The China Syndrome !

Am vazut cand eram pusti un film "The China Syndrome" parca se numea. Si acolo era vorba de topirea miezului unui reactor nuclear si traversarea Pamantului pana la celalalt capat.
Am imaginat si eu acelasi scenariu dar de data asta plecand din Romania. Si drumul meu m-a dus nu departe de Australia.
Si la ce concluzie am ajuns:
Retraim aproape aceeasi istorie ca si Australia doar ca o strabatem in sens invers.
Ei se dezvolva si prospera, noi involuam si ne salbaticim.
Iata un mic fragment din istoria Australiei:
""Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 Mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din Portul Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. Dupǎ o cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului, la data de 21 Ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele Ministrului Coloniilor. Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prinda datoritǎ secetei existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată.""

Fara sa fiu rautacios, inceputul Australiei inseamna detinuti si gardieni (paznici). Adica Hotii si Vardistii!

Asta este esenta!

Cam la atat se mai rezuma si forul nostru legislativ. Fosti Vardisti comunisti si actuali hoti prinsi si neprinsi. Si cativa preoti si cativa oameni nevinovati!

In timp ce Australia trece prin criza avand crestere economica, noi ne sufocam si murim incet!

In timp ce noi exportam ceea ce este mai bun din Romania, atat ca materie cenusie cat si ca meseriasi, pastram printre alesi si functionari de stat pe aceia care acum aproape 230 de ani Anglia ii trimitea cu vaporul la capatul Pamantului.

Oare de ce in loc sa pastram ce e bun si sa starpim ceea ce e rau, noi procedam exact pe dos? 

Nu incetez sa ma intreb cum ar fi aratat Romania daca nu plecau din ea peste 3.000.000 de oameni in ultimii 25 de ani ????

Se spune ca fiecare tara isi are conducatorii pe care ii merita.

Daca as face un repros general conducatorilor nostri, ar fi acela ca am pierdut oameni pe care Romania se putea baza si prin care se putea dezvolta.

Ce poate fi mai trist decat a avea ca vis suprem sa pleci din tara in care te-ai nascut?

Si mai ales daca visul te bantuieste periodic?

Pe langa ca au indatorat Romania cu 100.000.000.000 euro, au tembelizat populatia si au lipsit-o de un acces decent la servicii de sanatate, educatie si cultura, reusesc sa lase ca singura speranta de mai bine fuga in strainatate.

Chiar si la antipozi!

Uneori si eu imi doresc sa fiu un miez supraincalzit de reactor!

Capusa capusii!

Sunt speriat de capuse! Mai ceva decat am fost speriat de gripa aviara!
Ma gandesc daca sa ma imbrac numai in plastic si sa port un turban in cap iar la gura o masca de protectie?
Sau daca sa mai ies din casa?
La gripa aviara am vazut oameni cu masti la gura la metrou si in autobuz. Acum inca nu imi dau seama care sa fie echipamentul anti-capusa!
Lasand gluma la o parte vreau sa va spun o poveste de adormit copiii.
A fost o data o tara. Cu oameni cam usor de manipulat, care in 22 de ani de tratament dau rezultatele scontate aidoma catelului lui Pavlov.
Sau tara traieste experimente dupa experimete, sau poporul nu mai poate trai fara a avea povesti fantastice si ingrozitoare inainte de culcare. Si atunci media ii serveste de ceea ce are nevoie. In doze mai mici sau mai mari!
Dar oare cine are de castigat din campaniile de sfarsitul lumii?
In primul rand mass-media care isi vinde ca paine calda produsele rancezite si fetide.
Marele castigator raman totusi firmele de medicamente.
A crescut vanzarea de produse anti-capuse si reclamele au dat buzna pe TV.
Si asa se sfarseste povestea noastra.
Un oarece pericol exista (dovezi sunt) dar de aici in a vedea capuse oriunde parca e prea mult.
Asa ca la o adica nu ma sperie asa mult borelia cat tembelia!
Cred ca avem deja o capusa ancorata bine de bulbul rahidian.
Si raspundem destul de bine la stimuli.
Cumparaturi, papica, circuletz si mult TV!

Iata reteta fericirii!
Cred ca deja capusa este si ea deja capusata!

Viitorul nu poate fi roz fara un pic de portocaliu!

Asa parca spune o frumoasa reclama!
Acest strop de portocaliu de fapt nu face decat sa aratam ca in poza de mai jos:

Problema mea este cum va arata Romania dupa ce se va pierde si rozul si portocaliul!!!???

