Totalul afișărilor de pagină

marți, 31 ianuarie 2012

Reteta

Ce fericiti sunt cei care cunosc toate retetele! Si pentru mancare si pentru situatii din viata si mai ales pentru cresterea unui copil. Admir oamenii care identifica cu exactitate sursa problemei si problema in sine. Am inteles  in ultimul timp cat de mic si de neinsemnat sunt in comparatie cu cei care stiu ce trebuie si cum trebuie. Nu ezita, nu se indoiesc, nu au nici cea mai mica remuscare in ceea ce fac si gandesc. Totul decurge natural si sunt in posesia adevarului absolut. Si eu care ma straduiesc sa intorc fiecare lucru pe toate partile, sa ma pun si in locul celuilalt sa inteleg trairea si simtirea altuia pentru a putea rezona cu respectivul. Multe ganduri inutile.
Sa cresti o planta ai nevoie de o samanta, pamant fertil, apa si lumina, cat si o temperatura optima. Si gata, planta creste si trece pe rod. Nimic mai simplu si natural.
Dar sa cresti un copil poate fi asa de simplu? Il hranesti, il dai la scoala, il mai dai la ceva sporturi si gata este un om realizat!
Nu am urmat nici un curs de specialitate in cresterea copiilor, nu am citit nici macar o carte "for dummies" si nu am participat la sedinte de pregatire parentala. Pur si simplu copilul a erupt in viata mea si de atunci incerc sa invatam impreuna sa strabatem drumul pe care il avem de strabatut impreuna. Si ca ghid de calatorie am luat cu mine doar doua notiuni foarte dragi mie. DRAGOSTEA si CUVANTUL (Eros si Logos). Poate sunt prea religioase aceste simboluri dar pentru mine sunt necesare si suficiente pentru a gasi calea in viata si de a o strabate. Ce binom superb (dragostea si cuvantul), ce forta poate avea acesta combinatie! Este pentru mine insasi esenta existentei.
Asa ca sunt surprins in ultima vreme de lipsa de rezultate pe termen scurt al convingerilor mele. Chiar socat. Dar ma intreb si eu poate plin de speranta. Cand de fapt se  trage linie? Cand se culeg roadele eforturilor tale ca parinte? La sapte ani? Simptomele sunt asa de evidente asa incat toata lumea poate decreta fara posibilitate de eroare ca nu e bine cum procedezi. Si in fond ce poate fi gresit. Sa ii arati dragostea ta? Sa incerci sa ii explici pana in esenta lucrurilor. Sa ai o tentativa de dialog cu el incercand sa-i arati si punctul tau de vedere.
Ma intreb daca procedau bine spartanii prin educatia copiilor lor. Orice mic defect te scotea automat in afara societatii si putea insemna si moartea. Baietii trebuiau sa devina razboinici si fetele trebuia sa devina mame. Atat si nimic mai mult. Dar noi astazi ne tragem radacinile din modelul atenian si nu din cel spartan. Cu timpul modelul a evoluat si astazi uneori vointa parintelui este cea care conteaza. Stiam ca in viata sexul, culoarea ochilor si parintii nu se pot alege, sunt date prin nastere (a evoluat mult intre timp lumea si aproape toate sunt de schimbat). Asa ca ma intreb din nou, de ce oare un copil trebuie sa execute vointa parintelui. Unde este oare liberul arbitru? De unde stim noi pentru ce este predestinat un copil in viata? De ce hotaram noi in locul lui? Pentru ca nu are discernamant? Pentru ca nu poate alege la fel de bine ca si noi? Oare de ce ne transferam dorintele si frustrarile copiilor nostri si incercam ca ei sa reuseasca unde am dat noi gres? Oare se poate avansa la nesfarsit? Oare toti copiii trebuie sa-si depaseasca parintii? Este asta o lege naturala? Asta sa insemne oare evolutie?
Cat de adevarata este oare vorba " Eu te-am facut, eu te omor!" ? Chiar avem drept de viata si de moarte asupra copilului nostru.
Sau de fapt suntem doua suflete care se intalnesc la un moment dat si care traiesc o experienta comuna?
Sau de fapt transferam o parte din sufletul nostru sufletului copilului ca si el mai departe sa il transmita copilului său acea parte moștenită si asa tot mai departe (ca un suflet migrator de la rasaritul timpului spre amurgul lui).
Ce usor poate fi oare sa tipi in loc sa vorbesti, sa lovesti in loc sa iubesti si sa strivesti in loc sa cladesti!
Dar oare cine poate stii cu adevarat ce ne rezerva viitorul?
Inca o data ii admir pe cei care stiu toate retetele!

