci cred ca s-a nascut "NOI" si "AI NOSTRI"!
Si a functionat si mai functioneaza inca.
NOI putem conduce Romania si dor NOI putem reusi in politica. NOI si AI NOSTRI.
Restul erau niste venetici nevrednici de a lua puterea si de a vamui resursele tarii.
Asa jaful a fost dus pe o noua treapta de perversitate. Totul a fost facut nu in nume propriu si doar prin interpusi. Biete marionete care incercau sa intre in gratiile sefilorsi sa-si pastreze functia. Si care pana in final greseau flagrant doar pentru a-si multumii sefi, a prinde niste firmituri si a lasa potul cel mare catre sefi.
Romania nu este o tara saraca. Nici macar prost administrata cum se spune. Ea a fost sistematic jefuita si interesul national a fost transformat in interes personal. Asa ca de unde sa mai aiba resurse? Cat poti jupui o oaie? Pana moare eventual. Asa este si Romania acum. In moarte clinica!
Dar totusi inca nu este totul pierdut! Lucrurile se misca. Si in cel mai sensibil domeniu (Justitia) lucrurile se misca incet, dar totusi se misca. Si asta ar trebui sa aprecieze UE. Ca suntem pe drumul cel bun.
In acest blog l-am criticat (satirizat si pamfletizat) dar si laudat pe domnul Presedinte Traian Basescu.
Consider ca Istoria va aprecia contributia domniei sale in a nu lasa Romania pentru cei care spun NOI si AI NOSTRI. El a redat Romania (inca lupte exista) romanilor. TUTUROR.
Justitia romana este ca un Balaur cu sapte capete. Cum este retezat unul creste altul mai rezistent in loc. Pentru ca este o mare fratie intre judecatori, procurori si avocati. Si pentru ca este o interschimbabilitate si o volatilitate fantastica. Azi procuror, maine avocat, poimâine judecător. Cum oare sa pui ordine in asa ceva. Si mai sunt si gradele de rudenie si de cumetrie in sistem. Pai sotul doamnei e la Bruxelles! Pai sotia domnului este la ICCJ! Si tot asa. Grefieri ajunsi , avocati, avocati ajunsi judecatori la ICCJ. Oameni ramasi pe posturi de cel putin un deceniu. Si peste toate CSM care vegheaza la stabilitate. Cum sa mai poti dovedi ceva daca transpira imediat veste cu telefonul ascultat. Sau cu mandatul pe teava. Cum sa mai ramana probe si sa mai iasa flagrantul. Cine pe cine sa mai aresteze si cine pe cine sa mai condamne.
Asta nu inseamna ca tot sistemul este contaminat. Sunt si oameni onorabili care traiesc din salarii si isi vad cuminti de treaba fara a visa vacante exotice, case prin Paris si conturi grase. Merg si ei cuminti prin Bulgaria, Grecia sau Turcia si isi cresc copiii dormind linistit. Dar ei nu ies in fata. Si nici nu pot promova in locul Nemuritorilor. Asa ca poate doar varsta sa ne elibereze de acesti dinozauri harpareti.
A fost fata unui fost general care a dat si ea un oscior. Si a avut grija sa ia mai intai carnea de pe el. A mai stat prin puscarie un mare combinator de verdicte si sentinte rapide si favorabile. Acum e la locul de munca cuminte si tacut. In plen. Dar oare cati ca ei mai sunt inca in sistem si in zone sensibile. O multime. Dar si asta cuantificabila. Si pentru, sa zicem 1000 de oameni, lucrurile nu pot progresa si capata o normalitate. PACAT.
In lumina reflectoarelor este acum justitia. Este si fotbalul, dar si aici au avut grija sa nu lase urme. Asa ca o vointa mult mai mare trebuie irosita pentru a indrepta lucrurile.
In fiecare domeniu de activitate exista baieti si fete destepte. Si ei tin cu dintii de privilegii si modul lor de viata.
Suntem in plin razboi. Unul foarte dur. Cu victime care vor face puscarie.
Dar este soarta Romaniei in joc.
Asa ca macar eu sustin pe cel care chiar a facut ceva! Si nu doar cu vorbe.
Ma intreb daca seful de cabinet al unui PM este miliardar, atunci fostul lui sef cum este oare ?
Doar niste termopane? HILAR!!!
Dati-ne Romania inapoi si nu ne mai faceti sa plecam din ea!
Nu noi suntem minoritatea, ci voi!
joi, 6 octombrie 2011
Quo usque tandem abutere, Lutetia, patientia nostra?
Cat vei mai abuza de rabdarea noastra Franta (Paris)???
Acum 70 de ani erau evreii sursa tuturor relelor din Europa si de aiurea! Acum sunt tiganii sau mai exact romanii! Ce poate fi mai jalnic decat sa fi identificat cu o minoritate doar pe baza de pasaport sau carte de identitate.
Am ajuns sa fim subiect (unicul) de ras si blamat in Franta. Ca si cum toate problemele lor sunt deja rezolvate si singura ramasa nerezolvata este problema tiganilor (romanilor).
Si asa sufletul meu plange cand aud ca tiganul pe care il cunosteam eu este acum rom. Si de aici pana la roman a mai trecut un an. Ce mare diferenta a mai ramas? Se pare ca insesizabila.
In loc sa ne ocupam locul in familia europeana de ceva timp parca ne indepartam de tot ceea ce parea ca aproape am atins. Am ajuns ruda saraca si tembela a Europei. Bubosul si ciumatul clasei. Nimeni nu mai vrea sa stea cu noi in banca. Nici macar Bulgaria care si ea are tresariri tiganofobe. Si inca ce tresariri.
Stampila pusa pe noi de barbari nespalati si ticalosi va ramane mult timp in conștiința colectiva europeana. Mai lipseste ca si copiii sa fie amenintati de bau-bau-ul asimilat cu romanul (tiganul) si atunci o intreaga generatie va avea de suferit.
Cum este oare posibil sa stam si sa fim pe rand umiliti de opinia publica europeana? Ce mandrie nationala mai avem? Nu avem alte fapte reprezentative care se ne arate lumii asa cum suntem.
Refuz sa cred ca poporul meu este este alcatuit in mare majoritate din hoti, inculti si nespalati. Daca chiar asta este realitatea, atunci nu meritam nimic altceva. Dar daca nu este asa, trebuie sa luptam pentru dreptate si onoare.
De ce mai cheltuim o groaza de bani pe "Gradina Carpatilor" cand am umplut "Gradina Europei" de neghina, ciulini si "floarea aia galbena de' miroase urat ". Ce conteaza ca dregem imaginea interna (si nici aia 100%) pentru sa zicem 200.000 turisti anual daca o intrega Europa a pus deja stampila de venetici.