Un weekend la Brasov

Am fost plecat la Brasov weekend-ul asta. Si chiar imi era dor sa merg acolo.
Poate imi este asa drag acest oras pentru ca la Brasov i-am daruit sotiei inelul de logodna. Si a fost frumos!
Am plecat de vineri din Bucuresti. Am mers pe traseul Bucuresti - Targoviste - Moroeni - Sinaia - Brasov.
Drumul este pana in Sinaia este acceptabil, cu toate ca nu a mai fost reparat cam de mult. Si pe Paduchiosul se simte. La fel si pe sectorul din Prahova al DN 71. Care pe mari portiuni este stricat rau. De cand s-a asfaltat drumul pe Dichiu portiunea din Prahova a DN 71 este lasata la voia sortii. Asta ca sa vorbim de colaborarea Dambovita-Prahova. Am intalnit pe drum multe masini (prototip) de la DACIA care faceau probe pe Paduchiosul. Nu am avut aparatul foto pregatit si am ratat momentul. Nu la fel a fost la intoarcere!
Am ajuns si pe DN1 unde am mers in coloana de la Azuga pana in Brasov. Dupa un TIR!
Intrand in Brasov am retrait aceeasi senzatie ca ma aflu in alta tara. CURAT, INGRIJIT , FRUMOS!
Am stat la hotel Cubix si a fost OK.
De fapt am ajuns la Brasov datorita serviciului sotiei. Care a raspuns de realizarea unui magazin de "CARE" pe care! Si asa HOP si eu si juniorul!
Seara am fost in centru si am admirat inca o data Piata Sfatului, Biserica Neagra si multimea de restaurante de acolo. Si bineinteles multi turisti!
Am mancat in spate la Korona la Casa Hirscher.
Mancarea a fost buna si berea de ovaz a fost extra!
A ajuns la miezul noptii la hotel.
A doua zi ne-am impartit treburile:
Eu cu Andrei la un parc acvatic si sotia la munca!
Am mers pe drumul de Targul Mures si la iesire (Bv. Grivitei) am dat de parc.
Doua ore eu si juniorul = 55 RON. Apa era calda, bazinele erau curate si toboganul era super viteza. A fost o zi reusita!
Am admirat cum lumea nu este încrâncenată si are o usoara detasare fata de stres si viata cotidiana.
Sincer in afara ca vorbeam romana m-am simtit in strainatate.
A venit pranzul si am ajuns la Stradivarius unde am mancat o lasagna buna.
Am urcat apoi in Poiana Brasov!
Doamne cat s-a construit! Si se mai construieste inca! Si cate pârtii s-au facut! O statiune la nivel european si la preturi europene!
Seara am plecat spre Moroeni! Unde ca de obicei stam la ROUA MUNTILOR!
Pe drum am dat iarasi de 6 masini LODGY care erau in probe pe Paduchiosul. MAMA ce o mai forjau. Cu 100 km/h mergeau pe serpentine. Si se tineau bine!
Am ajuns in oaza de liniste si locul meu de incarcat baterii! SUPER!
Odihna si mancare! Si cam atat.
A mai trecut un weekend. Care mi-a aratat ca exista oameni care stiu sa traiasca si ca doar in Bucuresti nebunia atinge cote maxime!
Hai sa emigram in Transilvania! Pana nu se umple de urne funerare!

Soldat in razboiul altora!

Am incercat sa am o pozitie ecologista si am postat parerea mea si despre Rosia Montana si despre gazul de sist. Ca tot erau subiecte arzatoare.
Informatiile din ultimele zile in schimb mi-au aratat o data in plus ca lucrurile nu sunt ceea ce par a fi!
De ce?
O stire despre pretul gazului platit de Bulgaria mi-a atras atentia.
Pentru prima data dupa multi ani, Bulgaria va incheia direct un contract de furnizare a gazelor naturale cu GAZPROM. Fara intermediari si din start va primi un discount de 11 % !
Ce marinimie pe capul rusilor mi-am zis. Dar in acelasi timp mi-am adus aminte de manifestatiile din Bulgaria contra Chevron si a exploatarii gazului de sist. Lucru care a dus la plecarea Chevron din Bulgaria.
OUPS!
Adica eu tot vorbeam de ecologie si de fapt batalia era una economica si geopolitica!
Si eu ce ma bagam in vorba! Cand de fapt era razboiul altora.
Adica de a deveni independent energetic fata de rusi si a deveni dependent de tehnologia americana. A schimba lacul cu putzul!
Din prisma aceasta chiar imi pare rau ca am fost manipulat si cu buna credinta am scris si eu ce mi-a trecut prin cap.
Dar nu era vorba de ecologie.
Era vorba ca actualul Presedinte este un loial al USA si ca tot la noi va fi baza de la Deveselu iar companiile americane incearca sa puna piciorul serios in Romania.
Si ca noi le huiduim si fata de cele deja venite (FORD) nu ne respectam obligatiile (drum expres Craiova - Bucuresti) si altele.
Ar trebui ca busola noastra sa arate clar vestul si nu estul.
Ca destul soarele nostru a rasarit de la Moscova!
Nu e vorba de ecologie, e vorba de maipulare si putere economica!
Si eu ca prostul am pus botul!

Scutul american tine pana la Carsium!

Nici nu am intrat bine sub scutul antiracheta ca sub scut au inceput deja sa functioneze detectoarele de metale!
Ce poate fi mai frumos cand incerci sa cunosti o tara decat sa-i inveti istoria. Si unde se poate invata cel mai bine istoria Romaniei decat printre ruine. Sa zicem printre ruinele castrului roman de la Carsium de langa Harsova. Care intamplator este nu departe de  baza militara americana de la Mihail Kogalniceanu. Si unde se pare ca sunt ceva arheologi amatori. Sau vazand atatea camioane cu fier vechi mergand pe soselele Romaniei arheologii au avut un scop dublu. Cauta bijuterii din epoca daco-romana sau se multumesc si cu ceva fier vechi!
Stirea pe scroll suna asa:
""
 Doi soldați americani au fost prinși cu detectoare de metale în situl arheologic Carsium. Ancheta asupra incidentului a fost preluată de autoritățile americane, potrivit B1TV.
În cazul în care se dovedește că americanii încercau să găsească anumite vestigii, aceștia ar putea intra sub incidența legii penale din România. Acest eveniment ar putea cauza tensiuni diplomatice între România și Statele Unite, date fiind cazurile precedente, cum ar fi dosarul Teo Peter, atunci când pușcașul american acuzat de uciderea fostului basist al formației Compact a fost dus în SUA și judecat după legea americană.

Un posibil conflict diplomatic ar putea fi evitat dacă ținem cont de bunele relații dintre București și Washington, în ceea ce privește prezența militarilor americani în județul Constanța, dar și a amplasării scutului antirachetă pe teritoriul României.

