Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 31 decembrie 2011

Revelion!

O "sarbatoare"???? pagana si plina de excese. Sarbatorim trecerea intr-un nou an (arbitrar aleasa) si ne manifestam prin tot felul de obiceiuri venite din negura timpului. Important este sa fie mancare si bautura din belsug si sa facem cat mai multa galagie. Oare pentru a alunga spiritele rele sau a traumatiza cainii vagabonzi din Bucuresti.
Cu mancarea si bautura sa zicem ca inteleg. Dupa ce am trait atitia ani in lipsuri de Revelion macar fiecare famile incerca sa adune pe masa tot ce era mai bun. Si intr-un fel misiunea comunismului era mult usurata centrul de greutate din jurul Craciunului era permutat la Revelion. Asa ca avand o oarece binecuvantare oficiala, Revelionul a luat intaietatea sarbatoriri Craciunului, cu un aport subtil si tacit din partea autoritatilor comuniste. Dar si la peste 20 de ani de la decembrie 1989 (un alt Craciun pangarit) lumea se refugiaza in Revelion si isi consuma energiile si banii pentru a se distra si a consuma in exces.
Degeaba Politia Romana apare pe Tv aratand cativa bisnitari amendati pentru detinere de petarde. Garantat tot Bucurestiul se va ilumina de la artificii si pret de peste 30 de minute va fi un vacarm de nedescris. Sa nu  mai vorbim de sticlele de sampanie aruncate de la etaj sau cele parasite prin cele 3 piete unde vor fi spectacole in Bucuresti. Noaptea de Revelion este cea mai mare afacere din an. Si pentru turism si pentru comert si pentru lautari sau asa zis artisti (manelisti). Si un "rahat" bine ambalat se vinde de Revelion.
Pana la urma noaptea asta se vrea un imens catarsis eliberator. Ne eliberam prin mancare si bautura pana in pragul apelului la 112. Ne eliberam prin galagia provocata de urlete, zbierate si multe artificii si petarde. Si toate astea pentru a impresiona pe ceilalti. Pe invitati, pe vecini sau pe necunoscuti. Trebuie sa avem "creme de la creme". Cele mai scumpe bauturi, cele mai fine mancaruri si cele mai puternice artificii.
Si nu vorbesc de un fenomen izolat. Toata tara participa. Si chiar toata lumea.
Ne imbatam prin piete alaturi de necunoscuti si numaram invers in ultimele zece secunde din an in speranta ca anul care vine va fi unul super. Consultam horoscoape si tot felul de specialisti pentru a ne amagi ca greul a trecut si ca va curge lapte si miere. Dar ianuarie isi va intra in drepturi si lepadati de euforia revelionului vom redeveni "oameni normali" si vom intra in ciclul obisnuit al vietii cotidiene pana la urmatorul Revelion unde o vom lua de la capat poate cu mai mare inversunare. Revelionul poate parea o sarbatoare a frustrarii si a cumpararii fericiri cu bani. Dar ce fericire poate fi aceea adusa de o noapte care de fapt nu sarbatoreste nimic si care in ultima instanta poate fi oricare din zilele anului.
O alta ofranda adusa Zeului numit societatea de consum.
Consumati, Consumati, Consumati ar fi deviza acestor clipe.
Toata lumea are dreptul la a petrece clipe placute si de calitate. Dar aceste clipe trebuie sa insemne ceva si la nivel personal.
Sa nu uit. Sa avem musai chiloti rosii, sa spargem ceva de prin casa, sa avem masa imbelsugata, sa bubuim artificii si petarde pana la surzenie si sa fim cel putin manga. Iata ce inteleg eu prin revelion.
A Happy New Year! cum se spune pe romaneste.

vineri, 30 decembrie 2011

Craciun 2011 pe Valea Ialomitei!

27 decembrie 2011.O vreme primavaratica. Plus sase grade in termometre. Suntem la Moroeni, ca de obicei la Roua Muntilor. Nici urma de zapada. Si totusi am venit la munte si vrem sa ne dam cu sania. Asa ca singura optiune este sa ne suim in masina si mergem spre Padina. Pe unde sa o luam. Pe drumul spre sanatoriu sau pe Dichiu?
O luam pe drumul de sanatoriu. Drumul prin Glod dupa ce iesi de pe Dn71 este cam prabusit si trebuie circulat cu atentie. Dar sunt doar patru zone de trecut. In rest este acceptabil si poate fi parcurs de orice masina. Pana la Sanatoriu totul este uscat. Si dupa aceea in maxim doi km incepe sa apara zapada. La inceput mai mica si in alti doi km acopera deja tot drumul si muntele. Drumul este lat si cu toate ca nu este astfaltat se circula bine si in siguranta. Mai ales acum ca esti obligat sa ai cauciucuri M&S. Eventual din acelea stantate la vreo vulcanizare. Am vazut si o Skoda cu imbracaminte textila peste cauciucurile din fata. Se tinea bine. Altii erau cu lanturi. Dar erau suficiente cauciucurile de iarna si putina pricepere la volan.
Un cunoscut a luat-o pe Dichiul si s-a intors din drum putin dupa Cuibul Dorului. Drumul era acoperit cu gheata (versant nordic) si avea panta spre prapastie. Lipseau si parapetii si drumul este ingust. Asa ca singura solutie rationala este sa nu continui.
Pe drumul de Padina ne-am oprit sa ne dam cu sania.



Inca o data am inteles ca bucuria sta in lucruri simple. Sa fi cu prietenii, sa te dai cu copilul cu sania si sa simti dragoste si nu rautate, bucurie si nu tristete. Oricat ai avea impresia ca soarta nu este cu tine nu trebuie sa te inconjori cu rautate si  ranchiuna. Nici macar nu trebuie sa disperi.
Un bulgare de zapada, rasetul copiiilor si aerul curat de munte nu se compara cu nimic.
Soarele zambea, afara erau cinci grade cu plus, Ialomita curgea in vale si eu nu trebuia decat sa simt si sa ma incarc cu energia pozitiva din aer.
Un loc frumos dintr-o tara frumoasa.

duminică, 25 decembrie 2011

Leru-i Ler

Atat de des folosit in limba romana si totusi fara traducere. Ce poate insemna acest cuvant misterios? LER!!! Iata ca din niste interceptari ilegale de la DNA si niste transcrieri agramate a unor surse sigure si anonine (sa zicem Anonymus) am dat de un fir care ne poate duce la definitia LERULUI.
In primul rand trebuie stabilit ca doua doi utilizatori ai cuvantului. Unul este un functionar public, primar, agent guvernamental sau chiar mai sus si el foloseste doar LER. Mai este micul si marele intreprizator particular si el foloseste LERU.
Iata un fragment: " Am si eu o problema cu un teren dom' Primar. Am pregatit LERU. Ca nu vreau sa raman dator. AAAA. Si de cat LER e vorba. Pai cum am discutat. In RO69 XXXX XXXX 0000 1111 ii virez. Si pentru restul excursia aia de care am discutat. Da, o sa vin cu asistenta. Da, aia ramane acasa cu copilul!
Iata alt fragment: " Am primit. Dar trebuie sa-l impart si jumatate merge la partid. LER pentru partid. Dupa ce intra intra toti banii iei contractul. Ca am mai vazut eu tepari.
Si tot asa in toata tara, indiferent de culoarea sau vechimea in politica.
LERUL se ia de la orice varsta. Si LER se da in orice situatie.
LERUL poate dauna grav sanatatii si poate duce in unel cazuri la petrecerea Sarbatorilor impreuna cu alti necunoscuti in camere mici.
In Romania LERUL este vesnic. Si cei ce dau si cei ce primesc.
LERUI LER!

sâmbătă, 24 decembrie 2011

CRACIUN FERICIT!

Anul acesta boicotez trendul si nu vreau sa mai folosesc degetul mare pentru SMS si de a da "like" la toata agenda.
Maine voi suna cativa apropiati si atat.
De trimis pe mail nici atat.
Dar cum acesta este locul in care eu ma regasesc in cugetarile mele consider ca aici imi am o mare parte dintre "silent parteners" in a pune intrebari si a gasi raspunsuri.
Cum doar din propriile accesari nu am adunat 4500 de vizualizari banuiesc ca mai exista cineva care ma citeste chiar si din greseala fiind trimis de pe Google.
Cum la comnentarii este "silent" total nu pot decat a banui ca : no news, good news. Daca vroia cineva sa ma injure gasea o modalitate sigur.

Asa ca dragi  tovarasi si pretini

CRACIUN FERICT!

Home Alone; De Craciun se sparg case!

Mai tineti minte cum plecau ca o furtuna in concediu de Craciun si uitau oaia neagra acasa. Era cam ca la noi, se oprea curentul, nu se dadea zapada, era haos pe aeroport si hotii pandeau.
Erau faimosii "Wet Bandits" care mai intai filau casa cateva zile si apoi intrau si goleau casa si semnau furtul printr-o inundatie.
Am si eu niste vecini pe care ii consider prieteni dar cu care socializez din Craciun in Paste care stau cam la 100 m de mine dar cu mai putini vecini.
Si in timp ce erau la serviciu au patit necazul. DA in timpul zilei. Si aveau si un caine turbat in curte si aveau si obloane si tamplarie super "termopan". Normal ca usa metalica era la intrare si nu credeau ca se poate intampla ceva. Dar "shit happens" . Au dat cu spray in nasul catelului, au sarit gardul si au fortat un geam termopan. Si au intrat. Nederanjati au putut "lucra" cel putin o ora. Au plecat cu maruntisuri. Cam ce poti baga intr-un rucsac. Bani, bijuteri, parfumuri, gps si alte device IT mici. Noroc ca TV era fixat in perete ca faceau un efort sa plece si cu el.
Eu daca as pati asa ceva ar fi ca un viol. Pe langa latura materiala. Si cate cacaturi mici si scumpe nu strange omul. Si le inghesuie printr-un dulap.
Dar cum profesionisti scoliti prin Europa au venit de Sarbatori acasa si e FOAME mare, ce sa faca si ei. Ce stiu mai bine. Intra, ia si pleaca. Gone in 60 minutes!
Dar morala nu este asta.
S-au intors peste fix cinci zile la aceeasi ora sa finalizeze lucrarea.
Ce inima sa ai sa rezisti la doua spargeri in cinci zile!!!???
Imi exprim tot regretul fata de situatia asta.
Si sa recunosc ca doar la 100 de metri fiind, cam simt si eu morcovelul si cu iepurele pe tunel.

Mici sfaturi:
- Un sistem de alarma performant, eventual cu apelare echipa de interventie. Fara nume;
- Camere de supraveghere cu DVR montat intr-un loc incacesibil si eventual cu conexiune la Internet montate pe UPS in caz ca va taie curentul;
- Programatoare pentru aprins luminile in casa daca sunteti plecati;
- Proiectoare cu senzor;
- Grilaje la geamurile de la parter;
- Vecini vigilenti si o buna relatie cu ei;

Dar pentru profesionoisti astea sunt doar mici intarzieri si nu lucruri de nesurmontat.

E FOAME DE BANI!