luni, 30 ianuarie 2012

Horoscopul zilei

RAC; Pentru nativii din rac se anunta o sentinta dintr-un proces din 2009.Este posibil sa va astepte doi ani petrecuti departe de familie si de cele patru case. Este trofeul pe care UE il asteapta de ceva ani sa fie impaiat. Arogantii au oarece succes la mititica, mai ales daca scapa sapunul pe jos. Viitorul este inca neclar existand posibilitatea de schimbare (sigura) la ICCJ.
PESTI; Pentru nativii din pesti se anunta zile agitate mai ales daca sunteti octogenar. Ceva evenimente de acum 20 de ani va bantuie si s-ar putea sa dati socoteala. Feriti-va de tanara generatie de fosti procurori care acum sunt in fata. E posibil sa fiti sacrificat pe altarul democratiei. Nu plangeti dupa copilul dumneavoastra politic. Cand era mare nu a stiut sa fie mic.
FECIOARA; Pentru nativii mai mici de inaltime se anunta zile furtunoase si la propiu si la figurat. E bine daca va antrenati sa dati zapada. E posibil sa ramaneti fara slujba in curand.
SCORPION; Pentru nativii din zodie greul inca nu a trecut. Cu un dusman pus cu botul pe labe si amenintat cu mititica nu se rezolva toate problemele. Aveti grija daca aveti o mezina la Marea Nordului. E posibil sa uite limba materna.
Celelalte zodii neimportante dpdv politic.

O vorba inghetata = SOLIDARITATE

Joi dimineata dupa ce am lopatat cel putin o jumatate de ora zapada ca sa pot iesi cu masina am constatat ca nu avem doar o problema cu furia naturii. Avem o problema cu furia noastra interioara. Si am mai constatat ca am uitat sa fim oameni. Si eram sigur ca undeva in adancul nostru mai sălășluiește ceva din umanitatea noastra, cum ar fi solidaritatea. Dar in ultimele zile am constatat ca ea a murit cu totul. Si daca la un viscol de 48 de ore am reusit sa ne ignoram si sa ne facem ca suntem singuri pe lumea asta ce s-ar intampla in cazul unui cutremur? Toata lumea ar iesi la furat? Si cine ne-ar mai salva de prin ruine? ARAFAT ?
Am plecat destul de tarziu de acasa  si sansele erau minime pentru a nu intarzia copilul la scoala. Si dupa nici 200 de metri gasesc un vecin impotmolit intr-un troian de zapada de 50 cm. Ce sa fac ? Sa-l ignor si sa incerc sa trec mai departe pentru a nu intarzia? NU! Am oprit si am incercat sa-l imping. Au mai trecut cativa oameni pe langa noi dar toti pareau a avea treaba. Asa ca am luat sufa si am reusit (din a treia incercare) sa-l scot din zapada. Si am reusit sa-i conduc masina la un drum principal. Am alergat inapoi sa ajung repede la masina mea si sa nu inghet. Am plecat si dupa noi au mai venit si alte masini care stateau pitite la colt si asteptau deznodamantul din confortul masinii.
Am intarziat cum era de asteptat. Dar nu a fost singurul copil care a intarziat. Si nu imi pare rau ca am oprit.
Ceea ce am constatat pe parcursul intregii zile a fost atitudinea de indiferenta a oamenilor. Daca aveau gipan preferau sa ocoleasca prin troiene de zapada decat sa ajute un amarat sa iasa din zapada. Si nu o spun la modul populist. Marea majoritate a celor care ajutau pe cei impotmoliti aveau Dacia 1300. Poate ca era o solidaritate de clasa. Dar jur ca nu am vazut pe cineva cu masina peste 40.000 euro sa se dea jos si sa ajute.
Seara a fost cea mai crunta. Zona de Nord era blocata si proasta inspiratie m-a calauzit pe strada Popasului , cea care face legatura intre Pipera si Voluntari (amplasamentul intrarii A3 in Bucuresti). Acolo am trait scene unice pana acum in viata mea. Un vant de peste 60km/h viscolea zapada si drumul era troienit. Am facut pe 2 km aporape 45 de minute. Si nimeni (nimeni) nu ii ajuta pe cei împotmoliti. Adevarul era ca un perete de zapada te lovea cu o furie animalica. Si nici nu vedeai la peste 1 metru in fata ta.
Caracterul oamenilor se vede in situatii exceptionale. La fel si caracterul unei natiuni. Viscolul de saptamana trecuta a fost un TEST. Si romanii au ramas repetenti la acest test.
De pomana vorbim de lucruri complicate precum democratie si moralitate. Cand o simpla mana intinsa spre ajutor nu o putem acorda.
Felicitari comerciantilor care au dublat pretul produselor in zona cu masini blocate in zapada.
Felicitari si agentului de politie care a verificat rovinietele masinilor de deszapezit .
Sa se rupa cerul si toata zapada sa curga, legea trebuie respectata!!! Sau NU???
Asta este dilema mioritica!