Ambasada SUA nu a infirmat știrea, dar nu a făcut niciun comentariu.""
Eu personal nu am prins vremurile in care mareata Armata Rosie a carat cu trenul din Romania un munte de uraniu, milioane de tone de petrol si multe alte resurse. Dar era armata de ocupatie si nu prea aveai ce comenta!
Acum nici nu prea stiu ce sa spun. Este actiunea individuala a unor soldati. Transferati banuiesc de prin Irak sau Afganistan unde aveau si acolo la indemana detectoare de metale. Si nu e pacat daca nimeresti intr-o tara inapoiata (semibananiera) sa nu ii valorifici resursele pe care ea nu le poate valorifica. Si pe urma sa le scoti la licitatie pe e-Bay!
Nu stiu oare de ce eu cred ca baietii nu erau la prima experienta de acest fel. Si ca erau de fapt vanatori de "artefacte"!

De la vremea lui : "davai ceas" sa nu trecem la " I found the dacians gold"!
Parca este loc suficient la Muzeul National de Istorie si nu trebuie expuse direct la Muzeul Guggenheim!
Asa ca rusine Uncle Sam!
De ce oare trebuie sa ne simtim mereu umiliti si jefuiti????
Chiar si nu de o institutie straina ci doar de cetatenii ei!
Cine ne fura trecutul ne fura si viitorul!!!
Oare dronele alea ce pazeau?

Impozitul pe piscina 2 .

Iata un subiect interesant care a strans destule vizualizari de oameni curiosi care se temeau ca au de platit impozit pe piscina!
NU SE PLATESTE IMPOZIT PE PISCINA!!!!
Cu toate ca eu cred ca ar trebui. Si nu am gura sterpezitra ca sunt strugurii prea acrii.
De fapt am si o propunere legislativa. Pe bune!
Cine are o piscina are implicit si o rezerva de la 20 mc pana la 50 mc de apa.  Care eu o vad ca o rezerva de apa  pentru lupta contra incendiului.
Si iata ce propun eu:
Sa se faca o evidenta a tuturor piscinelor (asta trebuia facut la recensamant) si sa se stabileasca clar cine ce are.  Si sa se plateasca impozit fie la volumul de apa din piscina fie la metri patrati de piscina.
DAR!
Cine este de acord sa realizeze un racord de la sifonul de pardoseala al piscinei pana la strada si acolo un racord de pompieri (cu o teava de minim Dn 3"), acela sa fie scutit de impozit. FOREVER!
Si de ce propun asta.
Am constat ca majoritatea localitatiilor limitrofe Bucurestiului nu au hidranti stradali. Si acum este si greu de realizat o retea de hidranti. Asa ca propun folosirea piscinelor existente ca si rezervoare de apa pentru incendiu. Sunt zone in care sunt zeci de piscine care au peste 20 mc de apa si vara si iarna. Asa ca avand un simplu racord la poarta, incendiile pot fi mult mai usor stinse la sosirea masinii de interventie a pompierilor!
Daca platesti peste 10.000 euro pe o piscina nu cred ca saracesti daca mai platesti si 300 de euro pe racord pana la poarta. Si mai ales daca asa ai facilitati fiscale!!!!
Ca in fond daca apare un incendiu, proprietarul ar trebui sa fie primul interesat sa scape de incendiu!!!!
Solutii exista, (buna)vointa sa fie!
Acum incep o serie de articole de responsabilizare sociala a clasei de mijloc din Romania pentru un trai mai bun si mai sigur!
Au bon entendeur salut!

Summer Fest!

Am primit o invitatie de a fi prezent la scoala pentru a discuta organizarea unui " Summer Fest" in data de 2 iunie!
Idee generoasa si intr-un fel interesanta!
Fiind mai multe nationalitati la scoala, aceasta serbare ar fi ocazia excelenta pentru parinti si copii sa se cunoasca mai bine intre ei si mai ales sa-si cunoasca cultura, traditiile si obiceiurile. Si cum se poate face asta mai bine decat prin gastronomie?
Zis si facut. Ne-am adunat toti (teoretic) parintii de origine romana la scoala. Intr-o salitza mica mica. Noroc ca au fost doar 20% dintr parinti, altfel organizam o cutie de sardine in direct!
Si responsabila cu evenimentul ne-a povestit si tot ne-a povestit. Am trecut apoi la partea organizatorica. O intrebare usor perversa:
- Vrea cineva sa gateasca????
Si cum curtea era plina numai de gipane si mertzane,  unele dintre doamnele cu unghiile facute si cu toalete dioriste s-au simtit jignite si marginalizate!
Asa ca rapid s-a trecut pe varianta de catering. De fapt intreaga discutie a fost cu final premeditat! Si adevarul, ca si uleiul, a iesit la suprafata! Traiasca CATERING-ul! Normal o firma agreata!
Asa ca mancarea traditional romaneasca va fi, printre altele : bulete de cascaval, icre rosii, aripioare de pui pane, tartine cu diverse.................... un meniu de receptie diplomatica !
A mai fost si o intrebare duioasa! Poate cineva sa ne ajute cu exponate de la Muzeul Satului???
O doamna cu privire otelita a raspuns laconic: O rezolv eu! Si nimic mai mult. Un fel de Dolores Ibarruri autohtona. Sau cel putin asa am simtit eu!
Deci oferta vine pe mail si doamna ne rezolva! Epoca Internetului nu se dezminte.
Din vorba in vorba am aflat cum a fost acum doi ani (se intampla o data la doi ani)!
Scoala lanseaza invitatii : Corpului Diplomatic, presei centrale si unor stabi de prin ministere!
Care vin si ocupa curtea si mesele pline de  produse. Daca ajungi cumva cu copilul, nu ai loc sa treci de ziaristi si bodygarzi! Doar in spate langa cosul de gunoi ai avea ceva loc sa socializezi!
Si inca o data i-am apreciat pe cei de la scoala fiului meu. PR si Marketing pe banii perintilor.
O idee frumoasa, ambalata corespunzator iti da tie ocazia sa scoti capul in lume (oricum este  coada la inscriere!) si sa te pui in lumina camerelor de filmat!
Si parintii care au crezut sincer ca va fi un eveniment al copiilor constata cu stupoare ca ....... MOS CRACIUN s-ar putea sa nu existe!
In ziua de azi conteaza foarte mult vizibilitatea. Si un asemenea eveniment da o oarece vizibilitate daca esti vizitat si de fomistii din presa. Care sunt recunoscuti de devoratori si necrofagi!
Parintii cu banii si scoala cu publicitatea!
Pai e corect?