Si la noi Tv si mass-media vinde gunoi si zoaie. Asta face si Europa. Dar numai despre noi parca nu este corect. Si chiar nu este.
Si in fond scandalul din cazul Truica este pana la urma o telenovela in care o "doamna" din Hexagon a cedat mult prea usor avansurilor unui barbat insurat si cu copiii din Romania. Daca era o romanca si Truica un student arab stampila era sigur pusa: "C_R_A"! Asa este stimabila P.K.!
Dar ei sunt libertini in relatiile lor. Asa cum si Dl. DSK a platit "violul" castigand simpatia conaționalilor si revenind in Franta ca un erou (sau ca un taur comunal).
O tara care si-a ucis istoria si elita acum peste 230 ani, si-a dezgropat regii si pe cei vii i-a si ghilotinat, a fost cucerita de Germania si redusa la o bucata de provincie, dar asta nu a impiedicat-o sa dea din coate la masa invingatorilor, ar trebui sa arate mai multa toleranta pentru o tara care nu cu mult timp in urma era sora mai mica din Orient.
Si asa se poate uita si de Brancusi si de Ionesco si de Enescu ............
Sau de Napoleon al III-lea sau de Henri Mathias Berthelot sau de ......
Era o perioada cand 85% dintre romani o rupeau pe franceza si sigur nu pentru a cersi la Paris. Ci pentru ca iubeau Franta si tot ce reprezenta ea, cu bune si cu rele.
Sunt mult mai multe lucrurile care ne unesc decat cele care ne dezbina!
Si mai ales romanii nu vor uita mana de prietenie întinsă de Franta de multe ori in istorie. Poate nu recent.
Criza economica este asemenea unui viituri care ridica gunoaiele in vazul lumii pentru a masca profunzimea si adancimea curentului.
Sa nu repetam greselile trecutului. Si sa nu lasam extremismul sa ne conduca.
Nici pe romani contra tiganilor, nici pe francezi contra celor cu pasapoarte romanesti.
"Sa arunce primul piatra cel fara de pacat"!
Iar "gradinarilor" de la "Carpathian garden" rusine de raspunsurile debile!
Qui s'Excuse,s'Accuse!
Fara scuze, doar fapte!
Acum 70 de ani erau evreii sursa tuturor relelor din Europa si de aiurea! Acum sunt tiganii sau mai exact romanii! Ce poate fi mai jalnic decat sa fi identificat cu o minoritate doar pe baza de pasaport sau carte de identitate.
Am ajuns sa fim subiect (unicul) de ras si blamat in Franta. Ca si cum toate problemele lor sunt deja rezolvate si singura ramasa nerezolvata este problema tiganilor (romanilor).
Si asa sufletul meu plange cand aud ca tiganul pe care il cunosteam eu este acum rom. Si de aici pana la roman a mai trecut un an. Ce mare diferenta a mai ramas? Se pare ca insesizabila.
In loc sa ne ocupam locul in familia europeana de ceva timp parca ne indepartam de tot ceea ce parea ca aproape am atins. Am ajuns ruda saraca si tembela a Europei. Bubosul si ciumatul clasei. Nimeni nu mai vrea sa stea cu noi in banca. Nici macar Bulgaria care si ea are tresariri tiganofobe. Si inca ce tresariri.
Stampila pusa pe noi de barbari nespalati si ticalosi va ramane mult timp in conștiința colectiva europeana. Mai lipseste ca si copiii sa fie amenintati de bau-bau-ul asimilat cu romanul (tiganul) si atunci o intreaga generatie va avea de suferit.
Cum este oare posibil sa stam si sa fim pe rand umiliti de opinia publica europeana? Ce mandrie nationala mai avem? Nu avem alte fapte reprezentative care se ne arate lumii asa cum suntem.
Refuz sa cred ca poporul meu este este alcatuit in mare majoritate din hoti, inculti si nespalati. Daca chiar asta este realitatea, atunci nu meritam nimic altceva. Dar daca nu este asa, trebuie sa luptam pentru dreptate si onoare.
De ce mai cheltuim o groaza de bani pe "Gradina Carpatilor" cand am umplut "Gradina Europei" de neghina, ciulini si "floarea aia galbena de' miroase urat ". Ce conteaza ca dregem imaginea interna (si nici aia 100%) pentru sa zicem 200.000 turisti anual daca o intrega Europa a pus deja stampila de venetici.
Si la noi Tv si mass-media vinde gunoi si zoaie. Asta face si Europa. Dar numai despre noi parca nu este corect. Si chiar nu este.
Si in fond scandalul din cazul Truica este pana la urma o telenovela in care o "doamna" din Hexagon a cedat mult prea usor avansurilor unui barbat insurat si cu copiii din Romania. Daca era o romanca si Truica un student arab stampila era sigur pusa: "C_R_A"! Asa este stimabila P.K.!
Dar ei sunt libertini in relatiile lor. Asa cum si Dl. DSK a platit "violul" castigand simpatia conaționalilor si revenind in Franta ca un erou (sau ca un taur comunal).
O tara care si-a ucis istoria si elita acum peste 230 ani, si-a dezgropat regii si pe cei vii i-a si ghilotinat, a fost cucerita de Germania si redusa la o bucata de provincie, dar asta nu a impiedicat-o sa dea din coate la masa invingatorilor, ar trebui sa arate mai multa toleranta pentru o tara care nu cu mult timp in urma era sora mai mica din Orient.
Si asa se poate uita si de Brancusi si de Ionesco si de Enescu ............
Sau de Napoleon al III-lea sau de Henri Mathias Berthelot sau de ......
Era o perioada cand 85% dintre romani o rupeau pe franceza si sigur nu pentru a cersi la Paris. Ci pentru ca iubeau Franta si tot ce reprezenta ea, cu bune si cu rele.
Sunt mult mai multe lucrurile care ne unesc decat cele care ne dezbina!
Si mai ales romanii nu vor uita mana de prietenie întinsă de Franta de multe ori in istorie. Poate nu recent.
Criza economica este asemenea unui viituri care ridica gunoaiele in vazul lumii pentru a masca profunzimea si adancimea curentului.
Sa nu repetam greselile trecutului. Si sa nu lasam extremismul sa ne conduca.
Nici pe romani contra tiganilor, nici pe francezi contra celor cu pasapoarte romanesti.
"Sa arunce primul piatra cel fara de pacat"!
Iar "gradinarilor" de la "Carpathian garden" rusine de raspunsurile debile!
Qui s'Excuse,s'Accuse!
Fara scuze, doar fapte!
A murit Prometeu!
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Steven (Paul) Jobs.