joi, 26 ianuarie 2012

Obiceiuri de iarna

De dupa Lovilutie doua entitati conduc in sondajele de opinie despre cele mai credibile institutii din Romania. Armata si Biserica. Ar mai fi trebuit adaugat si parjolitul holdelor si otravirea fântânilor dar ii speriam prea rau pe occidentali. Asa ca nu prea mai exista altceva decat Armata si Biserica. Si cand te loveste viscolul la cine sa apeleze saracutza tarisoara daca nu la unul din stalpii ei. Cum ar veni Joachim si Boaz.
Armata e cu noi. Tancuri de 50 de tone pe sosele care cu greu suporta tiruri de 20 de tone pe roti de cauciuc, zeci de pufani cu lopata luptand cu nameti de peste 2 m. Si toate astea in fata camerelor de luat vederi.
Romania teoretic are o clima temperat continentala, implicit patru anotimpuri si nu doua cum se instalase convingerea. Iarna nu inseamna zile cu temperaturi diurne in jur de 10 grade celsius si cateva cu minus noaptea. Nu este normal ca eu in gradina sa mai am inca trandafiri infloriti in luna ianuarie (ma rog aveam pana acum 48 de ore). Asa ca lumea a crezut ca un cod portocaliu de ninsoare inseamna ca PDL va organiza un contramitting de sustinere. Si asta contra oamenilor de zapada. Si parca nimeni nu a inteles ca iarna chiar exista si ca (parafrazand un celebru ganditor de la Ceamurlia) nu este ca vara.
Asa ca am vazut pitici imbracati in negru cu o lopata gen "inima lui Stalin" deblocand traficul pe A1. Noroc ca era imbracat in negru ca altfel disparea in peisaj.
O noua culme a populismului. Un trio de forta al guvernarii a atacat viscolul. BOC-BOAGIU-OPREA. Si asa cred ca a inteles Presedintele sa arate ca stie ce trebuie facut.
CIRC!
Intr-o lume supertehnologizata, cu utilaje capabile sa pulverizeze nametzi de trei metri inaltime intr-o secunda, noi apelam la OASTEA TARII si la lopatari de ocazie pentru a trata un lucru care tine pur si simplu de gestionarea unei situatii de criza, in fond naturala si normala.
Cateva constatari:
Cand este cod portocaliu lumea ar trebui sa mai lase plimbatul cu masina, cu catel purcel si copil in valiza;
Politia ar trebui sa blocheze portiunile de drum cu risc ridicat de inzapezire;
Parapetii parazapada sunt eficienti si nu trebuie sa lipseasca in zonele cu deschideri mari si cu culoare eoliene;
Plantarea copacilor pe marginea drumului nu se facea de dragul peisajului si avea rostul ei iarna;
Tot circul cu cauciucuri de iarna a fost in zadar si pretul platit de cetatean a fost mult prea mare tinand cont de efectele pe viscol;

Cateva sfaturi:
Daca Armata si Premierul nu pot lopata intreaga tara sa se incerce si Biserica cu o molifta sau o binecuvantare. Sau in acelasi trend o consultare la vrajitoare pentru dezlegare la viscol.