Bayern-Chelsea

Avem o noua regina a fotbalului european. CHELSEA!
Adica o echipa engleza cu finantator rus. Care au batut in finala o masinarie de fotbal. La ei acasa.
Asta da soarta! Sa joci finala UCL pe teren propriu, sa marchezi in minutul 83 si sa para ca pana in final nu se mai poate intampla nimic. Dar nu, in minutul 88 vine egalarea! Prelungiri. Si in primele minute de prelungire primesti un penalty. Pe care il rateaza Robben! Egalitatea ramane.
Si toata lumea astepta loviturile de pedeapsa!
Au venit!
Definitia fotbalului era urmatoarea: Un joc invetat de englezi in care nemtii nu pierd niciodata si mai ales in prelungiri sau lovituri de la 11 m!
Asa a fost si  cu Real Madrid!
Dar a aparut Chelsea! Care si ea o eliminase pe FC Barcelona!
Si cum s-a mai intamplat in istorie cand nemtii sunt prea siguri pe ei, uita sa ia in considerare un factor marunt! NOROCUL sau poate HAZARDUL!!!
S-au vazut deja campioni inainte sa se bata toate loviturile! Asta da eroare!
Chelsea care a practicat un fotbal nu foarte spectaculos, nu foarte tactic, nu foarte atletic a reusit sa nu primeasca gol cand nu trebuie si sa inscrie cand trebuie. Si a avut mult, mult noroc!
Asa ca in viata uneori si o bataie din aripi al unui fluture poate schimba o soarta.
Banii magnatilor rusi, rigoarea britanica si managementul lor poate invinge masinarii de fotbal si din Spania si din Germania si pot domina Europa. Cu mult noroc!

Steaua - Dinamo

In seara asta este din nou derby la fotbal. Eternul derby.
M-am nascut aproape de Groapa. Si mai toti erau dinamovisti. La inceput (eram mic de tot, cred ca aveam 4 ani) am tinut cu Dinamo pentru ca toata lumea tinea cu Dinamo. Nu mult dupa aceea am auzit o poezie care pentru un copil de 4 ani a fost traumatizanta si mi-a schimbat optiunea. Suna ceva in genul:
" Dinamo a deraiat si Steaua a castigat!" Asta era dupa ce Steaua castigase un meci in Groapa. Asa ca pentru mintea mea de atunci nu a mai fost o optiune de a tine cu o echipa care deraiase si pierduse. Am devenit stelist! Si asa am ramas.
Anul 1986 m-a prins in tribuna la toate meciurile din Ghencea. Tot in aceeasi perioada am fost coleg de liceu si banca cu handbalistul Robert Licu. Care era dinamovist. Asa ca sufletul meu a fost greu incercat cand am fost invitat la tribuna oficiala sa vad Dinamo-Liverpool. Am tinut atunci cu Dinamo. Si am observat ca nu am patit nimic. Chiar am supravietuit si din acel moment Dinamo nu a mai parut ca un balaur malefic.
A venit si Revolutia si chiar mi-am dorit ca si Steaua si Dinamo sa fie desfintate si inlocuite cu alte echipe. Unirea Tricolor de exemplu!
Dar nu a fost sa fie asa.
A trecut timpul si Steaua a ajuns sa fie proprietate particulara exclusiva. Dintr-un simbol national a ajuns propulsor in politica a unui potent al zilei. Si ce potent!
Asa ca brusc m-am trezit ca Steaua este doar un nume de care nu ma mai leaga aproape nimic si care nu ma mai reprezinta.
Imi aduc aminte de perioada cand am fost vecin cu Cornel Talnar (de bloc) si mai apoi cu Ionel Augustin. Care dupa ce marca era vizitat de galeria dinamovista. Si ce trebuia noi stelistii sa ne ascundem de pumnii si suturile alb-rosii. Si a fost o perioada cand marca etapa de etapa. Asta cand nu venea beat crita si parca masina intr-un tomberon sau un stalp!
Ce vremuri!
Acum stau si ma gandesc ce mai simt pentru acest meci?
Mai nimic!
Si totusi imi este frica sa merg la stadion cu baiatul meu. Pentru ca indiferent cat de bine arata stadionul oamenii care il umplu sunt tot aceeasi!
Poate vor lipsi semintele, poate vor lipsi sticlele de bere, artificiile si petardele. Dar sigur nu vor lipsi injuraturile si bataia de inainte si de dupa meci. Intre galerii si de baletul cu jandarmii.
Avem ceva stadioane. Din pacate inca nu pot fi umplute de oameni care sa cante si sa se bucure doar de spectacolul sportiv.
Sa nu uitam si de : PE EI , PE EI , pe mama lor! Asta ne defineste! La fel si amintirea Uniunii Europene in scandari!
De dragul vremurilor trecute:
HAI STEAUA!

Mica Venetie!