Primarii din suburbia

Doi primari dintre aceia ce domnesc peste o comuna si a turmelor pasune o transforma in intravilan, credeau ca sunt unsii Codului Penal pe pamant si pastratorii cheilor Fondului Funciar. Si a transformarii unei tarlale unde nici caprele nu pasteau in fertil teren curti-constructii cu PUZ nou pentru P+5+M. Si de ce sa te mai incurci cu avize, autorizatii, certificate si alte comisii, comitete si expertize.
Adevarul este ca sunt iubiti de comunitatea locala in special de pensionarii care au fost pusi in posesie cu cel putin un hectar. Asa incat nepotii si copii lor sa sara direct din carute in Mertzane si Gipane. Si sa vanda linistiti cu sute de euro/mp terenul mostenit cu acte facute pe genunchi dupa un act de mostenire de pe vremea lui Vlad Tepes sau chiar Deceneu. Asa ca nu a contact hartia cat timp teren era disponibil de la CAP sau de la mosteniri fara mostenitori atat timp cat primarul in functie avea si el zecuiala aranjata.
Nu am fost mirat cu manifestaia de sustinere a arestatului. Si cu bocitoarele mobilitate pe ulita mare intre bolizi si casute cu turnulete majoritatea cladite pe acte cel putin dubioase si declarate la ANAF ca fiind mult mai mici si mult mai neinsemnate, deci mai putin impozabile.
Si eu traiesc intr-o dinastie CAP-isto-funciaro-imobiliara. Adica nu sti unde se termina interesul privat si unde incepe interesul public. Linia este foarte subtire si de obicei in afara legii. Si a legii 50 si al legii 114 si a Regulamentului de Urbanism. Anul trecut s-a realizat la mine in sat, chiar la Primarie un flagrant DNA. Si dom' vice' a sechestrat "organele" si le-a aratat cine e jupanul pe acolo. A stat putin la izolare dar incidentul pare uitat, dom' vice' de stres ingrasandu-se 20kg si ca atare singura masina care il putea transporta a ramas un amarat de Q7.  Asa ca eu pot jura ca la viitorul flagrant un zid de babe si mosi care toata viata au mancat parizer si ceapa vor face front comun cu copii si nepotii plimabati prin Antalya si Dubai si coborati din masini bengoase.
O dragoste sincera intre ales si alegatori o simbioza ca intre rechin si pestisorul acre ii curata dantura de framituri si alte ramasite. Caci asa au fost toti din zona. S-au bucurat cu firimiturile de la masa rechinilor si au fost fericiti si au inteles ca dragostea si retrocedarile trebuie sa fie reciproc avantajoase.
Asa ca Anul Nou o sa va prind pe la arest dragi edili + vice PCJ. Sper ca si urmatoarele Revelioane sa le serbati in aceeasi structura. Si cati altii ar trebui sa se alatura acestui mic grup semiorganizat. Ca doar nu de acolo se vad luminile orasului si exodul de bucuresteni doritori de putina curte a fost strict in doua comune. Sunt altele mult mai aproape de Bucuresti si culorile politice sunt toate implicate in manareli imobiliare.
Ce se aude domnu' Primar? E zgomot de catuse si mascati in curte?!
Dormiti linistiti! OARE?

Turku Genochidian

A fost numele unui om care a trait in anul 1915. Era dintr-un neam care se spune ca au adoptat crestinismul in anul 301 AD. Tara lui se intindea odinioara de la Marea Mediterana pana la Marea Neagra si pana la Marea Caspica. Cu lacurile interioare Van si Sevan. Ca si romanii au stat in calea navalitorilor. Au avut mai mult sange asiatic decat european. Si sunt un neam darz si cu foarte buni negustori. Dar au ajuns sub cizma cuceritorilor lumii aproape 500 de ani. La fel ca si noi romanii au simtit fratia si generozitatea sultanilor.
In concluzie. Marile imperii si-au zbrobit popoarele cucerite. De cand insa cu memoria Istoriei si a unui Occident mai atent la "drepturile omului" mici genocide au inceput a fi luate in seama si sanctionate. Chiar si dupa aproape 100 de ani.
Cum si noi avem un episod din anii 1940 cu nume de IP si TRAZNEA inteleg foarte bine ce simt colegii de suferinta din capatul estic al Marii Negre. Noi am avut ghinionul (sau norocul) de a fi la granita intre trei imperii hulpave. Si care pozau in eroi salvatori si civilizatori. Ei au avut parte de un singur jupan dar mult mai crud si cu sadisme asiatice.
Asa ca retragerea ambasaborului de la Paris dovedeste inca o data ca reintalnirea cu Istoria si recunoasterea si acceptarea trecutului se amana la o alta data. Sigur dupa un alt refuz de integrare in UE. Si poate ca DA, au dreptate si cu ce s-a intamplat in Algeria.
Este ocazia datoria tarilor mici chiar si dupa 100 de ani sa reaminteasca lumii ce au avut de patimit.
Istoria adevarata nu poate fi mintita si nici manipulata!
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

joi, 22 decembrie 2011

Traditii

Toata lumea stie ce mamaliga traditionala se facea pe vremea lui Stefan cel Mare.
Sau de cartofii prajiti de vremea lui Mircea cel Batran.
:)
Avem o groaza de traditii in mitologia noastra urbana.Si suntem asa de mandri de ele ca trebuie sa le respectam cu strictete.
Avem bradul de Craciun care trebuie sa fie cat camera de bloc si sa coste pe masura. Avem cosul de cumparaturi supraincarcat care trebuie tinut la cozi interminabile chiar in Ajun. Avem meniul traditional compus din fructe de mare si putina caracatita, vita argentiniana si purcel vietnamez fara colosterol, icre negre si rosii pe tartine proaspete samd!
Bauturile si ele tot traditionale, de la berea mexicana la whisky care este cu jumatate de pret mai ieftin decat la distilerie, vinul californian sau sudafrican.
Acum toate produsele din magazine sunt traditionale. Si sunt si pline de E-uri pentru a respecta traditia.
Avem mandria ca avem omologat "Magiunul de Topoloveni" dar oare cine stie ca posesorul brandului este acelasi cu shaormaria "Primavara"  pe engleza si cateva hoteluri pe la mare. Un doctor arab ne duce traditia mai departe in UE. BRAVO!!!
Si cam atat am reusit sa protejam ca denumire. Sunt in incalzire Carnatii de Plescoi (de unde nu este El.Ud.) si ceva Branza de Covurlui cu chimen. Saraca noastra tuica, vinul nostru cel datator de durere de cap sau palinca care face masina sa porneasca au ramas pe dinafara.
Mai nou vad o alta traditie promovata intens pe net. Craciunul in Austria! Sau in Dubai!
Astea da traditii. La fel de adevarate ca si mersul in Poiana sau pe Valea Prahovei.

Tot o traditie ar fi venitul in tara a romanilor plecati putin cu treaba prin Europa. Si cozile de la vama. Mai ales de la Nadlac. Si portbagajele pline. Si imaginea idilica despre Romania spulberata chiar de la coada din vama unde cruda realitate te aduce cu picioarele pe pamant.
Tot o traditie de Craciun este scumpirea usoara a produselor alimentare. Si a cumparatului a tot ceea ce este in promotie. Mai ales tigai. Suntem tara cu cea mai mare vanzare la tigai in set mai ales daca asta implica o lupta pe viata si pe moarte. Sau fantasticele tigai hotpan electrice sau nu. Sanatate curata iese din ele. Nu conteaza ce gatesti. Totul iese sanatos pentru ficat si stomac!!!????

De abia astept sa vina colindatorii. Pe vremea mea cei mai prezenti erau gunoierii care misunau prin blocuri dupa maruntis. Sau dupa spart un apartament. Mai erau cei cu capra, sau cei cu plugusorul. Aratau parca erau veniti direct din arest. Si cum rasunau blocurile si stradutele interioare de colinde fara suflet si fara semnificatie. Niste vorbe urlate de niste brute violente cu ochii dupa banii aruncati de la ferestre. Acum au aparut si un soi de colindatori mai autentici. Dar si esenta colindatului este mult diluata si orientata spre latura materiala.
Un covrig sau un mar fara a fi dublate de bani semnifica o jignire adusa colindatorului.
Noroc ca mai exista in tara locuri unde Traditia este Traditie si Colindul este Colind.

Bucurestiul reuseste sa perverteasca mai tot ce primeste din provincie si sa conserve in marea majoritate o traditie manelisto-cocalara.

Asa ca iubesc TRADITIA adevarata si nu cea spoita si prezentata ca fiind esenta neamului nostru.
Pentru ca avem TRADITII superbe de care nu trebuie sa ne rusinam, trebuie doar sa le regasim.

Un Craciun adevarat!

Acum aproape 100 de ani oamenii erau si ei cuprinsi de o isterie generalizata. Si in 1914 incepuse o conflagratie care avea sa omoare milioane de oameni. Si care avea sa duca la folosirea armelor chimice si a altor mijloace de distrugere in masa. Dar iata ca se apropie Craciunul anului 1914. Si in transee fiind, cu armele incarcate, in seara de 24 decembrie 1914 oamenii incep sa auda colinde si sa vada luminite aprinzandu-se. Primele se pare ca au fost cele germane. Si ce limba trebuie sa cunosti pentru a recunoaste "O brad frumos" sau " Noapte Sfanta"? Este limba sufletului si muzica este purtatoarea acesteia. Asa ca la un moment dat toata lumea canta, armele au fost aruncate si pe "tara nimanui" oameni au fraternizat si au sarbatorit impreuna CRACIUNUL.
In plina ura si cand oamenii erau manipulati sa creada ca inamicii sunt servitorii satanei un fior magic a rupt voalul urii si a dusmaniei si a redat instinctele umane si bucuria Sarbatoriri Nasterii Domnului. Si au vazut ca fiecare avea o familie acasa si ca aveau copii si ca poze ii insoteau pe soldati si ca erau oameni si ca gandeau si simteau la fel. Iata cum adevaratele valori umane scoase la iveala de Craciun pot darama ceea ce politicieni si propaganda incearca sa distruga.
Ciocolata franceza era mestecata intr-o gura de neamt, slaninuta germana era molfaita cu placere de catre englez si vinul francez era baut cu nesat de catre toata lumea. Lucruri simple aduceau o bucurie maxima dar regasirea in umanitate si in crestinism a fost maximul catharsis al acelei clipe.Oameni si intr-o parte si in cealalta au simtit ca doar o uniforma ii diferentiaza de fapt. Si o cauza care individual le era straina.
Razboiul se putea finaliza inca in acele clipe. Dar spaima politicienilor si a conducerii armatei a facut ca masacrul sa continue si acele clipe sa-si iroseasca magia. Oamenii au fost rotiti si indepartati de sectorul unde i-a prins Craciunul , ferocitatea razboiului a crescut si practic acele momente nu au fost consemnate oficial.
Au trecut aproape 100 de ani de la acele clipe ireale. Oameni cantand, mancand, band si bucurandu-se de Craciun. Intr-o mare a mortii. Si a dusmaniei. Si a urii.
Ceea ce poate schimba in felul acesta ura, dusmania si setea de sange nu poate fi decat un lucru divin. Asta inseamna ca sperante mai sunt cat si un remediu.
Toata dusmania din lume nu poate ucide spiritul Craciunului. Nici macar societatea de consum care incearca sa-l confiste si sa-l rebranduiasca.
Valorile si mesajele eterne nu pot fi nici modificate si nici alterate.
SARBATORI FERICITE!