Daca asta a fost exemplul prezidential de a stii ce trebuie facut chiar suntem pierduti!

President's Speech

Am asteptat cu oarece emotie contactul Presedintelui cu propriul popor. Ma asteptam la un oarece contact fizic, macar emotional sau hai sa zicem macar unul pentru recladirea sperantei. A fost un discurs in fata unei adunari de oameni de zapada. Toti cu un morcov in loc de nas (poate si in alte parti) cu priviri ca de carbune si cu o atitudine glaciala. Presedintele a reusit sa arunce cateva aschii de lemn spre oamenii de zapada. Poate erau din bradul de Craciun sau poate de la limbajul de lemn. Am inteles doar ca el stie ce are de facut. Si ca niciodata un comandant de nava nu fuge cu barca de salvare (poate doar daca este italian) cand marea este agitata si corabia se scufunda. Ce este mai trist este ca nu vrea sa renunte si la alti membri ai echipajului. Cel aruncat peste bord recent nu a reusit sa ii inmoaie pe oamenii de zapada. Stau in continuare in Piata lor si spera sa schimba asa vremurile. Este o inclestare intre doua viziuni mitice asupra vietii.
Viziunea prezidentiala este asemena voinicului din poveste. A aruncat gresia si muntele nu l-a oprit pe zmeu. Se pregateste sa arunce si peria dar padurea nu va fi prea deasa pentru zmeu (poate daca nu taia atat Chereshtoy!!!) si cred ca va apela si la oglinda transformata in lac. Singura solutie va fi de fapt sa se ia la tranta cu zmeul!!!!
Viziunea oamenilor de zapada este una religioasa. Se aduna in sanctuarul lor mitic si acolo canta sau striga lozinci. Asemenea paparudelor pentru a chema ploaia, oamenii de zapada cheama libertatea si democratia (care oare???!!!) pentru a rapune tiranul.
Sincer sunt dezamagit de discursul Presedintelui. La fel de dezamagit am fost si de mandatul lui Emil Constantinescu. Dar eu sunt un idealist. Si cred sincer in oameni corecti si in bunatate si in dorinta de a face bine. In politica toate se complica. Si bunele intentii pot pava drumul spre iad. Romania este in clipa de fata un   zmeu trezit la viata care vrea sange. Si nu sange de ministru. Un fel de capul lui Motoc il vrem. Multi inca il admira si il iubesc pe Traian Basescu. Altii il urăsc la fel de sincer. Cred ca totusi majoritatea nu inclina spre iubire. Si si-au pierdut si rabdarea si speranta.
Dar cu asemena discursuri si cu asemenea masuri va constata inca o data ca IARNA NU-I CA VARA!!!!!

marți, 24 ianuarie 2012

Unirea Monstroasei Coalitii

Azi serbam Unirea Principatelor. Prima mostra de inventivitate romaneasca care a pus pe ganduri Occidentul. Un fel de programul "Prima Tzeapa"!
Adica nu se asteptau occidentalii sa alegem pe Cuza si ici si colo. Si de data asta, Moldova a fost fruncea.
Si Domnul Cuza a avut ca imagine un ARDEI.
Adica arde-i pe marii proprietari; arde-i pe cei cu pamanturi inchinate manastirilor; arde-i pe cei cu invatamantul.
Trei mari reforme a reusit Cuza: Secularizarea averilor manastiresti; reforma agrara si reforma invatamantului.
Cuza din zilele noastre a reusit sa se impiedice la reforma sanatatii.
Si asa are in coasta Monstruoasa Coalitie.
Personal nu simt o empatie si o "chemestry" cu actualul Cuza. Dar discursul si faptele lui (uneori chiar consecvente) m-au convins ca a fost (da la timpul trecut) un personaj providential pentru tara. Si chiar il admir pentru ceea ce a facut. Totusi era loc si de mai bine.
Dar acuatala incrancenare si lipsa de reactie (aproape partinica) nu poate sa nu ma duca cu gandul decat la soarta lui A.I.C. Dar nu cred ca vor avea mila complotistii si il lor lasa sa plece. Ei vor sange si sunt gata sa scoale strada pentru asta.
Cuza actual ar trebui sa nu uite ca este seful Statului si nu al Guvernului. Asa ca ar trebui sa caute o echipa cu idei. Vorba reclamei: Ai idei.... Avem solutii!!!!
Nu ai idei , ai Revolutie!!