Uneori Bucurestiul devine o mica Venetie. Uneori si de doua-trei ori pe an.
Asa s-a intamplat si acum doua zile. O ora de ploaie a inundat jumatate de oras, a paralizat traficul si a provocat haos!
Iata cateva poze:

Zona cea mai lovita a fost zona de Nord-Est. Adica Pantelimon, Fundeni si Colentina. Brusc s-a intunecat si a fost o grindina maricica.
La Doamna Ghica cu greu se putea circula cu masina apa avand la trotuar 40 cm. Multi mergeau pe linia de tramvai.
Ca de obicei canalizarea nu a facut fata si deja lumea s-a obisnuit cu ideea.
Maidanezi, capuse, tantari, inundatii, infrastructura deficitara, trafic nebunesc, lipsa locuri de parcare ......etc  iata doar cateva probleme majore ale Bucurestiului!
Oare cine sa le rezolve?
Poate se rezolva si de la sine! NU?

Prima Dragoste!

Au inflorit si teii. Asa ca se poate numi si dragostea din tei!
Si ce poate fi mai frumos decat sa te indragostesti!
Am tot primit observatii ca in multe cazuri scriu lucruri prea personale si ca asta nu este bine.
Am inceput sa vad blogul si ca un testament catre fiul meu. Care sper ca va dori sa ma cunoasca in complexitatea mea si nu doar  : hai sa mancam, hai sa invatam, hai sa citim ceva, hai sa ne spalam, hai sa ne sculam etc. Si aceste randuri, la fel cu tot ce am scris pe blog pana acum as vrea sa reziste timpului si sa deschida un portal temporal in care sa ne regasim spiritual in orice moment al existentei lui.
Poate este prea personal dar este blogul meu si cat timp va exista Internet voi exista si eu!
Sa revin la tei si la dragoste!
Am auzit ca prima dragoste nu se uita niciodata. Sincer eu cred ca am uitat exact pentru ce fetita sau doamna pulsul meu a luat-o razna. Si nici ce varsta aveam.
Asa ca aici va ramane consemnat urmatoarea propozitei : Tata cred ca m-am indragostit!
Si nu de oricine. Ci chiar de invatatoarea lui. Si sincer pot spune ca nu are gusturi rele deloc. O frumoasa blonda cu ochi albastri.
Antecedente avea cand la un an si jumatate, intr-un restaurant fiind, a plecat de la masa unde eram dupa o frumoasa doamna blonda. Si cu greu l-am adus inapoi.
Acum ma uit cu uimire cum creste si tot creste. Uneori uit ca are doar 7 ani si 4 luni. Si asta datorita limbajului, gandirii si dezvoltarii lui fizice. Dar inca este tot un copil. Care sta la scoala aproape 7 ore zilnic, care merge la antrenamente de doua ori pe saptamana si care mai are si lectii de facut.
Bine ca are timp sa se indragosteasca si sa se bucure de copilarie (cat mai poate)!
Poate cei care nu au copii nu inteleg aceste randuri.
Dar nimic, nimic, nu poate fi mai frumos decat sa-ti vezi copilul crescand si sa vezi trecerea timpului reflectandu-se in ochii lui. Cine nu are parte de acesta reflexie a pierdut ceva esential in viata.
Poate chiar ultima dragoste!

Apel umanitar!

Luni stateam si asteptam ca Andrei sa iasa de la scoala. Eram singur cu gandurile mele. Si la un moment dat suna telefonul. 0747528311 .Un numar necunoscut mie. Raspund. O voce sugrumata de emotie incerca sa imi spuna ca este vorba de un apel umanitar. A spus ceva de un site care trebuie accesat si  ceva de boala lyme. Sau borrelioza. Sincer eram asa de blocat la auzul numelui bolii ca la finalul convorborii nu am mai retinut nimic. Nici ce site trebuie sa accesez, nici cu cine am stat de vorba. Si mai neclar imi era ce trebuie sa fac!
O femeie necajita, o boala actuala care ne ingrozeste pe toti.
Ce as putea face eu totusi? Ce expunere am eu? Ce ajutor as putea da?
Singura cale care mi-a venit in minte a fost sa afisez numarul de telefon, poate cineva cu posibilitati sa ajute.
Repet numarul de pe care am fost apelat : 0747528311 sau 0758851442!
Ma gandesc (poate cu rautate) cum sansele in viata (chiar si in fata bolii) nu sunt egale.
Cine poate avea norocul (daca se mai poate vorbi de noroc) sa fi tratat la spitalul SRI-ului. Unde sigur nu exista limitari, lipsa de buget sau medicamente care sunt pe o lista de asteptare!
Cine are expunere media totala? Cine are atentia Guvernului si acces la fonduri speciale?
Ma bucur sincer ca exista si asemenea bunavointa si omenie! SINCER!
Dar in acelasi timp ma intreb cine mai are parte de asa ceva? CINE?
Cazuri sunt zeci si sute. De oameni care nu au parte nici de faima, nici de expunere si dur vorbind nici de interes politic pentru a arata cata omenie exista la noul guvern. In fond o campanie de PR pe bani putini!
Boala este ceva groaznic. Care uneori te imbatraneste si te epuizeaza fizic. Asta in cazul in care reusesti sa treci peste ea.
Ce este totusi ciudat este ca boala nu se uita la statut social sau faima. Ea loveste si in susul si in josul ierarhiei.
Din pacate doar cei de sus au sanse mai mari sa se vindece prin medicina.
Celor de jos le ramane mult mai la indemana doar speranta si credinta!
Poate sunt golit sufleteste sa vad intr-o tragedie doar partea de inegalitate la sanse de vindecare.
Dar stiu ca si eu am trecut prin incercari in viata si nu am strans fonduri in conturi umanitare si nici apel in media nu am facut.
Si totusi reusesc sa scriu aceste randuri.
Pentru ca inca sper ca sa avem un sistem sanitar in care nu numele sa conteze ci doar gravitatea si urgenta bolii!
In rest DOAMNE AJUTA!!!!!