marți, 20 decembrie 2011

Un strop de modernitate= Ignatul

Sunt un copil al betonului. Am crescut in buzele Oborului si tot prin zona (pe o raza de 2 km) am fost la scoli. Vara-iarna bateam astfaltul si parcurile din zona. Ignatul pentru mine este o notiune pur teroetica. Sigura data in viata cand am partipat la o asomare a fost acum vreo 8 ani. Si am incercat sa povestesc unui cunoscut de-al meu neamt cum serbam noi de Craciun si ce pregatiri facem.
Si iata povestea porcului.
Am platit unei cunostiinte care creste porci sa imi pastreze si mie un exemplar. Care sa-l tai de Craciun. Si a venit ziua fatidica. Eram pregatit cu butelie, shalimau, cutite si cutitase, oale si cratite, saci de plastic, apa calda in asteptare, perie de sarma si multa tuica pe foc. Iata ca vine si porcul cu o intarziere de o ora. Adus cu caruta, mai bine zis legat si tarat de caruta. Evadase de cinci ori cat a stat in caruta si rupsese si vreo doua scanduri de la caruta. Odata adus in batatura am admirat si eu exemplarul. Avea niste ochi albastri si si blanita galbena spre blonda. Si ma priveau cu subinteles el stiind unde fusese adus si ce urma. Specialistul urma sa-l taie prin metoda clasica. Dar porcul a simtit momentul si a rupt lantul si a inceput sa fuga ca nebunul prin curte. Sa rupa gardul si nu alta. Era de neoprit. Dar exista o metoda folosita de hoti. Paine inmuiata in tuica. Ca tot aveam prea multa. Si saracul animal cand a dat de gustul painii cu tuica a cedat si a hapait fericit ultima masa. A mai fugit putin haotic si a cazut intr-o dunga grohaind subtire. Acum a mai fost o formalitate si iata-l gata asomat. A urmat partea cu parlitul, cu spalatul si frecatul cu peria. Si apoi  jupuitul de sorici. Care se serveste musai cu covrigi si cu tuica fiarta. Si urmeaza transatul. Care presupune o adevarata arta. Dar in fiecare sat exista cel putin un artist. Si pomana porcului atat de generatoare de colesterol si trigliceride.
Si te trezesti cu peste 100 kg de carne in saci si oale si cratite, un morman de grasime si satisfactia ca ai omorat un animal beat si lipsit de aparare. Care avea si ochi albastri! Si raspundea la numele de Ghita.
Si mirat neamtul meu a urmarit povestea. Si chiar omorati porcul cu cutitul m-a intrebat. Si pregatiti totul in casa? Carnati, toba, caltabos si toate cele? Si daca e bolnav? Pai il vede doctorul veterinar! Asta pe primii zece, ca dupa aia e beat mort de la tratatia cu tuica.
TRADITII, TRADITII, TRADITII!
Ce poate fi  mai frumos decat sa urmezi traditia? Si sa simti in tine instinctul de vanator feroce!
Dar cand porcul are si un nume si era chemat zilnic de crescator si mai si socializa cu el ? Devine mai personala relatia.
Noroc cu estul Europei ca asa ceva mai exista. Ar trebui organizat turism ignatesc. Sa simta si occidentalii gustul de sorici proaspat jupuit, de carne aburinda si de tuica fiarta!
O salbaticie care odata invatata da dependenta.
Suntem poate niste salbatici dar suntem niste salbatici pasnici. Si am ramas cu putine lucruri care au traversat timpul. Si asta este una dintre ele.
POFTA BUNA!

luni, 19 decembrie 2011

Lacrimi de iubire!

Cineva imi povestea ca la moartea lui Stalin lumea comunista a stat in loc. Sirenele sunau si oamenii plangeau pe strada. SINCER. Erau lacrimi de iubire.
Astazi sunt plansi doi conducatori. Unul care i-a invatat pe oameni sa spuna NU si altul caruia trebuia sa i se spuna numai DA.
Un personaj eliberator de talia lui Prometeu si un personaj inrobitor de talia lui Lucifer. Pentru amandoi se varsa lacrimi. Si culmea ca la fel de sincere. Mult mai putine in Vest si revarsate in tsunami in Est. Doua modele de conducatori. Unul care demonstreaza ca tutunul dauneaza grav sanatatii si altul caruia calatoria cu trenul blindat i-a provocat un atac de cord (OARE????).
Unul care i-a invatat pe oameni ca se poate si altfel si ca pot fi proprii lor stapani. A scris si si-a indrumat poporul spre eliberare ca un adevarat profet.
Celalalt descendentul unei dinastii comuniste care a mostenit o tara si un popor la cheie spre a-l lasa fiului pentru a-i infometa, ingrozi si chinui in continuare. Nu a scris nimic si ce propovaduia nu urma, fiind un "bon viveur" si un mare rafinat in decadenta occidentala.
Cand ma gandesc ca daca supravietuia pana in zilele noastre si noi urma sa avem soarta Coreei de Nord, urmand sa cinstim CONDUCATORUL SUPREM. Am uitat cat de aproape eram de asta. Si cat de afectati suntem inca de modelul asiatic.
Cat de usor se poate dilua personalitatea umana prinsa intr-un sistem represiv. Se poate dilua pana la disparitie sau pana la indobitocire. Masini de aplaudat si de omagiat conducatorii. Cu alte cuvinte numai buni de dus la vot. Si sa stabileasca soarta unei tari in schimbul unui kg de zahar sau malai!
Cu atat mai mult trebuie omagiat cel acre a avut curajul sa ridice vocea din mijlocul unui sistem represiv. Caci nu multi au avut curajul si multi din cei care pareau ca au curaj de fapt erau dalmatieni.
As fi vrut si eu sa avem un Havel al nostru. Si chiar daca nu a fost al nostru imi permit si eu sa vars o lacrima de iubire pentru cel care  a iubit libertatea si a avut grija sa-i invete si pe altii ca ea chiar exista.
Drum bun domnule Havel! Lumea este putin mai buna si datorita dumneavoastra.

Romania lovita la Medulla Oblongata!

Ce sa fie si treaba asta  de ne-a dat gata, oblongata. Are in terminologia romana ceva din cultura armeana. Adica se numeste Bulb Rahidian. Si nu e ruda nici cu Putz Artezian si nici cu Kist Ovarian.
Si de ce Romania este lovita in bulbul rahidian?
Sa vedem ce comanda bulbul si ce simtome prezinta Romania.
Bulbul rahidian gestionează funcţiile vitale ale corpului, precum şi anumite reflexe. Toata lumea stie ca functiile vitale ale Romaniei sunt defecte si ca functionam pe regim de avarie. Cat despre reflexe sa discutam putin de ele:
- reflexul cand esti oprit de un echipaj de politie este automat sa bagi o hartie de 100 lei in talon, asa de noroc;
- reflexul cand mergi la doctor sa ai un plic cu cel putin 100 lei la tine, tot de noroc;
- reflexul sa pregatesti pentru invatatoare de intai si opt martie buchetelul si cadoasul sa nu raman dl. Goe ultimul in clasa;
- reflexul de a accepta orice marire de taxe si impozite fara a protesta;
- reflexul de a avea atitudine civica si de a protesta prin lehatime si absenteism la vot;
- reflexul de a incerca sa fentezi plata taxelor si impozitelor;
si multe alte reflexe necatalogate inca.
Tot in bulb are loc inversarea comenzilor din encefal, adica partea stanga raspunde de partea dreapta si invers. La fel actioneaza si clasa politica. Da semnale de dreapta si ia masuri de stanga sau se declara de stanga si face averi mai mari ca cei de dreapta.
Bulbul este responsabil de bataile inimii. Asa ca inima noastra nu  mai bate decat pentru cumparaturi si telenovele, cancanuri, susanele, smenuri si late barfe minore. 
Tot bulbul este responsabil ritmicitatea respiratiei. Nu mai respiram greu nici cand un om moare langa noi pe strada!
Dar cel mai puternic atac cerebral a avut loc in perioada comunista.
Religia nu mai exista; Istoria era falsificata; traditiile contrafacute; patriotismul era remodelat; eroii mureau prin inchisori si calaii pozau in eliberatori; munca isi pierduse sensul; morala era pierduta; pana si stalpii familiei reprezentati de casnicie, botez si inmormantare se faceau pe ascuns sau dupa modele atee.
Si cand modelul asiatic a fost descoperit a inceput sistematic stergerea personalitatii poporului roman si spalarea creierului la scara nationala.
Asa ca lovitura la Medulla Oblongata chiar a existat.
Si victime sunt inca la tot pasul.

Revolutie vs Lovilutie

Au trecut 22 de ani. Parca ieri Mircea se facea ca lucreaza si la aceste vorbe a ramas Romania. Se face ca lucreaza. Dar de terminat nu prea termina nimic. Nici macar Adevarul din decembrie 1989 nu poate fi aflat.
Noi ca romani incercam sa uitam ca de fapt un ungur a fost detonatorul mamaligii. La ce folos sa ai tone de dinamita daca nu ai un detonator. Fie el cat de mic. Important este sa initieze cineva explozia. Ca apoi urmeaza o reactie in lant si efectele sunt dezastruoase si imprevizbile. Chiar si pentru cei care au plantat detonatorul.
Al doilea detonator (cel fatal) a fost ideea mitingului din 21.12.1989 din Bucuresti. Ca sa nu mai vorbim de plecarea lui in Iran. Ce dracu a cautat acolo. Si cum sa lasi un focar nestins si sa pleci. Cand intreaga Europa era pe foc. Cineva s-a jucat cu mintea lui si l-a si suit in elicopter. Si de acolo totul parea simplu. Si fara complicatii. Au plecat aia raii si care au intinat nobilele idealuri si vin aia bunii si scolitii prin strainatate care au grija de popor.
Dar aici a fost factorul aleator. Poporul. Care pe vreme frumoasa si din lipsa de activitate a venit si a inceput sa urle "JOS COMUNISMUL". Pai asta nu era in plan. Si au murit oameni. Si alti oameni au devenit eroi (adevarati sau pe certificat). Prin Bucuresti si pe aiurea.
O Revolutie se masoara strict la scara istoriei prin efectele ei. Si prin schimbarea radicala a vietii oamenilor.
Singura schimbare radicala a fost pentru cei care aveau putere si nu puteau sa o foloseasca si aveau bani si nu ii puteau justifica. Pentru restul a aparut week-endul prelungit ( DA pe vremuri se lucra si sambata) si toti chiriasii au avut posibilitatea sa-si cumpere casele in care stateau si asa au devenit mai bogati cu cel putin 30.000 de dolari. Adica cei din frunte au luat cu milionul si cei dresati si cuminti au luat cu zecile de mii.
Au fost clipe de maxima speranta. Si de solidaritate si de omenie. Si de isterie si de cruzime si de suspiciune. Si de razbunare si de rautate. Vecin la vecin a spart geamul, a crapat usa cu barosul sau s-au injurat pe indelete pe scarile blocurilor pe motive de securitate. Si dupa putin timp "Pupat Piata Independentei"!
Asa suntem noi. Explodam greu, rabdam imens si suferim pe masura. Si cand se schimba lucrurile suntem iertatori cu calaii si chiar amnezici si preferam spritul de impacare decat justa masura.
Alte coroane prin tara pe langa troite. Alte huiduieli si injuraturi luate de autoritati. Alte grupuri de presiune manate de interese economice meschine vor intina clipele de rememorare. Aceleasi figuri vor tine de platoul cu coliva incadrati de cativa prelati si de aceeasi saltimbanci politici denumiti patrioti.
Au murit oameni nevinovati ca acest spectacol sa poata avea loc in zilele care urmeaza.
Si ce oripilati eram la spusele lui Brucan. Se pare ca nici 20 de ani nu au fost suficienti.
Tovarasi nu fiti tristi, Romania merge mai departe spre nicaieri!
Venim din neantul comunismului si ne afundam in neantul societatii de consum.
Animale de prada ne inconjoara si conduc pe drumul  democratiei. Si noi ca niste miei nu facem decat sa behaim timid si sa punem laba pe buletinul de vot si sa stampilam  unde trebuie.
Romania trezeste-te!