Dintr-un copil adoptat (cu tata natural sirian si mama americanca) a devenit in opinia mea unul din marii eroi civilizatori ai secolului XXI.
A furat aidoma lui Prometeu marele foc al computerelor imense (de la zeii de la IBM) si micșorând-ul sub forma unui PC aproape l-a introdus in fiecare casa . A avut aceasi pedeapsa cu Prometeu trebuind sa-si sacrifice ficatul.
Nu cred in coincidente. Ieri a fost lansat (sau trebuia sa se lanseze IPhone 5) IPhone 4S si astazi se anunta moartea lui. Oare nu trebuia umbrita marea lansare?
Bursele vor reactiona. Actiunile vor scadea si increderea in Apple va scadea si pe termen foarte scurt si pe termen foarte lung. Nimeni nu va mai putea pasi "in cizmele lui"!
O lansare debila si o moarte tragica dar anuntata. Asa se incheie o etapa din istoria Apple. Sa vedem ce va urma.
Ce m-a impresionat cel mai mult la Steve (pe langa charisma si vizionarismul lui) a fost ca pentru el nu exista "NU SE POATE"! A stiut sa se inconjoare de oameni extraordinari si sa-i mobilizeze la maxim.
A fost unul din personajele de poveste ale capitalismului. Din garaj, in stapanul tehnologiei de maine.
PC + Muzica in format mp3 + Aplicatii pentru mobil + Telefon = chipul si infatisarea lui Steve Jobs.
A fost un artist al PR si un mare prezentator de produse. Dar nu cred ca va avea soarta marilor artisti care dupa moarte cunosc o crestere exploziva a vanzarii creatiei lor.
Lumea reactioneaza altfel cand e vorba de burse si actiuni.
Cu toate ca a reusit sa creeze masinarii perfect puse la punct, care pot functiona si fara el, aidoma unui organsim pentru a fi cu adevarat viu au nevoie de un SUFLET. Si el era acel suflet!
Se vor scrie miliarde de cuvinte in toate mediile de comunicare despre el.
Acestea sunt cele 326 de cuvinte aduse de mine ca omagiu!
Dintr-un copil adoptat (cu tata natural sirian si mama americanca) a devenit in opinia mea unul din marii eroi civilizatori ai secolului XXI.
A furat aidoma lui Prometeu marele foc al computerelor imense (de la zeii de la IBM) si micșorând-ul sub forma unui PC aproape l-a introdus in fiecare casa . A avut aceasi pedeapsa cu Prometeu trebuind sa-si sacrifice ficatul.
Nu cred in coincidente. Ieri a fost lansat (sau trebuia sa se lanseze IPhone 5) IPhone 4S si astazi se anunta moartea lui. Oare nu trebuia umbrita marea lansare?
Bursele vor reactiona. Actiunile vor scadea si increderea in Apple va scadea si pe termen foarte scurt si pe termen foarte lung. Nimeni nu va mai putea pasi "in cizmele lui"!
O lansare debila si o moarte tragica dar anuntata. Asa se incheie o etapa din istoria Apple. Sa vedem ce va urma.
Ce m-a impresionat cel mai mult la Steve (pe langa charisma si vizionarismul lui) a fost ca pentru el nu exista "NU SE POATE"! A stiut sa se inconjoare de oameni extraordinari si sa-i mobilizeze la maxim.
A fost unul din personajele de poveste ale capitalismului. Din garaj, in stapanul tehnologiei de maine.
PC + Muzica in format mp3 + Aplicatii pentru mobil + Telefon = chipul si infatisarea lui Steve Jobs.
A fost un artist al PR si un mare prezentator de produse. Dar nu cred ca va avea soarta marilor artisti care dupa moarte cunosc o crestere exploziva a vanzarii creatiei lor.
Lumea reactioneaza altfel cand e vorba de burse si actiuni.
Cu toate ca a reusit sa creeze masinarii perfect puse la punct, care pot functiona si fara el, aidoma unui organsim pentru a fi cu adevarat viu au nevoie de un SUFLET. Si el era acel suflet!
Se vor scrie miliarde de cuvinte in toate mediile de comunicare despre el.
Acestea sunt cele 326 de cuvinte aduse de mine ca omagiu!
miercuri, 5 octombrie 2011
Balta statuta a elitei intelectuale. Scrisoare inchisa!
Aceste rânduri sunt un bâzâit de musca in urechile titanilor! Dar si titanii mai greșesc câteodată!
Urmaresc de cateva zile meciul de ping-pong parca transmis de Radio Erevan.
Este vorba pe de o parte, de jumatatea editoriala a tandemului puritatii absolute + pupilul acestuia si de cealalta parte a fileului de Consiliul Faculatatii de Filosofie.
A fost o scrisoare deschisa adresata Mantuitorului Invatamantului Romanesc (adica dlui Ministru) in cel mai pur spirit de autonomie universitara pentru a deplange rezultatele unui concurs.
A urmat o replica din partea Facultatii.
Pe scurt: A dat si nu a luat. Si a luat si nu merita sa ia!
Adica Postul de Lector. Sa nu conteze nota ci doar preferintele Maestrului si CV-ul.
Si brusc un efect de bulgare de zapada s-a revarsat in media elitista din Romania. Si cand te gandesti ca la baza fulgului de nea poate sta o bacterie sau un graunte de praf.
Tot albul imaculat si perfectiune fulgului de nea au la origine ceva nu atat de pur. Dar asa este natura fantastica in a crea din impuritate ceva frumos si perfect.
Exact ca si elita intelectuala a societatii romaneasti. Totul pare alb si imaculat, perfect si logic pana cand incepi sa cauti tot mai adanc.
Si ce constat:
- Pai ar fi : "Quod licet iovis non licet bovis"!
Daca Maestrului ii pute "mediocritatea" (de altfel rezulatele examenului nu atesta acest fapt, ba dimpotriva) isi pune penita in slujba corectarii situatiei apeland chiar si la "Mefisto" pentru a trece puntea.
Stau si ma intreb oare cu aceeasi atitudine din partea lui Gheorghe Lazar sau a lui Spiru Haret oare ce se alegea de Romania.
Si daca are in minte clar conturata o viziune asupra invatamantului romanesc de ce nu o afiseaza de la inaltimea reputatie. Si de ce nu doreste a deveni Ministru??!! O reforma perpetua este oare mai buna decat aplicarea in practica a gandirii Maestrului! Acelasi tip de genii economice se perinda zilnic si pe la TV. Si constatam si singuri cat de bine o duce economia!
- Spiritul de turma imbracat in solidaritate si elitism. Pai daca Maestrul a spus asa, asa trebuie sa fie. Sa apara si numele meu pe aceeasi lista cu greii consacrati!