Mentalisti, Magicieni, Iluzionisti, Vrajitoare sau Escroci?

Totul este o poveste in viata. Una mai bine spusa , alta mai prost! Chiar si mana intinsa pentru pomana daca nu are in spate o poveste interesanta nu primeste nimic.
Judecand la rece nu exista puteri care sa contravina legilor fizicii si naturii. Exista doar iuteala si nebagare de seama, uneori algoritmi matematici care converg spre un rezultat,  tot felul de dispozitive ingenioase si mult spectacol.
Fie ca se numesc : Mentalisti, Magicieni, Iluzionisti, Vrajitoare ei vand de fapt un spectacol. Un spectacol in care marea majoritate vede si nu intelege. Si cand nu intelegi incepi sa presupui. Si atunci se deschide o poarta. Cea a imaginatiei, care duce intr-un infinit de posibilitati. Asta ar fi avantajul. In schimb stiinta nu deschide nici o poarta. Ea trage concluzii logice si irefutabile. Nu exista loc de indoieli.
Cine chiar se astepta ca  Mentalisti, Magicieni sau Iluzionisti sa indoaie o moneda cu adevarat, sau sa-si incetineasca pulsul cu adevarat (in tot corpul) are serioase probleme de perceptie a realitatii. Si daca chiar crede asa ceva atunci tot cei descrisi mai sus sunt niste ESCROCI!
Pentru cine priveste totul ca un spectacol si se lasa transpus la varsta copilariei, ei sunt showman-i!
Aceasi comparatie o fac si cu Vrajitoarele. Cine se asteapta ca sa iasa necuratul din asternuturi sau sa se lase sotul de bautura sau preacurvie, a urmarit prea multe filme cu Harry Potter!
Am auzit ceva zvonuri ca nici Mos Craciun nu prea ar fi ceea ce vrea sa para! Dar asta depinde de fiecare.

Frumoasele versuri cu : " Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" ar trebui mai des citite.
Asa ca fiecare traieste in ce lume vrea!
Dar sa ii acuzi de Escrocherie pe susmentionatii inseamna ca nu ai inteles regulile jocului.
Si nu uitati: Show must go on!

Alchimistii !

Am un mare respect pentru femeile romane. De-a lungul timpului consider ca ele au tinut aprinsa flacara romanismului si au tinut in viata acest popor. Mai consider ca au o energie vitala care isi trage seva din aceste meleaguri.

Dar nu toate ajung sa performeze la maxim. Si nu pentru ca nu au calitati. Dar este nevoie si de un strop de magie. Pentru a stralucii asemenea aurului.

Si aici intervine Alchimistul. Care detine piatra filozofala (Lapis Philosophorum in latina sau El Iksir in araba) , care transforma in aur orice atinge. BLA BLA  BLA ! povesti de adormit copiii.

Oare asa sa fie? Chiar daca nu isi spune Alchimistul, chiar daca nu umbla cu piatra la vedere, reuseste sa transforme prin munca si pricepere munca in aur.

Si ma refer la tandemul de Alchimisti Belu-Bitang. Care au reusit, de fapt re-reusit, sa ne aduca sus de tot (iarasi) in gimnastica feminina. AUR! Curat.

A fost pe varf si a uimit o lume intreaga. Cu o alta generatie. A plecat si totul parea ca se prabuseste. Rezultate sporadice tinand mai mult de o inertie si de talent maxim. Si nu de o reteta secreta.

A revenit si a reusit sa ne readuca mandria de sine. Si sa reinoade sirul traditiei. Si sa fim fericiti!

RETETA MAGICA:
Munca;

Efort;

Transpiratie;

Talent;

Disciplina;

Si multa dragoste pentru gimnastica!

Avem sanse ca la Jocurile Olimpice Tricolorul sa fluture iarasi si Imnul sa fie iarasi auzit!

Asta este in ultima esenta un mare sentiment de mandrie nationala care nu poate fi cumparat cu bani! Si care ne lipseste in ultimul timp din ce in ce mai mult!

Maestrilor Alchimisti omagiul meu!

Romanii sunt totusi sentiMENTALI(STI)!

Un nou sezon de etalat talente autohtone s-a incheiat. De baza a ramas tot cantatul, dansatul si mai nou magia!
A castigat un om care a reusit sa ne arate ca nu doar politica ne poate vraji!
A indoit moneda asemenea guvernului, care a indoit salariile. A citit gandurile oamenilor asemenea politicienilor.
Si in final si-a incetinit bataile inimii asemenea economiei romanesti. Spre colaps!
In valiza a avut exact raspunsurile rostite de juriu. Valiza magica este asemenea bugetului. Nimeni nu stie ce este in ea, pare mica si totusi contine toate raspunsurile!
Asa ca intre politica si magie nu este nici o diferenta.
Doar ca unii o practica (magia) pentru un grup de oameni care platesc bilet, iar altii (politicienii) o practica pentru masele largi de votanti  fara bilet, dar cu costuri maxime in mandat.
In finala au fost reale talente. Unele profesioniste si altele amatoare (cred ca asta era ideea initiala a showului) care au incantat milioane de telespectatori (producand o audienta fulminanta) si au obosit degetele a sute de mii de oameni care au trimis SMS sau au sunat pentru doar 1 euro (+TVA)!
Are PRO acum material suficient pentru inca multe emisiuni cu buget redus. Eventual inghesuiti in alte emisiuni care curg pe sticla.
Sincer nu am inteles exact semnificatia hartiei pe care scria Andra....goala! Erau cumva gandurile lui Pavel Bartos?
Fata de anul trecut cand latura sentimentala a contat mai mult si cazul social al lui Adrian TZUTZU a dictat castigatorul, acum romanii au fost mai sentiMENTALI(STI) si au votat magia!
Caci doar magia ne mai poate salva din situatia in care ne aflam.
Sa vedem daca cea alba sau cea neagra!