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Restaurant chinezesc

Tot am primit de curand un mail despre restaurantele din Bucuresti (in episodul cu spamul).
Asa ca dupa experienta de astazi cu iesitul la restaurant am hotarat sa va povestesc cum a fost.
Am hotarat sa mergem in plin Post sa sarbatorim o aniversare.Si cum eventuali prieteni tineau post am hotarat sa fie chinezesc si sa mergem singuri.
Am plecat in jur de ora 15.00 de acasa. Prima destinatie a fost Foisorul de Foc. Loc cunoscut si destul de aproape de casa. Mai corect spus ca cel mai apropiat ar fi cel deschis de curand pe drumul de Dragon unde toti sunt chinezi. Dar nu avea fata de aniversare. Si nici cel din DR de la etajul doi unde se gateste adevarata mancare chinezeasca, adica fiarta si nu prajita. Sa revenim. Surpriza, cel de la Foisor era inchis. Si brusc entuziasmul a scazut, burta a inceput sa emita semnale de avarie si se parea a fi o zi ratata. Asa ca am hotarat sa merg pe Eminescu spre Galati la alte doua restaurante vechi in peisaj. Pe drum ne oprim (fatalitate) la ceva cu Templu si cu Soare. Intram parca intr-un restaurant oprit in timp. Arata exact ca in anii 2000. Nici o modificare, nici o modernizare, NIMIC. Dar cum burta pusese stapanire pe noi am urmat calea patimilor pana la capat. La intrare era un afis prafuit in care scria " FUMATUL PERMIS".  Si cum inauntru nu erau decat doua mese ocupate am ales cel mai departat colt. Si asta pentru ca noi suntem nefumatori si in plus eram si cu copilul. Luam meniul si vrem sa comandam. Dar aici totul este in slow motion. Dupa 10 minute apare sa ne ia comanda. Incerc si eu o supa acra-iute, mai luam orez simplu si cu legume cat si o portie de vita cu telina, vita cu urechi de lemn si pui in cinci culori. Bauturile vin relativ repede. Din nefericire tot atat de rapid vin si noi clienti. Un cuplu de ocazie dar mari fumatori. In secunda in care s-au asezat langa noi (desi din 20 de mese mai erau ocupate doua) au aprins tigara. Si de atunci le-au lipit una de alta, amandoi. El parea tipul de smecheras dintr-un minister si ea amanta de sambata. Tot ce au comandat in timpul cat am sta noi a fost o sticla de vin rosu.
Dupa 20 de minute apare si supa iute-acra. De acra era acra si avea mult ou. Iute era poate alta. Dar imi era foame si am mancat-o. Dupa alte 10 minute au aparut pe rand la o distanta de cinci minute si felurile principale. Orezul era tipul lipicios si fainos. Marfa. Puiul a fost cat de cat OK si avea fix cinci culori (el fara legume). In schimb vaca a fost de poveste. Era deja lipicioasa de la untura in care fusese prajita. Si la felul cu telina avea o tona de ardei iute (cel care a lipsit la supa) Asa ca viteza de executie a fost un factor important in a manca. Cu cat se racea cu atat era mai greu de inghitit. Gustul nu era totusi imposibil si portia nu iti punea probleme cu marimea (sigur ca era doar pentru o persoana). Orezul daca nu era lipicios se putea servi si la microscop si cu penseta.
Am mancat repede pentru a nu fi afumati complet si am platit pe distractie 150 RON (mancare + 3 sucuri)!
Asa ca pentru cine este fumator, nu are copil si vrea sa redescopera bucataria chinezeasca, locatia de langa statia de Salvare Eminescu este cea mai bune alegere :)!
ENJOY!

Revolutia comertului

Reclama este sufletul comertului!
Mare adevar! Sau cum ar fi zis Machiavelli scopul marketingului scuza mijloacele folosite in reclame.

Pe teritoriul comunei Dobroiesti (mai exact in nordul satului Fundeni) acolo unde se intalneste calea ferata de la Gara de Nord cu cea de la Gara Obor in drumul lor catre Fetesti pe o suprafata ce seamana izbitor cu stepele Asiei traieste si se inmulteste cea mai feroce rasa de evazionist de campie. Comerto-raptorul pe numele lui latin este recunoscut ca fiind un element de talie mica cu ochii putin oblici si ten galben. Din  incrucisarea lui cu elementele autohtone si din cele majoritare si din cele minoritare s-a nascut esenta comertului salbatic. Adica o specie imuna la ANAF si VAMA si chiar si la DNA. Cu numele de evazio-imuno-bisnitar. Care a creat cea mai temuta boala din UE si anume Sindromul Taxo Deficitar Autodobandit. Este contagioasa, se ia prin atingere sau prin facturi falsificate. Lucreaza doar cu cash si doar en-gros. Devine violenta si isi apara aeralul la auzul cuvintelor de factura, bon de casa sau garantie. Din cand in cand este atacata fara succes de mascati si bugetari ofiliti cu sigilii care nu fac decat sa le distruga o mica parte din recolta si sa le sigileze vizuina. Dar care apoi reapar cu o virulenta marita si cu marfa noua si de si mai proasta calitate la preturi din ce in ce mai mari.
Si cum toate astea se stiau deja si purtau numele de Europa si in opinia publica era un loc rau famat, clar acest lucru dauna la comert si la dezvoltarea acestuia.
Si atunci o minte geniala a hotarat reinventarea rotii. Si gasirea unei onorabilitati de mult pierdute.
Si astea se pot face doar cu o reclama masiva si agresiva. Si pe alocuri fidela zicalei : " Inauntru vopsit gardul , in afara leopardul" (ma rog dragonul).
Asa ca au trantit cea mai ciudata versiune de mall. Adica au facut o constructie care nu aduce nici un fel de profit si care are doar rolul de a revigora comertul din celelalte pavilioane cunoscute ca si Dragonul Rosu. Adica un fel de Viagra pentru Dragon! Sa aiba incasari mai mari si vanzari si mai mari.
Deci ce contine Mall-ul din Dragon.
Cateva lucruri care pareau imposibile pe aceste locuri si care si acum par a fi din filme SF.
Adica : CASE DE MARCAT (chiar functionale); POS si ATM; GARANTIE la produse pe baza de bon sau factura; vanzatori si consultanti in cumapraturi (cei drept cam speriati si neintelegand ce se intampla acolo).
Au facut la intrare un mic patinoar artificial de 150 mp, au doua scari rulante si perla Mall-ului este venirea grupului Delhaize cu al 100-lea magazin (aia cu cetateni stati linistiti!). Adica un magazin universal normal.  Langa el este varianta chineza a magazinului universal (cred ca fiecare angrosist a donat cateva mostre din marfa pentru a umple magazinul) care are si cosuri de mana. Si la parter o farmacie si un imens magazin de imbracaminte si altul de lenjerii.
Urcand pe scari dai de un restaurant fast food chinezesc si cateva jucarii, cateva produse de sport si cam atat.
Asta este faimoasa revolutie a preturilor mici (care nu sunt DELOC MICI)!!!!
Cert este ca cele 5000 de locuri de parcare sunt ocupate inca de la ora 6.00 AM si tot asa pana la ora 14.00.
Am observat ca sunt la vanzare peste 20.000.000 caciuli. Deviza ar fi: " Nici o capatana de roman fara caciula de la Dragon"!!!!! sau manusi sau fulare.
Avem di toati!!!!
O inestitie de un milion de euro, o reclama de cateva sute de mii de euro si o revigorare a comertului cu zeci de milioane de euro zilnic. Din care a mia parte este cu factura si impozitabil.
FELICITARI!
Un geniu malefic a gandit miscarea. Pacat ca nu lucreaza pentru stat (sau cine stie???) caci sigur ar fi revigorat economia si turismul romanesc prin Rebranduire.
Poarta raiului cumparaturilor este deschisa!

vineri, 16 decembrie 2011

Jumatatea mea

Pe vremuri (inainte de 1989) citeam carti la BCU. Si acolo am citit un pasaj care mi-a ramas in minte.
In mare suna cam asa:
"La începutul timpului trăiau pe pământ niste ființe ciudate. Arătau ca doi oameni lipiți spate în spate: două femei, doi bărbați sau un bărbat și o femeie. Aceștia dețineau o putere foarte mare, puteau face aproape tot ce gândeau. Zeii se tem de puterea lor aproape infinită  și, pentru a nu mai reprezenta o posibilă amenințare, îi despart. Separați însă, părțile nu mai fac nimic. Pe pământ domnește o letargie completă. Tot mai mulți mor de tristețe și dor. Zeii, văzând că rămân fără supuși, caută o modalitate de a le da noilor oameni un motiv pentru a trăi. Astfel este creat Eros, cu scopul de a semăna iubire în lume. În acest fel oamenii iși petreceau viața căutându-și jumătatea. Cei norocoși care se găseau se contopeau formând ființa de odinioară."
As putea spune fara frica ca as gresi ca eu ma numar printre cei mai norocosi. Stiu ca mi-am gasit jumatatea si munca lui Eros a dat roade.
Am cautat fara minte verzi si uscate. Si de fapt nici nu stiam ce cautam. Cred ca cautarea in sine pentru barbat este de fapt telul suprem. Si repornirea intr-o noua cautare este de la sine inteles. Odata gasit ceea ce iti doreai pleci intr-o noua confruntare pentru ati hrani  egoul si spiritul de macho.
Dar cat de superficial eram. Si cat de putina minte posedam. Si cat de mult am gresit in viata.
Si in fond totul este atat de simplu. Jumatatea ta exista trebuie doar sa vrei sa o gasesti cu adevarat. Asta nu inseamna ca odata gasita totul devine roz, opinii divergente nu mai exista sau ca fiecare isi abandoneaza crezurile sau modul de a vedea viata. Aici intervine marele secret al convietuirii. Si al intelegerii. Si al fericirii.
Pentru ca intregul nu poate fi realizat din doua parti identice. Asta ar fi o clonare a sinelui. De fapt este nevoie de gasirea complementului tau. A in-ului daca esti yang, sau a + daca esti -.
Cu timpul ruptura dintre partile initiale a capatat alte contururi. Si asa te trezesti ca cele doua piese din nou lipite au gauri si locuri lipsa. Dar astea trebuie neaparat umplute cu dragoste. Si respect si intelegere. Si asta ia timp.
Dar ce poate fi mai frumos decat a realiza unitatea in diversitate si diversitatea in unitate.
Cu timpul devi asemenea unor siamezi sufletesti si chiar simti ce simte celalalt si anticipezi ce doreste celalalt. O telepatie se instaleaza si uneori chiar il simti alaturi, tu fiind la mare departare.

Se spune ca in viata este important sa sadesti un copac, sa cladesti o casa si sa cresti un copil.
Toatea astea insa nu prea au mare valoare daca  nu sunt facute la pachet si mai ales daca nu sunt facute durabil impreuna cu jumatatea ta.

Si pentru ca ce gandesc acum eu am gasit deja gandit de altul:


For all those times you stood by me
For all the truth that you made me see
For all the joy you brought to my life
For all the wrong that you made right
For every dream you made come true
For all the love I found in you
I'll be forever thankful baby
You're the one who held me up
Never let me fall
You're the one who saw me through through it all

You were my strength when I was weak
You were my voice when I couldn't speak
You were my eyes when I couldn't see
You saw the best there was in me
Lifted me up when I couldn't reach
You gave me faith 'coz you believed
I'm everything I am
Because you loved me




LA MULTI ANI! Jumatatea mea.

joi, 15 decembrie 2011

Adriane nici nu stii, cat de mic incepi sa nu mai fii!