- Apropierea tot mai evidenta a limbajului si comparatiilor folosite de sablonul tabloid.
Ce ma ingrijoreaza tot mai mult este delirul elitist din randurile scrise pentru o cauza pierduta.
Consider ca in clipa de fata nu avem elita adevarata. Cea actuala este fie cu pedigree de dalmatian, fie cu frustrari si neîmpliniri morale. Si atunci intradevar avem o mare masa de mediocritati. Dar aici se gaseste de fapt cheia dezvoltarii noastre. Pentru ca acesti mediocrii isi vor dori din tot sufletul ca urmasii lor sa-i depaseasca. Si asa, de abia generatia urmatoare (poate nici ea) va aduce o elita adevarata in aceasta tara. Suntem prizonierii mediocritatii (atat in politica, economie si administratie) dar asta este maximum ce putem obtine acum. Asta nu inseamna ca speranta este pierduta. Viitorul sigur ne va zambi!
Au trecut peste 20 de ani de "libertate si democratie" si contributia unora la asanarea morala si culturala a Romaniei la nivel de masa este nesemnificativa. Semnificativ este grupul raspindit prin tara care taie si spanzura eforturile timide de dezvoltare de orice fel.
Romania arata asa cum arata si datorita voua!!!
Macar sa aveti taria sa recunoasteti cand gresiti!
Astea sunt gandurile unui posibil mediocru.
Urmaresc de cateva zile meciul de ping-pong parca transmis de Radio Erevan.
Este vorba pe de o parte, de jumatatea editoriala a tandemului puritatii absolute + pupilul acestuia si de cealalta parte a fileului de Consiliul Faculatatii de Filosofie.
A fost o scrisoare deschisa adresata Mantuitorului Invatamantului Romanesc (adica dlui Ministru) in cel mai pur spirit de autonomie universitara pentru a deplange rezultatele unui concurs.
A urmat o replica din partea Facultatii.
Pe scurt: A dat si nu a luat. Si a luat si nu merita sa ia!
Adica Postul de Lector. Sa nu conteze nota ci doar preferintele Maestrului si CV-ul.
Si brusc un efect de bulgare de zapada s-a revarsat in media elitista din Romania. Si cand te gandesti ca la baza fulgului de nea poate sta o bacterie sau un graunte de praf.
Tot albul imaculat si perfectiune fulgului de nea au la origine ceva nu atat de pur. Dar asa este natura fantastica in a crea din impuritate ceva frumos si perfect.
Exact ca si elita intelectuala a societatii romaneasti. Totul pare alb si imaculat, perfect si logic pana cand incepi sa cauti tot mai adanc.
Si ce constat:
- Pai ar fi : "Quod licet iovis non licet bovis"!
Daca Maestrului ii pute "mediocritatea" (de altfel rezulatele examenului nu atesta acest fapt, ba dimpotriva) isi pune penita in slujba corectarii situatiei apeland chiar si la "Mefisto" pentru a trece puntea.
Stau si ma intreb oare cu aceeasi atitudine din partea lui Gheorghe Lazar sau a lui Spiru Haret oare ce se alegea de Romania.
Si daca are in minte clar conturata o viziune asupra invatamantului romanesc de ce nu o afiseaza de la inaltimea reputatie. Si de ce nu doreste a deveni Ministru??!! O reforma perpetua este oare mai buna decat aplicarea in practica a gandirii Maestrului! Acelasi tip de genii economice se perinda zilnic si pe la TV. Si constatam si singuri cat de bine o duce economia!
- Spiritul de turma imbracat in solidaritate si elitism. Pai daca Maestrul a spus asa, asa trebuie sa fie. Sa apara si numele meu pe aceeasi lista cu greii consacrati!
- Apropierea tot mai evidenta a limbajului si comparatiilor folosite de sablonul tabloid.
Ce ma ingrijoreaza tot mai mult este delirul elitist din randurile scrise pentru o cauza pierduta.
Consider ca in clipa de fata nu avem elita adevarata. Cea actuala este fie cu pedigree de dalmatian, fie cu frustrari si neîmpliniri morale. Si atunci intradevar avem o mare masa de mediocritati. Dar aici se gaseste de fapt cheia dezvoltarii noastre. Pentru ca acesti mediocrii isi vor dori din tot sufletul ca urmasii lor sa-i depaseasca. Si asa, de abia generatia urmatoare (poate nici ea) va aduce o elita adevarata in aceasta tara. Suntem prizonierii mediocritatii (atat in politica, economie si administratie) dar asta este maximum ce putem obtine acum. Asta nu inseamna ca speranta este pierduta. Viitorul sigur ne va zambi!
Au trecut peste 20 de ani de "libertate si democratie" si contributia unora la asanarea morala si culturala a Romaniei la nivel de masa este nesemnificativa. Semnificativ este grupul raspindit prin tara care taie si spanzura eforturile timide de dezvoltare de orice fel.
Romania arata asa cum arata si datorita voua!!!
Macar sa aveti taria sa recunoasteti cand gresiti!
Astea sunt gandurile unui posibil mediocru.
marți, 4 octombrie 2011
S-a cutremurat pamantul!
Dormeam si visam! Cand se misca patul! Oups imi zic! Sa fie "The Big One"!
A fost doar un soc pe verticala si replicile nu le-am mai simtit. Cu toate astea nu am mai putut dormi.
Sa fie 5 grade zic eu. Si deschid calculatorul. La noi era imposibil sa accesezi : www.infp.ro. Asa ca am apelat la ajutor strain. Am accesat www.emsc-csem.org. Si aici in cateva minute a aprut informatia 5 grade la 150 km. Bun, ce inseamna si tehnica moderna. Afli in nici cateva minute ce te-a lovit. La peste 10 minute a aparut si infromatia pe www.iris.edu . La noi inca nimic. Asa suntem si noi in pas cu lumea! HA HA HA.
Ma gandeam deja cum dl. Marmureanu va aparea non-stop pe la TV si ne va explica ca pentru Vrancea e normal asa ceva. Si ca ALA MARE va veni prin 2040. Dormiti linistiti. Ce conteaza ca placa Pacifica inca nu-si gaseste astamparul si zilnic sunt cutremure de 5 grade prin Honshu si mai pe la toate extremitatile. Noua Zeelanda, Chile, Alaska , Filipine etc. Activitatea seismica a crescut. Afara in octombrie sunt zile de vara. In curand o sa infloreasca a doua oara pomii. Si nervozitatea atinge cote maxime prin lume.
Dar sa lasam expertii sa se pronunte.
Asa de maxim rafinament intelectual incercati si http://ioanistrate.ro .
Ca nici nu stiti ce pierdeti.