Singurul lucru care ar fi de reprosat ar fi o oarecare asemanare intre cele doua poze:


Cine mai sfideaza criza : Azi cofetaria .....

Un celebru cantec al lui Chris Norman spunea ca traieste pe langa ea. In parodia cantecului lumea se intreba cine  este .......?
Asa ca ma intreb si eu cine este .....?
O cofetarie de pe langa sectia 8 de politie face unele din cele mai bune prajituri si torturi din Bucuresti. Mai face si coliva si produse de patiserie si multe alte bunatati.
Si cand e ziua copilului sa nu-i cumpere mamitza si tatutza un tortulet domnului Goe. Sa ramana copilul neserbat. Asa ca hai sa comandam un tort. Inca de anul trecut am fost socat sa vad ca in plina criza kg de tort s-a scumpit de la 38 lei/kg la 45 lei/kg. Ma asteptam ca anul acesta sa revina in simtiri si sa mai lase nasul putin pe jos. Dar as! cu cine credeam eu ca am de a face. Dupa ce stau ceva la coada sa fac comanda si sa platesc avansul constat ca kg de tort a ajuns la ....68 lei/kg. Eram cu copilul si deja isi alesese de pe touchscreen modelul cu poza si cu figurine. Ce sa fac, sa anulez comanda si sa ma trezesc cu reprosuri ca nici macar de ziua copilului nu pot sa nu ma zgarcesc. Asa ca platesc avansul si iau bonul. Copilul fericit. Misiune indeplinita.
Vine si ziua cea mare. Ma postez cuminte la coada sa ridic comanda. Toata lumea avea comenzi de 200-300 lei. Si erau ceva persoane inainte si dupa mine. In sfarsit ajung si eu la rand. Scot bonul si imi vine comanda. Avea pe ea 5 figurine marisoare pe care le platisem separat. Doar 50 de lei. Cand il pune pe cantar normal ca figurinele au ramas pe tort. Deci ia sa vedem : 50 lei figurine si 68 lei/kg. Asta da afacere. Sa nu spun ca si poza a fost extra. Mormai ceva in barba si dau sa iau pachetul. Doriti o punga se aude duios. Emotionat pana la lacrimi zic un da timid. Dupa ce platisem aproape 250 de lei aceeasi voce suava ma anunta ca punga este 20 de bani. Cu mainile ocupate incep sa caut cei 20 de banutzi. Si intreb daca la 250 de lei o punga nu putea veni din partea casei. Si brusc incepe un curs despre legislatie si despre nu stiu ce OG. Asa ca ma las pagubas.
Cu o ultima suflare mai vrea sa comand si niste prajiturele. Ah..... da.
In celalalt raion .
O alta coada si trebuia sa feresc si tortul.
Minunat.
Cu ochii pe geam sa nu imi ridice masina din marea de masini parcate aiurea pana aproape de linia de tramvai. Ca deh ... e criza.
Felicitari cofetariei. Tortul nu a fost asa de gustos.
Tot asa cu preturile ca nu e nimeni obligat sa ia de la voi. (doar daca vi cu plangaciosul dupa tine!).
La anul o sa comand si(n)gur tortul sigur in alta parte. Si banuiesc ca va ajunge 100 lei/kg!

duminică, 22 ianuarie 2012

Pariu cu viata!