Mostenirea matusei Tamara este perfect legala!
Asa a hotarat astazi justitia.
Cel care era denumit, inainte de a exista Zeus, chiar SUPREMUL a obtinut astazi o curatare si o imaculare perfecta.
A stat cuminte si a suportat toate rautatile adversarilor politici. Pentru ca stia ca  niste termopane si cateva fonduri de la Trofeul Calitatii nu puteau sa ii dauneze sanatatii. Si acum poate sa ne rada in fata, sa ne dea lectii si sa ne arate ca totusi in justitie nu s-a schimbat nimic.
De ce oare s-o mai fi chinuit DNA sase ani si restul zile cu un dosar facut pe genunchi, cu martori mai mult speriati decat doritori de dreptate si cu un rechizitoriu de doi bani.
Pai daca seful de cabinet (TRUICA) a devenit miliardar, daca secretarul general (GUSA) are maruntis cateva zeci de milioane de euro de bagat in PetromService, daca un ministru (DIP) nu prea poate sa justifice cateva milioane de euro si un amarat de director CFR si el are probleme cu un milion doua de euro, seful cel MARE, UNICUL cat oare o avea pe conștiința????
Va reveni mai aprig in frunte, va da lectii de democratie pe toate posturile Tv, va fi iarasi o speranta pentru drojdia mediului de afaceri si pentru asistatii din tara.
Asta se pare ca meritam.
Traiane nu uita ca l-ai avut la degetul mic si nu ai transat problema.
Tare ma tem ca dupa mandat el nu va avea aceeasi retinere.
Traiane nici nu stii cat de mic incep sa fii!
Si astfel cale spre Presedentie este pavata cu NUP si achitari, la fel ca si drumul spre IAD!

miercuri, 14 decembrie 2011

Harry Potter versiune romana

Cineva a furat manuscrisul scriitoarei J.W.Rowling cu adevarata serie a treia a romanului "Harry Potter si Mama Omida"!
In mare era vorba de plecarea lui Harry de la Hogwarts si din elevul lui Albus Dumbledore devine invatacelul Mamei Omida la Buftea.
Aici a fost initiat in taina ghiocului, a blestemului a dezlegarii de cununii, a farmecelor, a carbunelui aprins, a cocosului negru, a apei neincepute si  a boabelor de grau si porumb din perna.
Astea toate numite pompos Magia Alba.
In loc de matura Nimbus 2000 a primit un Mercedes 600 SEL. In loc de palaria de cercetas a primit un costum Armani. In loc de camera din Hogwarts a primit un castel adevarat cu turnulete si cu peste 30 de camere ridicat din ajutorul social.
A invatat ca exista un "cel caruia nu ii rosteti numele" care percepe taxe si impozite si de care trebuie sa te feresti caci iti poate trimite mascatii acasa.
A aflat apoi de o oarece concurenta din partea unor apropiati prezidentiali care umbla cu flacara violet. Si mai exista o concurenta de oameni cu sutana care "deschideau cartea" contra unor sume de bani. Mai exista o categorie care ghicea in cafea sau in cartile de tarot, dar astia erau deja perimati. Hard-core era magia alba (neagra).
Dar loc pe piata era suficient. Caci musterii erau garla. Mai ales din noii imbogatiti care vroiau sa stie viitorul sau sa scape de probleme curente si minore. Mai erau si starlete care pasind pe cadavre vroiau sa capete imunitate la "magia neagra".
Aici Harry a invatat ca linia intre magia alba si cea neagra este foarte subtire si depinde de raspunsul clientului la pretentiile tale si la santajul tau. Asa ca azi poti umbla cu magia alba si peste cateva ore sa o dai pe magie neagra.
A intrat in familia manelistilor si a fost incantat de folclorul autohton si de aria de raspandire a muzicii "cult".
A cunoscut si smenarii si valutistii si recuperatorii si camatarii legati toti cu un fir de aur ( ce fir, odgon) cu vrajitoarele si canteretii.
Vaj-hatul este denumit pe aici smen, sau metoda Maradona, sau alba-neagra si este mult mai palpitant decat la Hogwarts. Caci invingatorul ia totul.
A fost fascinat de acei oameni care merg la vrajitor, ghicitor sau citesc inebuniti horoscoape, care au dat umanitatii episoade gen Tanacu si care traiesc in secolul XXI.
Pacat ca s-a pierdut manuscrisul. Ce film mai iesea!

Bosonul HIGGS

Inteleg teoria evolutionista dar nu o impartasesc in totalitate. Eu cred ca omul are in plus fata de celelalte primate ceea ce se numeste spirit. Si nu ma refer aici la suflet. Si eu cred ca spiritul este de esenta divina. Reprezinta picatura de divinitate din fiecare din noi care ne poate conduce la Inaltare si Mantuire. Dar nu este repartizata in mod egal la fiecare. Si ea se poate dezvolta sau tot asa de bine poate involua in fiecare in functie de actiunile si experientele fiecaruia.
Dupa ce oamenii de stiinta au fost haituiti de Biserica Catolica si intre stiinta si religie s-a creat o prapastie, acum acest boson vrea sa umple golul.
Ce inteleg eu din definitia bosonului este ca reprezinta acea particula care genereaza masa particulelor elementare. Si cum daca ai masa, existi! Atunci putem spune ca este chiar motorul existentei in forma materiala asa de cunoscuta de noi.
Dar abordarea acestei probleme este cea care ma framanta. Ca si cautarea particulei cu pricina.
O singura intrebare imi apare. De ce trebuie demonstrata existenta lui Dumnezeu prin metode "stiintifice"? De ce trebuie gasita o relatie matematica si fizica care sa ne dovedeasca fara putinta de tagada ca la inceput a fost un impuls, o particula care a coagulat Universul?
De ce avem nevoie de egalitatea cu Divinitatea si de ce avem nevoie sa ne demonstram ca totul se rezuma la stiinta?
Este oare nevoie de dovezi. Nu este suficienta credinta in sine. Oare ce simtim noi si ce credem noi are nevoie de o confirmare stricta si teoretica. Si chiar practica.
Vrem sa-L punem pe Dumnezeu in ecuatie? Si sa facem eventual si o teorema cu EL? Sau de ce nu o axioma?
Care sa sune : Toate sufletele sunt egal departate de Dumnezeu si mantuirea creste direct proportional cu aportul de bunatate adus de fiecare din noi!
Oare dupa demonstrarea existentei bosonului bisericile se vor umple? Lumea va alerga disperata spre mantuire? Raul va disparea din lume?
Si de fapt carui Dumnezeu apartine bosonul? Si cine are credinta adevarata?
Doar stiinta poate rezolva aceste sarade?

Eu cred sincer in existenta lui. Si ca este doar o chestiune de timp pana la o demonstratie definitiva.
Dar nu cred ca asta reprezinta mai mult decat un orgoliu de om (oameni) de stiinta. Si ca descoperirea nu va schimba cu nimic datele problemei. Poate doar mass-media sa aiba din ce trai.
Poate va fi o palma data bisericii in general. Poate va fi o razbunare pentru toate suferintele indurate in timp de oamenii de stiinta din partea bisericii.
Si mai cred ca se deschide o noua cutie a Pandorei.
Nu cred ca suntem pregatiti sa descoperim in totalitate Universul mic (ATOMIC). Pentru ca dovada sta in ceea ce am facut cand am descoperit puterea nucleara. Si ca inca nu am scapat de amenintarea mortii aduse de ciuperca atomica.
Vanitatea, aroganta si trufia sa nu fie oare cele care cauta de fapt bosonul Higgs!

marți, 13 decembrie 2011

Scrisoare catre Mos Craciun

Draga Mosule!

Cand eram mic te cunosteam ca Mos Gerila si nu prea intelegeam ce treaba aveai cu cadourile si de ce trebuia sa le aduci in noaptea de Revelion. Am mai crescut si nu am mai incaput pe genuchii tai si nici mana ta nu a mai stat pe funduletul meu. Am inteles ca de fapt te numeai Mos Craciun dar datorita hainei rosii si a unui vant din est (Счастливого Рождества!) ai ajuns sa fi ateu si sa te numesti Gerila. Apoi am inteles ca de fapt ai fi SANTA si ca reprezinti imaginea unei bauturi facute de un farmacist de peste ocean. Apoi au aparut si renii si Laponia si chiar am aflat de adresa postala si chiar si de http:// si de ftp://.
De aceea iti si scriu pentru ca stiu sigur ca cine trebuie ma va citi si imi va indeplini dorintele.
Cateva cuvinte despre mine.
De un an si un pic am cam inceput sa iubesc gustul mentei frecate. Dar am incercat sa scapt de acest viciu. Am fost si la patru intrevederi. Si nu am avut suficienta experienta in domeniu ca sa pot scapa de dependenta. Asa ca am ramas la frecat menta.
Am fost baiat rau uneori.
Am scris mult pe blog si vrute si nevrute (si cu multe greseli de ortografie- deh sunt si eu inginer sa nu aveti pretentii). Si gandite si negandite. In ultimul timp chiar am inceput sa fluier prin biserica si sa dau cu marama portocalie de pamant.
Am condus masina ca un apucat incercand sa duc copilul la scoala in 20 de minute dimineata cand traficul iti permite asta doar in 30 de minute. Am trecut de cateva ori pe o culoare cu lungimea de unda intre 630 si 670 nanometri, am luat-o putin pe un semn rosu cu o dunga orizontala alba pe mijloc (sper ca nu e grav), am luat fata participantilor la trafic venind de pe linia de tramvai, am facut stanga din dreapta si dreapta din stanga. Si cred ca nu este tot. Am fost intr-un cuvant un adevarat meserias in ale condusului. Pana acum domnii de la AITILOP nu m-au oprit. Dar si cand o vor face...... (sper ca nu exista autosesizare de pe blog)
De mintit nu am mintit anul asta. De inselat nu am inselat pe nimeni. De preacurvit nu am preacurvit. De furat nu am furat pe nimeni. Poate doar ca am descarcat cateva filme de pe net (asta se pune?????). Se spune ca vorbesc cam siktirit si nerespectuos si mai  stiu ca atunci cand sunt la volan la gura mea este uneori ca la usa cortului.
Am fost si menajera si tata si sot si copil si parinte si ginere si bucatar si sofer si instalator si sapator si electrician si vidanjor si turist si receptioner si pacient si multe altele. De fiecare data am incercat sa fac cat mai bine (uneori chiar la extrem) totul chiar si cand eram pacient.
Am descoperit homeopatia si am devenit bun prieten cu trei frati patati.
Dar totusi ce vreau eu?
As vrea un vocher la un psiholg care sa ma suporte. Si un tratament la SPA, mai ales la picioare (eventual cu pestisori -nu pirahnia). Am mai vrea si un telefon de serviciu nou.
As mai vrea sa pot cumpara toate jucariile pe care si le doreste baiatul meu si mai ales sa am loc unde sa le depozitez dupa ce se plictiseste de ele (o zi -doua).
As vrea sa fiu mereu zambitor, proaspat barbierit, binedispus, intelegator, rabdator si cu o vorba frumoasa mereu pe buze.
As vrea sa am timp sa citesc mai mult si sa ma regasesc intr-o legatura cu Divinitatea.
As vrea sa invat mai multe si la randul meu sa invat pe altii.
As vrea sa gasesc o busola care sa-mi arate (nu nordul) ci calea spre fericire si intelepciune.
As vrea sa fiu un tata, sot si copil mai bun.
Este oare prea mult Mosule?

Daca ai vreo idee, nu ezita sa-mi scrii Mosule! Sau sa ma suni! Accept si beep (in retea)!!!

Arbeit macht frei!

Se contureaza incet, incet o Europa cu aceasta lozinca la intrare.
Caci iata suntem fortati sa invatam bucuria muncii de la nastere pana la moarte. Impingand varsta de pensionare (prima etapa) spre varste tot mai inaintate se solutioneaza si problema platii pensiilor. Cu putina rabdare poate masa pensionarilor se va micsora sensibil si cei apti de munca vor munci pana vor crapa.
Eu chiar ma intreb sincer daca mai apuc pensia.
Dar Germania isi vede neabatuta de munca demiurgica pe care o intreprinde de la caderea zidului Berlinului. Vrea o Europa dupa chipul si asemanarea ei. Un eventual al IV-lea Reich. Extins si cu multe natiuni care sa sarbatoreasca munca, sa cumpere masini si produse germane si sa se bucure de Oktoberfest.
Cand s-a reunificat Germania am zis ca era normal si natural. Dar acum cand ma gandesc imi dau seama ca de fapt RFG nu a recunoscut niciodata (real) RDG. Visul de reunificare a fost inca de pe vremea lui Adenauer. Toata munca si diplomatia germana au avut un singur scop. Sa fie rugati sa vina in fruntea Europei. Aveau in Constitutie ca trupele germane nu pot parasi tara. A fost suficient ca razboiul impotriva terorismului sa dea in clocot si la rugamintiile partenerilor din NATO au trecut si peste aceasta retinere.
Si deja au reusit sa izoleze Anglia, practic Sarkozy ingropand Eurotunelul de sub Mansa. Acel factor de echilibru (Anglia) a iesit pe usa din dos si se pare ca nimeni nu plange dupa ea in UE.
Cu o Franta care inca nu a sucombat dar care si ea are deasupra capului sabia lui Damocles, cu o Italie care este pana la gat in ciocolata si cu restul tarilor care se gudura pe langa dna Merkel, cine va mai fi oare in stare sa spuna NU?
Asa ca practic deunazi s-a incheiat de fapt WWII prin capitulare neconditionata.
Si nimeni nu pare sa fie deranjat de asta. Caci acum stapanii vor fi altii. Si provocarile vor fi altele. Si Europa va fi alta.
O Europa cu regului clare, cu pedepse clare si cu un spirit nordic predominant.
Si tarile sudice ce sa faca? Cum sa se schimbe ele oare? Frecatorii de menta si vanzatorii de vise ce sa mai faca oare? Sa munceasca pe model german????
Poate munca o fi eliberatoare. Dar nu cred ca multa lume de pe la noi vrea ca ea sa devina noul zeu si sa i se inchine.
Tare ma tem ca planul lui Jean Monnet de a tine Germania in frau a fost gresit. Fraul s-a transformat in botnita si ca la Radio Erevan nu Germania are fraul pus ci Germania pune Europei botnita.
De trait vrem toti sa traim ca in Germania. Intrebarea este daca si vrem sa muncim ca in Germania?
 