Sunt fericit cand se degaja regulat mici energii telurice. Asta ipotetic ne-ar scuti de o miscare violenta cu descarcari masive de energie.
La cum sunt casele in Bucuresti un cutremur ar fi tot ce ne-ar lipsi. Adica unul peste 7 pe scara Richter. Atunci sa te tii.
In martie 1977 avem zece ani. Si nu voi uita ora 21.22. Era un film bulgaresc "Dulce si Amar". Cand am devenit pret de cateva minute un animalut infricosat. Si tot atunci am auzit un zgomot pe care nu il voi uita toata viata. Parca un mostru subpamantean mugea. Si vroia ca toata lumea sa-l auda. Si sa se teama. Caci in astfel de clipe toti banii de pe lumea asta nu te salveaza. Si asta da, poate fi o justitie divina.
Locuiam nu departe de intersectia Lizeanu cu Stefan cel Mare. Si m-am dus cu o cunostinta mai mare sa vad blocul daramat. Inca iesea praf din el si se mai auzea un zgomot surd de armatura suprasolicitata care se tot intindea spre rupere.
Tot atunci am vazut OAMENI adevarati. Solidaritatea umana nu este un cuvant inventat. Doar ca se manifesta doar in situatii extreme. Si nu la toti.
As vrea sa nu mai retraiesc acele clipe niciodata.
A fost doar un soc pe verticala si replicile nu le-am mai simtit. Cu toate astea nu am mai putut dormi.
Sa fie 5 grade zic eu. Si deschid calculatorul. La noi era imposibil sa accesezi : www.infp.ro. Asa ca am apelat la ajutor strain. Am accesat www.emsc-csem.org. Si aici in cateva minute a aprut informatia 5 grade la 150 km. Bun, ce inseamna si tehnica moderna. Afli in nici cateva minute ce te-a lovit. La peste 10 minute a aparut si infromatia pe www.iris.edu . La noi inca nimic. Asa suntem si noi in pas cu lumea! HA HA HA.
Ma gandeam deja cum dl. Marmureanu va aparea non-stop pe la TV si ne va explica ca pentru Vrancea e normal asa ceva. Si ca ALA MARE va veni prin 2040. Dormiti linistiti. Ce conteaza ca placa Pacifica inca nu-si gaseste astamparul si zilnic sunt cutremure de 5 grade prin Honshu si mai pe la toate extremitatile. Noua Zeelanda, Chile, Alaska , Filipine etc. Activitatea seismica a crescut. Afara in octombrie sunt zile de vara. In curand o sa infloreasca a doua oara pomii. Si nervozitatea atinge cote maxime prin lume.
Dar sa lasam expertii sa se pronunte.
Asa de maxim rafinament intelectual incercati si http://ioanistrate.ro .
Ca nici nu stiti ce pierdeti.
Sunt fericit cand se degaja regulat mici energii telurice. Asta ipotetic ne-ar scuti de o miscare violenta cu descarcari masive de energie.
La cum sunt casele in Bucuresti un cutremur ar fi tot ce ne-ar lipsi. Adica unul peste 7 pe scara Richter. Atunci sa te tii.
In martie 1977 avem zece ani. Si nu voi uita ora 21.22. Era un film bulgaresc "Dulce si Amar". Cand am devenit pret de cateva minute un animalut infricosat. Si tot atunci am auzit un zgomot pe care nu il voi uita toata viata. Parca un mostru subpamantean mugea. Si vroia ca toata lumea sa-l auda. Si sa se teama. Caci in astfel de clipe toti banii de pe lumea asta nu te salveaza. Si asta da, poate fi o justitie divina.
Locuiam nu departe de intersectia Lizeanu cu Stefan cel Mare. Si m-am dus cu o cunostinta mai mare sa vad blocul daramat. Inca iesea praf din el si se mai auzea un zgomot surd de armatura suprasolicitata care se tot intindea spre rupere.
Tot atunci am vazut OAMENI adevarati. Solidaritatea umana nu este un cuvant inventat. Doar ca se manifesta doar in situatii extreme. Si nu la toti.
As vrea sa nu mai retraiesc acele clipe niciodata.
luni, 3 octombrie 2011
Lovitura de stat din 25 octombrie 2011
Da! Acum totul este clar! Voalul a fost ridicat!
Cu ocazia discursului in Parlament, in fata Camerelor reunite si cu ocazia prezentei Presedintelui si a intregului guvern, care au cedat astfel rugamintilor dlui Paleologul, un komando condus de Simina Mezincescu va sechestra intreaga audienta.
Antena 1,2,3,4 etc vor transmite in direct evenimentul. Dl. Petre Roman va scoate puloverul de la naftalina. Dl. Mircea Dinescu si dl Ion Caramitru vor ataca faimosul studio nr. 4. si il vor ocupa intrerupand transmisia TVR , care va deveni TV Regala. AM INVINS DIN NOU FRATILOR!
DL Duda va citi o proclamatie pentru tara din studioul OTV. DanDiaconescu va transite din mijlocul tarafului si a fanfarei militare evenimentul.
Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul il vor aresta pe actualul Presedinte si il vor obliga sa cante Imnul Regal. Si asta fara Marcel Pavel.
Vor fi atacate simultan Arhiva Nationala, Muzeul Antipa, Castelul Bran si Cazinoul din Constanta. Acestea vor fi ocupate de personalul de la Castelul Savarsin si transformate in redute anti-republicane.
Tot atunci urmasii lui Candiano Popescu vor ocupa marile magazine din Ploiesti si le vor transforma in entitati republicane autohtone avand regim de off-shore si duty free.
In paralel parcul auto de epoca al MSR va bloca accesul in Capitala de pe autostrazi. Va fi folosit chiar si GP Willy a lui Patton sau pentru cunoscatori bunicul gipanului.
Vremea va fi frumoasa, cu temperaturi de peste 25 de grade C la umbra. Lumea se va aduna in jurul Parlamentului, unde in Piata Parlamentului se va organiza o serbare campeneasca cu mici si bere, toate oferite de grupul Intact. Vor canta toti alesii de la X-Factor melodii din anii 1940. In coltul dinspre SRI se va ridica un rug pentru arderea vrajitoarelor republicane. Toti isi vor descoperi tangente si filiatii monarhice. Dar absolut toti isi vor aminti de un unchi sau de vreo matusa care au dat mana cu MSR, eventual pe la Scoala Militara.
Un curent monarhic va zgudui Romania. Dl Duda va deveni tanara speranta a renasterii Romaniei.
Se va inconjura de tehnocrati si alti mari specialisti care pana acum au stat in umbra si nu au gustat din mierea puterii (???????!!!!!!!). O noua epoca se intrezareste.
Guvernarea se va face direct din studioul Antenei 3.