Regasirea Sinelui

Mai tineti minte povestea cu ratusca cea urata. Care de fapt era un pui de lebada in desenul animat! Si toata lumea radea de el!
Cam asa ceva s-a intamplat si cu Bucurestiul si cu Romania in general.
Toata lumea radea de noi. ca suntem asa si pe dincolo.
Dar astazi cu 30.000 de turisti veniti in mijlocul nostru, toata lumea constata ca de fapt nu suntem o ratushca urata. Ca de fapt suntem un pui de lebada in formare care avem o origine europeana si un viitor european (atlantic).
De fapt puiul de lebada a fost luat din cuibul parintilor de tancurile sovietice, batjocorit de tot felul de ratushte rosii si in final recunoscut ca un pui de lebada neagra.
Dar NU!. Noi suntem un frumos exemplar de lebada alba cu nimic mai prejos decat alti europeni.
Iar Bucurestiul nu este cu nimic mai prejos decat alte capitale UE!. Poate doar are cea mai ieftina bere si cea mai ieftina mancare.
Avem fete frumoase, aproape toata lumea (care merge in centrul vechi) vorbeste engleza (si nu numai) si facem fata cu brio asaltului Armadei Atletico!
Am invatat la scoala ca unul din cele mai importante lucruri in viata si in stiinta ar fi sistemul de referinta. Sau la ce ne raportam in viata. Uneori este greu sa te plasezi singur intr-o ierarhie (cel mai sigur este sa fi tu cel mai bun si sa fi primul), asa ca un autodiagnostic risca sa fie gresit si bineinteles subiectiv.
Dar cand diagnosticul este pus de 30.000 de "specialisti" atunci nu este loc de dubiu sau indoiala!
Asa ca Descoperiti Romania din interiorul ei si nu din stiri si de la TV.
BIENVENIDOS!
Hermano latino!
Suntem doua extremitati ale unei lumi apuse si mai nou renascute.
Da ! avem si catei, avem si ceva probleme. Dar este pacat ca 5% sa umbreasca 95%!

Avem un stadion ultra-modern (si scump) si un oras frumos!
Bucurati-va de fotbal, de ospitalitatea romaneasca si de clipele petrecute in Romania!

Sa castige cine este cel mai bun!

Si cand lumea canta : Mitica la brutarie!!!!! asta este clar un semnal! Si pentru Mirciulica Nasul!
Asa ca LASA-NE!

Un an fara Osama!

A trecut aproape pe nesimtite un an de cand Sheitan a fost impuscat de "FOCI" 6! Impuscat si aruncat in ocean (ca asa cere traditia)!?
De atunci lumea ar trebui sa fie mult mai sigura de cand eminenta cenusie a maleficului mondial a fost impuscata in casa din Pakistan. Unde era pazit de un curier cu sotia si doi copii, de fratele curierului cu sotia si doi copii , de propriul baiat cu un pistol Makarov si de propria sotie si o fica. Asta era grupul de komando ce il pazea intre doua vaci, sase gaini si rasaduri de legume. Mai avea superdotari constand in cinci PC-uri 286 cu 10 HDD si 100 de USB Memory. A... si mai era un caiet studentesc in care isi scria planurile viitoarelor atacuri in timp ce se uita la un TV color cu diagonala de 50 cm si un VHS NTSC.
Avea o factura la curent de 10 de rupii si la apa de 2de rupii (adica 12 de dolari pe luna pentru 20 de suflete consumatoare).
Asta era faimosul Terorist. Se spala rar si manca ca un amarat. Avea grija sa-si vopseasca parul si barba pentru comunicate, caci tinea mult la imagine. Dupa ce-si vanduse o parte din bijuteriile familiei mai facuse rost de cateva sute de dolari cu care vroia sa cumpere eventual bomba atomica!!!!
Au lasat un elicopter cu tehnologie de ultima ora in curtea vecinului si au plecat cu focile, interpretul si cainele Cairo sa arunce cadavrul in Oceanul Indian.
Noroc ca avionul pakistanez F15 a putut decola in doar 15 minute dupa ce au detectat elicopterul de rezerva venind. Altfel iesea ceva deranj!
Au venit la rasul solului, au intrat nedetectati in Pakistan au stat 40 de minute si au fost filmati de o drona speciala de la 4600 de metri.
Au strigat Geromino, Geronimo, Geronimo! codul de lichidare a lui Osama.
Si asta a fost povestea!

Dar restul lumii cu ce s-a ales?????
Au scazut cumva masurile de securitate? Recunoaste cineva ca Al-Quaeda nu mai este ce a fost? Vrea cineva sa revenim la o stare a lucrurilor dinainte de 2001?????
NU!
Asa o sa ramana! Supercontroale si incet-incet drepturile si libertatiile cetatenesti vor fi si mai micsorate in numele luptei anti-teroriste.
Nimic nu mai poate aduce lumea la cum era inainte de 2001. Si nici oameni se pare ca nu mai vor sa nu fie supraveghiati si controlati. Se pare ca le place!
Asa ca asta a devenit noua normalitate!
Pana cand si asta? Pana la un nou Pearl Harbour? Sau 9/11 ????

Prima bataie!