Madalina si Malina!

Au plecat intempestiv din viata. Si cam necrestineste. Dumnezeu sa le ierte si sa le odihneasca!
Cateva sfaturi pentru fetele trecute de 35 de ani. Nu are nici un rost sa va sinucideti. Asta este viata.
Cateva axiome:
"Barbatii e niste porci"!
 O armata intreaga de pitzipoance de la 18 la 20 de ani ( sau chiar mai mici) stau la panda sa se catere in varf;
Succesul in muzica dureaza uneori la femei mai putin decat cariera unui fotbalist;
Sesiunea de autografe se poate termina foarte rapid si nimeni sa nu te mai recunoasca prin Mall sau prin statiuni si sa devi o anonima.
Si nu uitati : " Sic transit gloria mundi" !
Imbatraniti, va ingrasati si dispareti din luminile rampei.
Dar tot voi ramaneti. Si esenta este aceeasi. Doar un orb nu poate vedea ce este cu adevarat in interiorul vostru.
Poate partenerul nu va mai sprijina, nu va mai intelege, poate  va si tradeaza. Dar tot nu sunt motive suficiente pentru a face gestul extrem.
Mai bine procedati in maniera clasica. Mâncați-i voi sufletul si otrăviți-i voi viata. Sa cedeze el nervos. Asa cum ar face orice sotie responsabila. 
Poate puteti ramane vesnic la 25 de ani. Dar totusi ar trebui sa va impacati cu ideea ca "pantha rhei". Si sa nu ramaneti blocata in amintiri si in resentimente.
Catre toate Madalinele si Malinele.
Sa nu uitati ca se spune ca viata incepe la 40 de ani ( sau eventual 35)!

Bucurati-va de ea!

luni, 12 decembrie 2011

Cronica de film : "URSUL"

Nu am fost la cinematograf sa vad filmul. Mai ales ca parea facut de Sergiu Nicolaescu. Adica si scenariul si regia .....Dan Chisu (de ce nu si in distributie???). Si in afara de faptul ca a jucat in "Senatorul Melcilor" (dupa mine cel mai bun film romanesc) si ca impartasim pasiunea pentru gatit ( la pasiunea pentru femei se pare ca nu il poate egala decat Bitman si Mazare), mare lucru nu prea stiu despre Dan Chisu.
Asa ca nu am platit bilet si am vazut si eu filmul pe Internet.
Filmul mie chiar mi-a placut (in ansamblu) si pe alocuri chiar am descifrat chiar si doua-trei nivele de criptare.
Are un parfum de Goran Bregovici dar mai are mult pana sa poata pasi pe urmele lui. Umorul este si el de mai multe categorii. Pornind de la cel de mahala si pana la cel usor subtil.
Ce m-a atras pe mine cel mai mult a fost povestea ursului care am identificat-o cu povestea poporului roman.
Prins in cusca comunismului si crescut in circul RPR si RSR saracul roman a uitat sa mai fie un "animal salbatic". Atat de mult s-a domesticit incat odata eliberat, singurul lucru care il facea fericit pe urs era numarul lui de circ, respectiv mersul pe motocicleta (la fel si romanii care traiesc pentru circ si  prin circ). Toata agitatia cu dusul lui in padure si cu vanatorul german dispus sa plateasca o mica avere pentru a-l impusca seamana izbitor cu ce s-a intamplat in Romania in ultimii 20 de ani. Si faimosii investitori germani si atitudinea poporului roman sunt aidoma cu atitudinea vanatorului si a ursului din film. Dar nu numai ursul este interesant de urmarit. El ar reprezenta latura ascunsa a personalitatii poporului roman. Trupa de circ si conducerea circului ilustreaza cel mai bine transformarile si atitudinea romanilor din aceasta perioada.
O oglinda a acelor vremuri, poate putin cam afumata si ciobita pe la colturi dar care si ea reflecta o realitate pe care nimeni nu vrea sa o recunosca si in care nimeni nu vrea sa se regaseasca  si pe care toata lumea o repudiaza. Asa ca o evaluare de film subtire si o comedioara ieftina pot aparea din partea "cunoscatorilor".
Din pacate in film nimeni nu reuseste sa fie autentic. Nici dialogurile, nici personajele, nici macar coloana sonora. Parca este mai mult un studiu si nu un film gata montat. Pentru un documentar ar fi fost mult mai bun. Nu stiu de ce scenariul (care mie mi-a placut ) nu este dublat si de o regie pe masura.
Si cum la fotbal, politica si acum si la filme se pricepe toata lumea (inclusiv eu) va las sa va incercati norocul.
Si sa nu va intrebati ce este cu zgomotul armei din final. Ursul sigur mai traieste si merge la vot!

Noua strategie pentru Schengen

Stiam eu ca exista o strategie secreta pentru a îngenunchea Olanda si a o face sa ne roage in genunchi sa intram in Schengen. Acum totul este clar.
A inceput timid cu un TIR cu flori, doua, blocate prin vama. De abia de ieri am vazut ca de fapt zarzavatul olandez dauneaza grav sanatatii. Si boicotul prazului olandez este acum oficial prin gura presedintelui.
OLE OLE!
Zarzavatul nu mai e!
sau
Nu mai vrem, nici un pic !
Zarzavat asa de mic!
Daca am conturat clar noua directie politica si am reusit sa o punem pe note sa vedem care sunt alternativele.
TRADITIA!
DA DA DA!
Tot traditia saraca ne va salva.
Adica TURCII!
Daca prin Europa nimeni nu il mai baga in seama atunci de ce sa nu fie si el PASA pe la Stambul. Sau macar un Sultan mai mic.
Iata viziunea Presedintelui:

"In interviul difuzat in editia de duminica a cotidianului Zaman, in ajunul vizitei sale in Turcia, care incepe luni, Traian Basescu a declarat ca "UE are nevoie de Turcia la fel cum Turcia are nevoie de UE'.
Seful statului a anuntat, in cadrul interviul, ca in cursul vizitei sale in Turcia va fi semnat un document in vederea consolidarii cooperarii bilaterale. "Acest moment are o importanta istorica in relatiile noastre bilaterale si speram ca acesta va conduce la o cooperare consolidata in domenii cum ar fi cooperarea internationala, economie si energie, mediu, securitate, educatie, cultura si turism", a spus Traian Basescu."

Precum Ceausescu vroia sa fie porumbelul pacii intre Palestina si Israel asa si dl. Presedinte vrea sa fie mesagerul si avocatul  intrarii Turciei in UE. Ca restul rolurilor erau deja ocupate.
Si pe unde sa intre turcii in Europa daca nu pe la noi? Ca doar stiu drumul, ne cunosc cadanele si chiar si ieniceri se mai gasesc liberi.
Nu va era dor de un "UZUN ARAC" pe autostrada Transilvania? Sau de renumitele legume ecologice turcesti acum asa de dragi presedintelui? Sau de o vacanta la BELEK?
Cand ne leaga atatea si ne despart atat de putine de ce sa nu reinodam o veche legatura ce a durat jumatate de secol si ne-a mentinut in intuneric si salbaticie?
Interesanta carte joaca domnul Presedinte. Oare a uitat de opozitia Germaniei la aderarea Turciei? Sau vrea sa aiba munitie suplimentara la viitoarele negocieri?
Ca o persoana care a lucrat un an la o companie multinationala (HAHAHA - turceasca) pot sa va spun ca pana si turcii ne privesc cu superioritate si au o parere proasta despre ghiauri.
Asa ca mai bine ramanem cu Mufide, Lalely, Sarayly! Ismail ziceam!

duminică, 11 decembrie 2011

VOWELS SONG

You don’t have to be a MULTIMILLIONAIRE
To find me
You don’t have to get the best AUTOMOBILE
To impress me
You don’t have to be PRECARIOUS
To be hilarious
You don’t need any REGULATION
To avoid EVACUATION
You don’t need AUTHENTICATION
To see Californication
You don’t need PRECAUTION
For any MISBEHAVIOUR
And you need no eDUCATION
To use a TAMBOURINE
It can be a problem of REMUNERATION
Or maybe a problem of MENSTRUATION
To find all the words with all vowels inside!

A helping hand for all parents with children in English teaching schools!

O integrare cat o inmormantare!

Oare integrarea definitiva in Europa cu euro si Schengen si fiscalitate comuna oare nu va insemna moartea lenta a spiritului romanesc?
Nu sunt un eurosceptic si nici nu sunt impotriva ideii de Europa unita. Singura mea teama este ca nu suntem de fapt pregatiti pentru asa ceva si inca nu ne-am maturizat suficient pentru a ne pastra nealterara identitatea nationala.
Si de ce spun asta. Eram un popor zdrobit sub cizma otomana, apoi sub cea ruseasca si in final am reusit sa ne castigam independenta sub un neamt. Si tot sub el am inceput sa ne regasim valorile si traditiile. Au fost doua razboaie, o dictatura intre ele, un exces nationalist tulburator prin extragerea sevei nationale si apoi puse intr-un context verde si cu diagonala. Si apoi au venit si tancurile rusesti aducatoare de comunism.
Si cand in sfarsit aveam ocazia sa ne eliberam si sa ne regasim frumusetile pierdute din fiinta noastra nationala am inceput sa ne vindem, sa ne autodistrugem pe noi si ramasitele trecutului.  Asa au trecut ultimii douazeci de ani in care trebuia ca natiunea romana sa-si regasesca istoria, traditiile si verticalitatea. Am ratat aproape toate obiectivele si am devenit o tara de consum, fara o scara a valorilor, cu o populatie imbatranita si cu populatii minoritare tot mai active demografic sau tot mai perverse si persuasive politic.
In toata aceasta nebunie am pierdut bruma de invatamant si educatie pe care o aveam, am pierdut si simboluri seculare nationale cum ar fi Biserica si Armata cuprinse si ele de febra marii si micii privatizari si a argintilor frumos sunatori.
Si acum cand clopotele bat pe la Bruxelles si o noua ordine europeana se anunta, noi cu ce mai ramanem? Din dorinta noastra sincera de integrare pentru o viata mai buna, de fapt datorita complexitatii legaturilor economice mondiale avem sansa sa o ducem din ce in ce mai rau.
Si parca calarind un cal alb Voda iese la atac. Se lupta cu batavii si le bate obrazul pe teme ca Rotterdam si prostituie si droguri.
Sa facem un exercitiu de memorie:
Cine incerca acum vreo trei ani sa legalizeze drogurile usoare????? Mezina???? Si nebunia ce a urmat cu etnobotanicele si cu sutele de drame ce s-au derulat au aratat cat de puternic este statul nostru. Si cum ierbarul se gaseste liber acum pe Internet fara posibilitate de stopare. Si cate stocuri sunt in tara de ierburi? Am avut fermitate. HAHAHA!!!
Si cu prostitutia? Cine iese seara cu masina vede lejer fete la produs. Fara control medical, fara nici un control de fapt. Si ma intreb si eu ca prostul. Ce este mai bine? Cateva fate in vitrine, mai mult pentru turism, aflate sub control strict medical care platesc taxe si impozite sau o debandada nationala cu fete pe centura, prin centru sau prin TV pe post de starlete sau de fete cuminti de prin licee cu nume de mari europeni! Ipocrizie si impotenta!
Si cine poate sti cum e treaba cu Rotterdam decat un batran lup de mare care le-a vazut si transportat pe toate! Asa ca Albita este un parau pe langa fluviul Rotterdam. Dar cu Constanta cum ramane? Este TABU?
La Albita se aresteaza usor toata tura. Dar nu acolo este poarta pentru marii smecheri. Acolo sunt gainarii.
Nu Vama, Curvele si Drogurile sunt marile probleme ale Romaniei.  Ci Curvele din Justitie, Drogurile din Politica si Vama din Administratia de Stat reprezinta cancerul care macina Romania.
Ne-am lipit si noi de zona euro mergand in fruntea curentului. Si am acceptat cu lejeritate noile intelegeri. Cred ca de fapt acceptam orice. Sa fim si noi in fata si bagati in seama.
Cinste Premierului britanic. Sa moara ostracizat dar cu datoria apararii intereselor britanice pana la capat. Daca a fost o voce singulara asta nu inseamna ca nu a avut dreptate. Timpul va judeca!