Iata si noul guvern prezentat in fata dlui Duda pentru investire:
Aparare- Sandra Stoicescu;
Cultura- Mircea Badea;
Economie- Niels Schnecker;
Interne- Andrei Zaharescu;
Transport - Buzdugan & Morar
Culte - Victor Ciutacu
MDRT- Mihai Gadea
samd
Stati linistiti SRI vegheaza. Si nimic nu se va intampla.
Aceste randuri sunt un pamflet. Pentru cei prea inflamati de orice parte exista o Constitutie.
Care si ea se poate schimba, transformand Parlamentul in Adunare Constituanta!
Curat Constitutional! Daca chiar se vrea!
Dar cum se spune : "Tara arde si baba se piaptana", sau un alt exemplu celebru:
Ancorati in sinergia faptelor, recursul la "Monarhie" nu eludeaza meandrele concretului.
Mai bine ma duc sa ma culc ca in Romania te culci republican si te trezesti monarhist sau invers!
Sa lasam o voce istorica sa vorbeasca fara a cauta scenarii ascunse!
Cu ocazia discursului in Parlament, in fata Camerelor reunite si cu ocazia prezentei Presedintelui si a intregului guvern, care au cedat astfel rugamintilor dlui Paleologul, un komando condus de Simina Mezincescu va sechestra intreaga audienta.
Antena 1,2,3,4 etc vor transmite in direct evenimentul. Dl. Petre Roman va scoate puloverul de la naftalina. Dl. Mircea Dinescu si dl Ion Caramitru vor ataca faimosul studio nr. 4. si il vor ocupa intrerupand transmisia TVR , care va deveni TV Regala. AM INVINS DIN NOU FRATILOR!
DL Duda va citi o proclamatie pentru tara din studioul OTV. DanDiaconescu va transite din mijlocul tarafului si a fanfarei militare evenimentul.
Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul il vor aresta pe actualul Presedinte si il vor obliga sa cante Imnul Regal. Si asta fara Marcel Pavel.
Vor fi atacate simultan Arhiva Nationala, Muzeul Antipa, Castelul Bran si Cazinoul din Constanta. Acestea vor fi ocupate de personalul de la Castelul Savarsin si transformate in redute anti-republicane.
Tot atunci urmasii lui Candiano Popescu vor ocupa marile magazine din Ploiesti si le vor transforma in entitati republicane autohtone avand regim de off-shore si duty free.
In paralel parcul auto de epoca al MSR va bloca accesul in Capitala de pe autostrazi. Va fi folosit chiar si GP Willy a lui Patton sau pentru cunoscatori bunicul gipanului.
Vremea va fi frumoasa, cu temperaturi de peste 25 de grade C la umbra. Lumea se va aduna in jurul Parlamentului, unde in Piata Parlamentului se va organiza o serbare campeneasca cu mici si bere, toate oferite de grupul Intact. Vor canta toti alesii de la X-Factor melodii din anii 1940. In coltul dinspre SRI se va ridica un rug pentru arderea vrajitoarelor republicane. Toti isi vor descoperi tangente si filiatii monarhice. Dar absolut toti isi vor aminti de un unchi sau de vreo matusa care au dat mana cu MSR, eventual pe la Scoala Militara.
Un curent monarhic va zgudui Romania. Dl Duda va deveni tanara speranta a renasterii Romaniei.
Se va inconjura de tehnocrati si alti mari specialisti care pana acum au stat in umbra si nu au gustat din mierea puterii (???????!!!!!!!). O noua epoca se intrezareste.
Guvernarea se va face direct din studioul Antenei 3.
Iata si noul guvern prezentat in fata dlui Duda pentru investire:
Aparare- Sandra Stoicescu;
Cultura- Mircea Badea;
Economie- Niels Schnecker;
Interne- Andrei Zaharescu;
Transport - Buzdugan & Morar
Culte - Victor Ciutacu
MDRT- Mihai Gadea
samd
Stati linistiti SRI vegheaza. Si nimic nu se va intampla.
Aceste randuri sunt un pamflet. Pentru cei prea inflamati de orice parte exista o Constitutie.
Care si ea se poate schimba, transformand Parlamentul in Adunare Constituanta!
Curat Constitutional! Daca chiar se vrea!
Dar cum se spune : "Tara arde si baba se piaptana", sau un alt exemplu celebru:
Ancorati in sinergia faptelor, recursul la "Monarhie" nu eludeaza meandrele concretului.
Mai bine ma duc sa ma culc ca in Romania te culci republican si te trezesti monarhist sau invers!
Sa lasam o voce istorica sa vorbeasca fara a cauta scenarii ascunse!
Cand trebuie sa moara un OM?
Iata stirea de la care pornesc:
Traim in secolul XXI. Adica avem parte de milioane de minuni tehnologice create de mana omului si care ne definesc viata permanent. Oare daca nu ar fi fost voia Demiurgului ele ar mai fi existat?
Pentru cine crede si percepe viata exclusiv din punct de vedere materialist, darwinist si pur stiintific, religia si o credinta profunda poate parea ceva absurd chiar fanatic.
Pentru cine crede in Geneza, in Mantuire si Viata de Apoi nici un efort nu este sufucient.
Cert este ca medicina si stiinta pot salva infinit mai multe vieti decat acum sa zicem 50 de ani. Saltul este urias si sunt sanse de supravietuire din multe situatii care in urma cu, sa zicem tot 50 de ani, reprezentau moarte sigura.
Asta este o certitudine a vietii actuale indiferent de convingerile religioase.
Stiinta si tehnica evolueaza exploziv dar totusi asimtotic. Credinta in schimb nu evolueaza. Este o constanta. Si pentru unii aceasta constanta nu mai tine pasul cu realitatea inconjuratoare.
Americanii spun ca doua lucruri sunt sigure pe lumea asta:
Plata impozitelor
si
Moartea.
In fata asa unei evidente de ce oare unii nu incearca sa amane inevitabilul cu tot ce este la dispozitie in ziua de azi. Daca nu ar fi existat metode si mijloace de salvare, atunci resemnarea ar fi fost o optiune. Dar pana ce ultima speranta nu este distrusa de ce oare sa cedam? Si sa renuntam? Culmea este ca in majoritatea cazurilor cel in cauza este de fapt inconstient. Si atunci cum mai functioneaza liberul arbitru? Si sursa, sa zicem, accidentului nu este de fapt tot un reper al modernitatii. Ca doar nu a fost un accident intre carute sau un dinozaur a lovit pe cineva in tundra.
Un om in coma nu mai poate decide. Dar nu este mort. SIGUR. Daca el nu mai poate lua decizii atunci de ce oare sa decida altii in locul lui.