Ce baiat nu isi aduce aminte de prima batatie din viata lui. Ca a fost la gradinita, ca a fost la scoala, ca a fost in fata blocului, nici nu mai conteaza. A hotarat sa se confrunte cu un alt mascul si sa isi rezolve o disputa. Asa cum este in codul genetic al barbatului. Cum se rezolva de mii de ani multe dispute intre barbati. Si poate nici nu trebuie sa-ti fie rusine de asa ceva.
Ce poate face un baiat de sapte ani sa-si demonstreze puterea si personalitatea. Sa incerce sa rezolve o disputa prin intermediul ratiunii si a logicii? Sa incerce pe calea religiei? Sa fuga si sa se ascunda? NU!
Trebuie sa se lupte si sa-si demonstreze ca poate face fata oricarei provocari si ca poate sa lupte si fizic pentru a-si apara o idee, un principiu sau chiar propria persoana.
Asa ca si baiatul meu a ajuns in acel moment. Care s-a intamplat aseara. Prima bataie adevarata din viata lui, la care a fost si batut.
Cum a fost de fapt?
De ceva timp urmeaza cursuri de Karate Kyoukushin. Si a ajuns la centura albastra. Cu 8 kyu. Si e tare mandru de asta.
Antrenorul care este campion european si mare amator de kumite organizeaza la sfarsitul antrenamentelor lupte intre elevi.
Pentru a-l testa pe Andrei stiind ca nu ii place sa piarda l-a santajat cu trecerea la o grupa de incepatori daca nu lupta cu dublul campion national la categoria lui de varsta. Care are si centura galbena. Si care face karate de 3 ani.
Asa ca pentru a nu pierde grupa de avansati Andrei a acceptat lupta. Si  s-a aruncat ca un zmeu in lupta si a dat cu toata forta. Dar nu a fost suficient. Caci aproape doi ani in plus de antrenamente si un rang superior la centura si-a spus cuvantul. A luat bataie Andrei.
A venit plans si suparat. Lacrimile nu stiu daca erau de durere sau datorate infrangerii.
Cert este ca a ajut curajul sa se bata cu cel mai bun stiind ca nu are nici o sansa si chiar si batut fiind, a dorit sa continue cu antrenamentele.
SINCER BRAVO! Ai toata admiratia mea Puiule!
Acesta ramane un moment definitoriu in viata ta. Cand ai luptat si ai fost curajos. Si cand ai luat si bataie si nu ai abandonat!
Astfel de evenimente te calesc si iti arata viata in adevarata ei splendoare. Fara a fi sub aripa mamei sau a tatalui.
Asa ca mai bine ca s-a intamplat intr-un mediu controlat decat la un colt de strada.
Si asa o lectie de viata trebuie tinuta minte!
Am deja baiat mare! Are o prima bataie la activ. Si asta cu un dublu campion national!
Sa nu renunti niciodata sa lupti. Chiar si fizic!
Pana la urma asta ne defineste : puterea de a lupta chiar si cu adversari mai puternici sau cand sansele nu sunt de partea noastra!
Ce parinti sunt oare aceia care isi dau copilul la karate? Va puteti intreba?
Dar karate nu inseamna numai bataie.
Inseamna si disciplina si concentrare si exercitii fizice si echilibru si forta si agilitate si minte agera si puterea de ati domina adversarul.
Cam ce ai nevoie si in viata de zi cu zi! NU?
Asa ca am ales acest sport (poate putin violent pe langa balet) in speranta de a cladi o personalitate puternica si un psihic rezistent.
Poate gresim dar o facem din dragoste!

Loc de incarcat bateriile!

Nu este un spot publicitar!
Este locul de unde reusesc (din ce in ce mai rar) sa simt cum imi incarc bateriile.
Si mai aud cum curge apa si mai vad cum creste iarba si simt o serenitate absoluta cum ma invaluie si ma cuprinde.
Nu este departe de Bucuresti. Cam 100 de km. Nu este nici in inima muntelui ci doar la 800 de metri altitudine. Dar este pe malul Ialomitei si imi place sa cred ca este pe drumul spre Kogaionon.  Caci se potriveste: munte, apa, pestera! Si doar nu poate exista un loc care sa radieze atâta energie pozitiva fara sa aiba o radacina ancestrala.
Am petrecut un 1 mai cu burta la soare (fara prieteni, desi pe unii chiar ii invitasem) si m-am bucurat de temperaturile neobisnuit de mari pentru aceasta data (32 de grade!).
Am si muncit putin. Am vopsit un leagan. Sa zicem de fapt un balansoar. Si singura culoare care se potrivea intr-o mare de păpădii era galben.
Iata poza:

Sa recapitulez:
Sunt pe valea Ialomitei intre Leaota si Bucegi, cerul este mult mai albastru ca in alte parti, linistea este desavarsita si se aude susurul apei nu departe, cateva randunici zboara grabite spre cuib iar mai in inaltul cerului doi soimi patruleaza peste vale. Este cald si bine iar padurea care se vede pe deal iti intareste senzatia de contopire cu natura.
Ce poate fi mai frumos?
Poate ca aceasta fericire temporara isi are pretul ei. Caci este greu sa multumesti pe toata lumea. Si reprosurile sunt asa de usor de facut. Si uneori vorbele ranesc atat de mult.
Dar a fost o clipa de eternitate pe care am simtit-o. Cand chiar m-am contopit cu locul si nu mai stiam exact unde sunt. Soarele ma orbise, usoara mangaiere a vantului ma asurzise si simturile ma parasisera. Nu mai simteam decat fericire. Pur si simplu. A fost o clipa magica greu de descris.
Dimineata cand m-am sculat am pasit prin iarba in picioarele goale si am simtit roua muntilor in varful firelor de iarba. O picatura de apa cat un ocean se prelingea pe picioarele mele. Si inca una si inca una. Am simtit cum apa si pamantul, aerul si soarele intra in mine si ma domina. Am reusit sa devin al cincilea element intr-o fraternitate de mult uitata si neinteleasa.
Acesta este locul unde chiar poti sa-ti incarci bateriile si sa simti cu adevarat toate elementele primordiale cum te patrund!
Dar a trecut si asta si sunt din nou la Bucuresti! (aproape)