Dragi romani! Suntem si noi bagati in seama. Avem o voce care ne ghideaza spre contopirea europeana.
Este bine, este rau???!!! Asta doar copiii nostri vor sti cu adevarat. Sau vor afla ce datorie au de platit contractata de parintii lor. Si poate vor reusi sa invete ceea ce noi din nepasare sau ingnoranta distrugem acum. Si o facem temeinic. De dragul Europei.
Marele artizant al UE a ajuns sa fie asociat cu numele liceului care descrie cel mai bine viitorul Romaniei.
Cam asta este cvintesența ultimilor 20 de ani romanesti. Totul se regaseste chiar in acest liceu. Olimpici si manelisti. Nomenclaturisti si parveniti. Copiii onorabili si copii pervertiti. Profesori abominabili si profesori onesti. Si toti sub acelasi acoperis. Numit generic ROMANIA!

ROMANIA TREZESTE-TE!

vineri, 9 decembrie 2011

To spam or not to spam? That is the Question!

Ieri am primt pe mail-ul de yahoo o scrisorica. De la o persoana importanta. Nu spun numele. Cu o tema interesanta. Restaurantele din Bucuresti (si imprejurimi as adauga eu). Asa s-au nascut in mintea mea doua subiecte. Unul despre spam si altul despre "joie de vivre" in restaurantele bucurestene.

Am mai privit o data spre definitia spam-ului pe care o reproduc:
 
 "Spamming (sau spam) este procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse și servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului și de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat și prin privarea de dreptul la opțiune.
Această metodă se folosește și la colectarea adreselor de e-mail utilizând metode de genul Citește și dă mai departe. Conținutul acestor mesaje variază de la texte biblice, urări de bine cu îndemnarea de a trimite mai departe, în caz contrar vor urma evenimente neplăcute, până la mesaje cu caracter alarmant menite să atragă atentia asupra unui fapt plauzibil, indemnând cititorul să trimită mesajul și altor persoane. Aceste mesaje rulează intr-o anumită comunitate iar emitentul acestui mesaj foloseste diferite metode pentru a ajunge iar în posesia lui. Adresele de email colectate sunt cel mai adesea vândute cu scopul de a trimite alte mesaje SPAM cum ar fi cele comerciale.
Un mesaj care vine în urma consimțământului exprimat în prealabil de destinatar nu este spam. Detalii legale referitoare la spam sunt prevăzute în ”Legea 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice” (Art. 12)."

Asa ca stau si eu si cuget. De solicitat, nu l-am solicitat. De primit, l-am primit. Tot adevarat este ca adresa de email a fost oferita de buna voie dar in alt context. Si ca am fost adaugat pe lista cu mailul respectiv cu un subiect oarecum interesant ma poate onora. Dar in final tot o comunicare comerciala este. Si nici nu stiam ca a schimbat preocuparea profesionala principala. Sau o fi vorba de o preocupare secundara. DEH! Criza!
Tot adevarat este ca exista posibilitatea de a te dezabona. Si de a nu mai primi astfel de comunicari. Si cuvintele alese pentru text erau mestesugite si nu prea lasau loc de suparare.

Primesc zilnic zeci de mesaje. Unele se cred a fi providentiale. As putea avea o erectie de cateva zile neintrerupta. As putea creste in lungime cu cativa centimetri. As putea avea nenumarate prietene din Ukraina si Rusia. As putea primi orice medicament din USA. As putea intra in legatura cu nu stiu ce mostenitor milionar de prin Africa sau de aiurea. As putea fi superfericitul posesor al unui teren extravilan la 5 km de malul marii  la Corbu intre dunele de nisip, chiar in unitatea militara. As putea intra in cercul carora mesajul  le inconjoara de trei ori planeta si mai face si o tura pe langa satelitii lui Saturn pentru scopuri umanitare. Si cate mai sunt.....
Si toate astea la un click distanta.
Pe mine personal aceste mail-uri nu ma supara. Inseamna ca planeta se invarteste si ca mai exista intreprinzatori. Oare daca as primi peste 1000 de zi as gandi la fel????? Asta nu  mai stiu. Deci MARIMEA conteaza. Si cantitatea. Mai putin calitatea.
Cum mailul de la care am plecat lasa sa se vada "calitate" pe mine nu m-a suparat. Si l-am pastrat!

Cum sa faci oare daca esti un tanar plin de sine care vezi pe strada o frumoasa domnita? Sa o lasi sa treaca pe langa tine sau sa o interpelezi? Sa scapi oare un suflet pereche?
Cam asa este si cu SPAM-ul. Cine il trimite spera sa gaseasca pe cineva interesat. De marfa sau serviciul lui. Dar ce te faci daca sunt foarte multi care cred ca au ceea ce tie iti lipseste?
De aceea a aparut Legea 506/2004. Ca sa stabileasca clar termenii "casatoriei informatice". Altfel dragostea cu de-a sila este viol. Chiar si pe mail.

Inteleg resorturile care fac sa duduie Internetul si casutele postale de astfel de mesaje. Sunt un produs al zilelor noastre. Daca tehnologia nu exista nu ar fi existat nici spam-ul. Si nici prospectele de  la magazine indesate in cutia postala de la bloc. Si nici calupurile de reclame interminabile de la TV.
Monstrul numit economie de piata sau marketing trebuie HRANIT. Si asta este o parte din hrana lui.

O alta hrana ar fi cea servita in restaurantele din Bucuresti. Sunt deja mult prea multe ca sa poti merge la noroc. Si calitatea serviciilor este de la zero la infinit. Si pretul la fel. Tinand cont ca de la patru stele in sus accesul este mai restrictiv cred ca ar trebui facuta clar o diferentiere. Pentru rafinati si cunoscatori si pentru cei la care marimea portiei conteaza. Si pretul. Si mai ales sa scrie ca sunt produse traditionale. Si ecologice.
Alta jungla si aici. Noroc ca bucataria nu este vizitabila. Si nici ce au prin congelatoare.

Asa ca SPAM THE HAM!

Cei sapte ani de acasa!

In curand ingerasul meu va implini sapte ani. Cam peste o luna. Si ma gandesc la cat de importanta a fost aceasta perioada in viata lui.
De ce sapte? Si sa conteze asa de mult acesti sapte ani?
O vorba spune ca zeilor le plac numerele impare si ca sapte este un numar magic. Dar cred ca mult mai important este faptul ca se incheie un ciclu in viata copilului si incepe un altul, respectiv scoala. Si ca scoala sa aiba succes ii trebuie o temelie. Si temelia oricarei educatii sunt exact cei sapte ani de la nastere. Pentru ca la scoala incepe integrarea in sistem. Si modelarea personalitatii spre lumea de astazi. Copilul este dresat si constrans de scoala sa gandeasca si sa reactioneze cum vrea societatea. Cu reguli si obiceiuri clare care de multe ori il lipsesc pe copil de creativitate, originalitate si individualism. Incepe o modelare a personalitatii copilului dupa niste scheme si automatisme care le definesc si marcheaza viata. De multe ori ramai blocat cand intr-o disputa cu copilul el invoca ca argument suprem in apararea pozitiei lui : "ASA A SPUS MISS (DOAMNA)!!!!". Si cu asta din punctul lui de vedere subiectul este inchis. Si constati cu mirare si tristete ca raportul de forte a cam fost schimbat si altcineva este reperul major in viata lui.
Sa revenim la cei primi sapte ani definitorii.
Apare in viata ta si iti dai seama ca esti total nepregatit. O faptura atat de fragila si totusi atat de puternica. Care isi manifesta personalitatea inca din primele clipe. Plansul nu este ceva monoton si steril ca o alarma de ceas. Pana si el are personalitate si o varietate de forme de exprimare. Inveti sa-l cresti, sa-l hranesti, sa-l speli , sa-i fi alaturi cand este bolnav si toate celelalte lucruri care vin o data cu noul nascut. La primul este mai greu. De la al doilea deja devine lejer (asa se spune!).
Si incepe sa vorbeasca. Si sa paseasca. Si sa lege propozitii. La inceput de abia astepti sa le rosteasca si dupa cativa ani de abia astepti sa le finalizeze cat mai repede. Si apoi apere magicul :"DE CE?". Si apoi isi da seama ca poate spune ""NU!".
Frumos ar fi sa poti fi alaturi de el la fiecare pas si cuvant rostit. Din pacate nu poti fi tot timpul. Asa ca apar surogatele pentru "mama si tata". Apar Bonele si Bunicii in viata copilului. Si ne asteptam ca ei sa realizeze ceea ce noi nu avem nici timpul, nici rabdarea si uneori nici priceperea sa o facem. Adica educatia copilului. Si apoi constatam ca el este obraznic. Sau rasfatat excesiv. Si privim dezaprobator spre bona sau spre bunici. Sau eventual chiar ei constata ca sunt probleme. Si atunci se naste un cerc vicios. Pe de o parte parintii care si-au delegat atributiile bonelor sau bunicilor si pe de cealalta parte bonele si bunici care nu   inteleg ce nemultumire au parintii? CINE ESTE RESPONSABIL DE EDUCATIA COPILULUI????? Sincer nu vad decat un singur raspuns. In principal PARINTII si poate secundar bona si bunicii. Nu putem transfera aceasta responsabilitate spre altcineva. Fie el si bunic.
Ma intrebam daca sunt un tata bun?
Si daca am reusit sa imi pastrez convingerile. Adica eu cred ca un copil poate fi educat fara bataie si doar dialogul (cuvantul) este singura cale de urmat. De nenumarate ori sunt ferm convins ca am esuat. Si ca copilul nu este dispus sa mearga pe aceasta cale. Si ca mai trebuie si santajat si pedepsit si chiar si sa primeasca cate o palma.
Am ajuns in faza in care colaborarea cu el este ca o lupta sau ca o negociere la sange. A invatat cuvinte subtile ca : IMEDIAT; SIGUR CA DA; ACUM; ASTA SI AVEAM DE GAND SA FAC.....
Sau: facem si noi lectii 10 minute, spun eu. Si el reduce la 5 timpul alocat. Si tot asa.
Pe de alta parte nu pot sa nu compar cantitatea de cunostinte acumulate de el in acesti ani cu bagajul meu la aceeasi varsta.
Stie sa navigheze pe Internet, stie sa vorbeasca si sa sune la telefon, stie sa foloseasca toate electrocasnicele din dotare. Cunostintele de limba engleza in curand le vor atinge si depasi pe ale mele. La matematica deja rezolva probleme pe care eu de abia prin clasa a treia le rezolvam.
Sa zicem ca eu ma bucuram mai mult de miscare in aer liber comparativ cu el. Si mai stiam sa inot si sa merg pe bicicleta si sa patinez mai bine ca el.
Dar in rest sunt constient ca ma depaseste la toate capitolele.
Si pana la urma asta cred ca este dorinta oricarui parinte. Si speranta lui. Si satisfactia lui.
Ce este mai trist este transferul de activitate in casa. Si devenirea posibila intr-un " couch potato"  cu ochii injectati de atata privit la Tv sau la monitorul PC-ului.
Tot din pacate constat  ca cititul unei carti (care pentru mine este o maxima placere) este pentru el o corvoada si aproape o pedeapsa. La fel si facutul lectiilor.
Sapte ani de acasa. O perioada magica de modelare a unei personalitati. O perioada in care parintii sunt modele supreme. O perioada de apropiere si invatare reciproca. O perioada de simbioza si de inchegare a familiei. Un timp care odata trecut incep sa-l regreti. Si sa-l vrei inapoi "unde e bebelusul meu"!
La 14 primeste buletin. La 21 (pe vremuri se putea casatori). Si apoi zbura ca pasarea cerului.
Intradevar sunt cei mai importanti ani din viata copilului. Si pentru parinti si pentru copii.
Bucurati-va de ei!