Legea interzice luarea decizilor de oameni fara discernamant. Asta este valabil si pentru batrani senili si pentru copiii pana in 18 ani. Daca acest drept este valabil doar in anumite conditii atunci de ce oare poate fi el transferat altcuiva (fie si familie) si mai ales cand e vorba de viata si moarte.
Orice viata care poate fi salvata, trebuie salvata! Si asta trecand peste orice convingeri religioase!
Pentru ca linia intre sinucidere si crima cu premeditare este in acest caz foarte subtire.
Cred in Destin si in o linie a vietii.
Dar cred intr-un destin in continua transformare determinat de faptele si actiunile noastre. Mai cred ca avem de atins cateva puncte de reper in viata noastra. Dar drumul intre aceste puncte este la liberul nostru arbitru. Putem cunoaste Maretia dar si Decaderea. Si asta intr-un interval foarte scurt. De noi depinde sa tragem invatamintele care sunt necesare.
Dar nu avem dreptul niciodata sa spunem STOP.
Concertul nu este gata pana ce doamna cea grasa nu canta! de fapt in original asa suna :" It ain't ready till the fat lady sings"!
Si asta nu stabilim noi. Din fericire. Si asa trebuie sa si ramana.
Alina Mureşan, o femeie de 30 de ani, victima unui accident rutier, a murit, sâmbătă seara 01.10.2011, la spitalul din Baia Mare, după ce familia sa a refuzat transfuzia de sânge din cauza convingerilor religioase. Tânăra a ajuns la spital săptămâna trecută, în stare gravă, iar medicii au operat- o de urgenţă, având ruptură de splină şi mai multe fracturi. În timpul intervenţiei, ea a pierdut mult sânge, astfel că doctorii au vrut să-i facă transfuzii, însă familia s-a opus, deoarece cultul Martorii lui Iehova, de care aparţine victima, nu le permite adepţilor acest tratament. Femeia s-a stins, cel mai probabil pentru că organismul ei slăbit nu a rezistat fără transfuziile care ar fi putut-o salva. Necropsia va elucida azi cauzele morţiiDe mai ceva timp ma tot gandesc daca bunul cel mai de pret al omului, respectiv viata lui poate fi irosita. Chiar si cand la mijloc sunt puternice credinte religioase.
Traim in secolul XXI. Adica avem parte de milioane de minuni tehnologice create de mana omului si care ne definesc viata permanent. Oare daca nu ar fi fost voia Demiurgului ele ar mai fi existat?
Pentru cine crede si percepe viata exclusiv din punct de vedere materialist, darwinist si pur stiintific, religia si o credinta profunda poate parea ceva absurd chiar fanatic.
Pentru cine crede in Geneza, in Mantuire si Viata de Apoi nici un efort nu este sufucient.
Cert este ca medicina si stiinta pot salva infinit mai multe vieti decat acum sa zicem 50 de ani. Saltul este urias si sunt sanse de supravietuire din multe situatii care in urma cu, sa zicem tot 50 de ani, reprezentau moarte sigura.
Asta este o certitudine a vietii actuale indiferent de convingerile religioase.
Stiinta si tehnica evolueaza exploziv dar totusi asimtotic. Credinta in schimb nu evolueaza. Este o constanta. Si pentru unii aceasta constanta nu mai tine pasul cu realitatea inconjuratoare.
Americanii spun ca doua lucruri sunt sigure pe lumea asta:
Plata impozitelor
si
Moartea.
In fata asa unei evidente de ce oare unii nu incearca sa amane inevitabilul cu tot ce este la dispozitie in ziua de azi. Daca nu ar fi existat metode si mijloace de salvare, atunci resemnarea ar fi fost o optiune. Dar pana ce ultima speranta nu este distrusa de ce oare sa cedam? Si sa renuntam? Culmea este ca in majoritatea cazurilor cel in cauza este de fapt inconstient. Si atunci cum mai functioneaza liberul arbitru? Si sursa, sa zicem, accidentului nu este de fapt tot un reper al modernitatii. Ca doar nu a fost un accident intre carute sau un dinozaur a lovit pe cineva in tundra.
Un om in coma nu mai poate decide. Dar nu este mort. SIGUR. Daca el nu mai poate lua decizii atunci de ce oare sa decida altii in locul lui.
Legea interzice luarea decizilor de oameni fara discernamant. Asta este valabil si pentru batrani senili si pentru copiii pana in 18 ani. Daca acest drept este valabil doar in anumite conditii atunci de ce oare poate fi el transferat altcuiva (fie si familie) si mai ales cand e vorba de viata si moarte.
Orice viata care poate fi salvata, trebuie salvata! Si asta trecand peste orice convingeri religioase!
Pentru ca linia intre sinucidere si crima cu premeditare este in acest caz foarte subtire.
Cred in Destin si in o linie a vietii.
Dar cred intr-un destin in continua transformare determinat de faptele si actiunile noastre. Mai cred ca avem de atins cateva puncte de reper in viata noastra. Dar drumul intre aceste puncte este la liberul nostru arbitru. Putem cunoaste Maretia dar si Decaderea. Si asta intr-un interval foarte scurt. De noi depinde sa tragem invatamintele care sunt necesare.
Dar nu avem dreptul niciodata sa spunem STOP.
Concertul nu este gata pana ce doamna cea grasa nu canta! de fapt in original asa suna :" It ain't ready till the fat lady sings"!
Si asta nu stabilim noi. Din fericire. Si asa trebuie sa si ramana.
Deutschland uber alles !
Am trait intre 1979 si 1980 in BRD. Nu la banca, ci in Freiburg si Heilbronn din RFG. Caci exista si o DDR, adica RDG. De unde veneau si Trabantul si turistii la noi la mare.
Dar m-am intors! Uneori ma intreb de ce? Dar stiu ca asa trebuia sa fie, ca sa-mi continui drumul si sa am familia pe care o am si o iubesc.
Mai tin minte inca Autobahn-ul, marcile germane si fantasticele lucruri pe care puteai sa ti le cumperi, magazine precum Kaufhoff, Hertie sau Horten, precum si Quelle sau Nekermann, sau chiar si ALDI. Acolo am vazut prima data Porsche, Mercedes SL, BMW ALPINA ruland cu peste 200 km/h si chiar am fost si eu plimbat cu aceasta viteza. Raiul pe pamant! In comparatie cu noi, aveau de toate. Mai putin superficialiatea si lipsa de viitor din societatea socialista. Pardon, o aveau si pe aia, dar doar in RDG!