joi, 8 decembrie 2011

Zoon Politikon

Ma batea gandul sa ma inscriu in politica. Si credeam ca asta ar fi o oportunitate. Dar am inceput sa ma gandesc. Asta e unul din defectele mele (cred).
Am incercat mai intai sa vad ce inseamna politica. Si am patruns pana in vremea POLIS-ului grecesc. In esenta am inteles ca o comunitate (cetate) are nevoie de oameni ( foarte important de retinut este ca politica se face cu oameni si pentru oameni) dedicati binelui si bunastarii, cat si metodelor de realizare a acestora.
     "Omul este destinat prin natura nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o obțină singur și care nu este pe deplin realizată decât în comunitatea politică."
Fata de acest set de  valori oarecum atei notiunea a evoluat in timp si in complexitate, binele putand fi realizat si prin metode de stanga si prin metode de dreapta, fireste si cu excesele din extreme bine resimtite in ultimul secol.
Sa zicem ca acum politica este clar conturata in curente politice si chiar si cu melanjuri religioase.
Asa ca ma tot uit la niste cunoscuti care in ultimii ani (de cand portocaliul este  cea mai vie culoare) au prosperat din functii publice inimaginabil pentru un bugetar. Doua masini de lux, copil la educatie privata , vila in Pipera si multe vacante numai in strainatate. Si brusc am inteles ca aici este de fapt adevarul nerostit al politicii.
Un grup de oameni manati de interese comune si dorinta de a obtine puterea se asociaza si folosesc toate mijloacele si toate resursele pentru a o obtine. Si cand au PUTEREA ce fac? Isi instaleaza oamenii de incredere in posturi cheie, isi recompenseaza sponsorii, se razbuna pe adversarii politici, isi elimina eventualii oponenti atat din propriul grup cat si din alte grupuri. Si toate astea cu asentimentul alegatorilor. Care urmaresc un teatru ieftin la TV. A si sa nu uit. Politicienii devin cei mai buni actori.
Si placa aia cu dragostea de tara si propasirea neamului si interesul national ar trebui interzisa. La fel si ideea de doctrina si de apartenenta la un curent politic. Cineva definea clasa politica ca o balega din mijlocul drumului calcata de roata unei carute. Ce se separa spre dreapta era de dreapta si ce se separa spre stanga era de stanga. Bineinteles ca mai conta si din ce parte privesti! NU?
Mai corect ar fi asa: Daca ma alegeti pe mine voi fura atata si pentru comunitate voi face atata. Macar in proportii egale! NU?
Dar NU! Ei vin si ne promit vrute si nevrute, mai si plang, mai si canta si danseaza si in final daruiesc cate un kil de faina si de zahar si cate o galeata la norod.
Si cum votul este egal pentru toti cetatenii indiferent de gradul de cultura si civilizatie si cum cine organizeaza si numara voturile, lupta e putin inegala. Trebuie sa fi tare prost daca guvernezi sa nu castigi sau macar sa ai un scor bun care sa te tina aproape de miere.
Si dupa toate astea oare ma regasesc eu in politica?
Ma regasesc in idei si principii. In dorinta de a face bine. De a cauta oameni care gandesc la fel. Si care au acelasi set de valori. Si cel putin cred in Dumnezeu si nu de fatada.
Asa ca imi voi delega si la urmatoarele alegeri dreptul meu de a hotărâ unor necunoscuti care sa fure ei linistiti si sa-mi zambeasca superior de la TV.
 Dormiti linistiti, Votul urmeaza!

miercuri, 7 decembrie 2011

Eterna si fascinanta Romanie 2

Ce am mai remarcat si eu prin tara in ultimul timp:
Miron Cozma are un partid si este gata sa ne salveze pregatindu-se pentru asta chiar la Timisoara.
Dan Diaconescu este pe cai mari si se pregateste sa treaca de 10 % in sondaje. Deja alcatuieste noul guvern. Nu stie sigur daca Elodia se va alatura echipei DDD sau echipa DDD se va alatura Elodiei.
Mircea Geoana dupa ce a evoluat in Lacul Lebedelor fiind distribuit in rolul lebedei negre a reusit sa evadeze de sub blestemul tovarasesc si acum isi asteapta prietenii cu felii de pepeni de Dabuleni. Pana acum exodul de prieteni inca se mai lasa asteptat. Oricum senator independent de Dabuleni sigur va fi. Ca are radacini in electorat. Poate incearca si pe la Deveselu ca stie limba si nici nu e prea departe.
Am revazut de curand un episod din Seinfeld. Cel in care George se pregateste de nunta. Si ii moare aleasa dupa ce a lipit plicuri ieftine cu invitatii toata noaptea. Am avut brusc o strafulgerare si l-am vazut pe Boc in rolul lui George si pe Romania cea care da cu limba pe lipici ieftin si toxic. Nunta cu PDL (UDMR) si cu criza ne poate duce in pragul colapsului daca iarna asta va fi o iarna grea.
Alianta USL ar trebui sa se numeasca " Alianta pentru exterminarea lui Basescu"! Alt scop nu vad. Si incet incet vor fi rosi de propriile ideologii si cei doi mari conducatori vor redeveni ceea ce sunt : Niste juniori țâfnoși si oportunisti . Ce se vor face cand chiar vor realiza ca subiectul Basescu este de fapt unul caduc si cu termen de valabilitate pana in 2014? Si ca la sfarsitul lui 2012 PDL va etala si câțiva km de autostrada si ceva pensii si salarii marite si ceva crestere economica?????
Ca sa sondeze cat de iubit mai este dl Presedinte a incercat baile de multime. Cea de la Arcul de Triumf i-a provocat ceva mancarime si de aceea a ales fieful din Obor. Unde a savurat clipele de glorie de altadata.
Si mai ales a savurat "fasolea ostaseasca" fara pic de carne ca un bun crestin care tine post si respecta traditiile. Aici stiu o poveste de pe vremea lui Carol al II-lea care a vizitat o manastire renumita pentru fasolea gatita acolo. Si intempestiv a intrat in bucataria manastirii. Acolo se gasea un enorm cazan aburind plin cu fasole. Dorind sa guste fasolea chiar din cazan si manuind polonicul prin el, da peste un enorm ciolan de porc.  Stupefiat se intoarce spre Staret. Acesta candid ii explica: Pai asa fac eu cea mai buna fasole din tara, cu putin ciolan! Si asa a invatat Carol al II-lea ca si in politica mancarea  de post trebuie sa aiba in spate putin ciolan pentru a fi gustata de popor. Si mai bun ciolan decat o dictatura chiar nu exista.
 Tot asa a invata si Ontanu ca legand o teava la rezervorul de incendiu din piata Obor si denumind-o pompos " FANTANA LUI BUCUR"  electoratul se va buluci cu sticle goale si ganduri portocali.
Si pentru ca sunt un produs al sectorului II (nascut, crescut si scolit ) nu pot sa nu admir redeschiderea santierului " Strapungere Doamna Ghica-Delfinului" dupa 5 ani de paralizie cu un nou constructor si un deviz dublu ( aproape 10 milioane de euro). BRAVO!!!
In continuare admir lupta surda de gherila pe care o duce UDMR-ul. Adepta dictonului " Cainii latra si caravana trece" isi urmeaza catinel drumul prin mociarla politica romaneasca. Dar ei sunt singurii care nu s-au murdarit prin politica. De fapt ei sunt Alba ca Zapada. Si asteapta un nou partener la guvernare. Ei sunt singura constanta in politica la varf. Si ce este de admirat ca nu au nici un om arestat sau cercetat de DNA. BRAVO! Dar cu ANI ce aveti ????  Un sincer LOFO....
In timp ce majoritatea primarilor dau cu subsemantul pe la DNA dl Mazare apare prin pictoriale si se pregateste de vacante exotice. Iata un model de urmat in Romania. O primarie care se conduce fara primar, un DNA local care nu ii poate reprosa nimic si un inger pazitor de la Judet in persoana lui Nicusor Constantinescu. Asa sa tot sa fi roman. Si sa probezi prospaturi de la liceele din Bucuresti si din tara. BRAVO!
Am fost uimit sa vad cum dl Gusa a gasit un maruntis de cateva zeci de milioane de euro pentru a cumpara PetromService si implicit realitatea TV si se pare si ceva OTV si multe altele.
Sunt fascinat de politicienii de stanga care de fapt sunt miliardari si verosi oameni de afaceri. Romania este tara unde dreapta si stanga se intalnesc la fasolea de post. Eventual si la ciolan! Asa de gust!

Nebunia cumparaturilor este spre cote maxime. Reclamele de la TV au inceput sa aiba protagonisti noi.
Am inteles ca Romania normala este condusa de Excelenta Sa Ion Tiriac. FRUMOSSSSSSSSSS!
Am inteles ca cea mai buna dobanda este la VBR si asta de cand a ramas pe dinafara la vanzarea cu rusii. Pacat ca mai am 20 de ani de cautat franci elvetieni. Aproape ca am uitat cine de fapt isi facea reclama. Oare angajatii tot asa scarbosi si acri au ramas? Si cursul tot asa de dezavantajos? BRAVO!
Magicienii de la ING ne explica ca viitorul roz trebuie sa contina si mult portocaliu. Dar asta in romana se numeste spoiala. Si sa va erijati voi in spoitorii viitorului este cam prea mult. De ce nu faceti o reclama cu punctul de vedere al guvernului olandez despre Romania. Asta ar fi mult mai corect.

Pur si simplu FASCINANT!

vineri, 2 decembrie 2011

Blogger by request! 2

Am mai primt un mail. Si cum alta posibilitate mai buna de exprimare nu am, dau si eu asa mai departe mesajul si subscriu ideii:

   " Daca puteti si vreti, va rog sa trimiteti link-urile de mai jos catre prietenii vostri, rude, apropiati, sau catre oricine altcineva credeti ca ar putea da un ajutor de orice fel si pt. Fundatia Casa Lidia (pe pagina ce se va deschide, exista in dreapta mai multe link-uri spre modalitatile in care pot fi ajutati).

http://www.casa-de-copii-domnesti.org/?m=0604

http://www.antena3.ro/romandria/romanul-care-si-a-deschis-casa-si-sufletul-pentru-copiii-abandonati-146128.html   "

Macar daca noi nu putem realiza asa ceva zilnic sa fim altfel de sarbatori. Precis exista ceva care noua ne prisoseste dar pentru altul poate insemna foarte mult.
Ce frumos ar fi ca si noi sa fim Mos Craciun macar pentru cateva clipe! Nu credeti?