Am cunoscut si romani (sasi reintorsi in Patria Mama???!!!) care munceau pe rupte de dimineata pana seara, cand ajungeau acasa, radeau trei beri si o ciorba (asta nu se uita) si a doua zi o luau de la capat. Si erau fericiti ca mergeau cu 199 DM o saptamana in Mallorca cu TUI-ul, vara si pana la Craciun iar munceau pe rupte, caci alt concediu nu aveau. Si tot munceau si tot produceau si se tot dezvoltau. Si WWII ramanea in urma, copii nici nu mai stiau cine a fost Hitler, chiar nici macar Adenauer. In schimb stiau de Beckenbauer si Rummenigge.
Cand m-am intors am avut o luna perioada de timp simptome ciudate:
- traversam strada doar pe la semafor si doar pe verde;
- ma spalam de trei ori p zi pe dinti;
- mancam trei mese pe zi la ore fixe;
- salutam si vorbeam respectuos cu toata lumea;
- eram punctual la orice intalnire (asta am pastrat-o);
Cu timpul am uitat si din germana pe care o stiam si de obiceiurile "nesanatoase" invatate. Am revenit la "spiritul" superior, adica mioritic.
Era o perioada in care eram ferm convins ca RDG si RFG vor fi doua realitati perpetue. Dar WWII nu se incheiase de fapt. Caci in prologul post-arme (economic) masinaria asamblata de Bismark a revenit la turatie maxima. Si a putut promite URSS-ului o prietenie mascata dar sincera. Si a putut conta si pe rezervele naturale indispensabile puse la dispozitie acum de Rusia. La un pret cam piperat, dar fara alte comentarii sau conditionari.
RDG si RFG au redevenit Deutschland! Cu toate ca Polonia sta pe Prusia, Belarus si Ukraina stau pe Polonia si Konigsberg-ul este acum Kaliningrad. Toata Europa e fericita. Si in fruntea mesei s-a asezat tandemul franco-german. Care cam taie si spanzura totul. Sa vedem cum va arata Europa dupa un an de acum incolo!!
In anii 1930 criza economica si un razboi terminat brusc si fara onoare a lasat loc liber unor minti bolnave sa corupa milioane de oameni in speranta unei vieti mai bune. Au fost asa de convingatori si de carismatici incat oamenii i-au urmat fara retinere si fara judecata. Au identificat dusmanii si sursa problemelor. Si au pictat steaua si patru litere pe toate magazinele si casele celor care au ajuns pe langa Oswiecim.
Tare ma tem ca aceeasi reteta sa nu functioneze din nou dupa un secol!
Caci pe atunci nu exista TV si nici lumea nu era asa de dependenta de el. Si nici droguri si nici atatia milionari de carton dispretuitori si aroganti.
Lumea se schimba, nu si instinctele primare!
Si totusi cred ca Germania are datoria morala de a uni si nu diviza Europa si de a ajuta unde este nevoie de ajutor. Ca un frate mai mare si mai puternic.
Asa ca:
Deutschland, Deutschland uber alles!
Sau cum se zice pe aici : ALES BULES!
Dar m-am intors! Uneori ma intreb de ce? Dar stiu ca asa trebuia sa fie, ca sa-mi continui drumul si sa am familia pe care o am si o iubesc.
Mai tin minte inca Autobahn-ul, marcile germane si fantasticele lucruri pe care puteai sa ti le cumperi, magazine precum Kaufhoff, Hertie sau Horten, precum si Quelle sau Nekermann, sau chiar si ALDI. Acolo am vazut prima data Porsche, Mercedes SL, BMW ALPINA ruland cu peste 200 km/h si chiar am fost si eu plimbat cu aceasta viteza. Raiul pe pamant! In comparatie cu noi, aveau de toate. Mai putin superficialiatea si lipsa de viitor din societatea socialista. Pardon, o aveau si pe aia, dar doar in RDG!
Am cunoscut si romani (sasi reintorsi in Patria Mama???!!!) care munceau pe rupte de dimineata pana seara, cand ajungeau acasa, radeau trei beri si o ciorba (asta nu se uita) si a doua zi o luau de la capat. Si erau fericiti ca mergeau cu 199 DM o saptamana in Mallorca cu TUI-ul, vara si pana la Craciun iar munceau pe rupte, caci alt concediu nu aveau. Si tot munceau si tot produceau si se tot dezvoltau. Si WWII ramanea in urma, copii nici nu mai stiau cine a fost Hitler, chiar nici macar Adenauer. In schimb stiau de Beckenbauer si Rummenigge.
Cand m-am intors am avut o luna perioada de timp simptome ciudate:
- traversam strada doar pe la semafor si doar pe verde;
- ma spalam de trei ori p zi pe dinti;
- mancam trei mese pe zi la ore fixe;
- salutam si vorbeam respectuos cu toata lumea;
- eram punctual la orice intalnire (asta am pastrat-o);
Cu timpul am uitat si din germana pe care o stiam si de obiceiurile "nesanatoase" invatate. Am revenit la "spiritul" superior, adica mioritic.
Era o perioada in care eram ferm convins ca RDG si RFG vor fi doua realitati perpetue. Dar WWII nu se incheiase de fapt. Caci in prologul post-arme (economic) masinaria asamblata de Bismark a revenit la turatie maxima. Si a putut promite URSS-ului o prietenie mascata dar sincera. Si a putut conta si pe rezervele naturale indispensabile puse la dispozitie acum de Rusia. La un pret cam piperat, dar fara alte comentarii sau conditionari.
RDG si RFG au redevenit Deutschland! Cu toate ca Polonia sta pe Prusia, Belarus si Ukraina stau pe Polonia si Konigsberg-ul este acum Kaliningrad. Toata Europa e fericita. Si in fruntea mesei s-a asezat tandemul franco-german. Care cam taie si spanzura totul. Sa vedem cum va arata Europa dupa un an de acum incolo!!
In anii 1930 criza economica si un razboi terminat brusc si fara onoare a lasat loc liber unor minti bolnave sa corupa milioane de oameni in speranta unei vieti mai bune. Au fost asa de convingatori si de carismatici incat oamenii i-au urmat fara retinere si fara judecata. Au identificat dusmanii si sursa problemelor. Si au pictat steaua si patru litere pe toate magazinele si casele celor care au ajuns pe langa Oswiecim.
Tare ma tem ca aceeasi reteta sa nu functioneze din nou dupa un secol!
Caci pe atunci nu exista TV si nici lumea nu era asa de dependenta de el. Si nici droguri si nici atatia milionari de carton dispretuitori si aroganti.
Lumea se schimba, nu si instinctele primare!
Si totusi cred ca Germania are datoria morala de a uni si nu diviza Europa si de a ajuta unde este nevoie de ajutor. Ca un frate mai mare si mai puternic.
Asa ca:
Deutschland, Deutschland uber alles!
Sau cum se zice pe aici : ALES BULES!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)