Este un promo pe ProTv cu noile episoade din telenovela "Pariu cu viata". Si cine ocupa tot ecranul si isi joaca rolul de nativa moldoveanca. Cine altcineva decat Teo Trandafir. Ca alte locuri libere nu mai erau. Marutza e bine mersi cu manelistii si cu scandalurile, Busu si cu echipa sunt de neclintit de dimineata, locul Oanei Cuzino este si el tot inamovibil asa ca in locul Andreei Esca nici nu s-a gandit sa apara. Si parca nici cinci ani nu au trecut de cand l-a parasit pe Sarbu. Si era pe cai mari. Si a ajuns "da si mie orice sa revin pe sticla". Asta da pariu cu viata. De la Top 3 in ProTv sa ajungi acum sa joci in telenovele roluri de "militianca moldoveana" parca e cam mare distanta. Dar daca merge sa pupi unde ai scuipat ce conteaza. Este back in business. Cum se zice pe acolo. Ai trecut pe la toate posturile TV. Ai fost si managera. Ai urcat si audienta sub 0,03 %  (adica pragul de Tv lasate sa mearga singure) si ai simtit gustul amar al esecului. Ai mai avut si un episod pe muchie de cutit, ce-i drept cutit austriac. Ca un cutit romanesc era riscant. Ai stat pe margine cam vreo doi ani. Si acum cu zambetul pe buze ai pus mana pe matura si ai inceput din nou cu munca de jos. Si poti fi vazuta si pe voyo.ro care in sine este o mare realizare.
Ce pariuri poti oare face in viata si mai ales cu viata? Cand trebuie sa stii sa te opresti? Si cand oare realizezi ca tu esti doar un varf de iceberg si de fapt reprezinti imaginea unei intregi echipe de profesionisti. Si ca doar sa fi simpatic si mistocar nu este suficient in viata.
Oare Teo o fi invatat ceva din toate lectiile astea? Oare noi invatam cand se ne oprim dusi de orgoliu si sa ne vedem lungul nasului?
Dar cati oare sunt dispusi dupa ce au fost in varful lantului trofic sa revina din nou la baza. si sa o ia de la inceput. Pentru asta un sincer BRAVO! Nu cunosc multi care sunt dispusi sa treaca cu zambetul pe buze peste mari esecuri profesionale si sa o ia de la inceput si nu in rol de mare vedeta.
Povestea lui Teo Trandafir este o telenovela in sine. Si parca seamana si cu povestea poporului roman. Sper ca si romanii sa aiba puterea sa o ia din nou de la inceput si asta chiar si cu zambetul pe buze.
Acum vreo zece ani pe sticla erau cam cinci mari mostrii sacri. Florin Calinescu, Andreea Marin, Mircea Radu,  Mihaela Radulescu si Teo Trandafir. Faceau singuri toata audienta din Romania. Dar unii au ajuns sa apara sporadic pe la TV si altii s-au reinventat pe unde au putut si ei. Cert este ca timpul este neiertator si gusturile oamenilor sunt si ele schimbatoare.
Pentru cei care au curajul sa mearga mai departe toata admiratia mea!
Keep walking!!!

vineri, 20 ianuarie 2012

Executiile de la Balc

Batranul nostru print levantin fara pedigree incearca sa-si croiasca unul in ultimii opt ani, invitand magnatii europeni (colegii lui academicieni) sa execute cu sange rece (precum in afaceri) niste animale semidomestice hranite cu concentrate la ore si locuri fixe. Multi vor sa retraiasca senzatiile traite pe vremea lui Ceausescu. Unii s-au tavalit prin casele lui de protocol, altii lasa nevasta si copii pentru domnite (ditamai hoasca) fiice de demnitari comunisti, iar unii repeta ritualul vanatorii dus la extrem de Ceausescu cu trofeele lui.
Asa ca daca are bani sa cumpere juma' de tara a ales pentru putinele placeri ramase la varsta cand mai mult amintirile conteaza sa vaneze ca un adevarat rege inconjurat de protipendada europeana. Multe nume sonore vin la vanatoare. Vanatoare este un cuvant exagerat. Vanatoarea presupune o lupta oarecum egala in care cel mai bun fizic si psihic invinge. Ce fizic au niste moshtalai de peste 70 de ani dotati cu cele mai perfectionate arme, cu haitasi jumatate din comuna si cu animale semidomesticite vanate chiar la locurile de hrana.
Conteaza mai mult marimea (trofeului) si placerea de a omora. A EXECUTA pe cineva cu sange rece. Care nu are nici o sansa. Dar daca banii o permit de ce sa nu se "bucure" de senzatia de a fi Dumnezeu.
Mai este si chiolhanul de dupa unde lalaie cateva fatuci cu țâțele la vedere si cu payback-ul pe banda.
Ce minunata senzatie sa te simti ultrapotent in fata unor fiinte vii. Si oameni si animale.
Si printul cu mustata care mereu a fost in umbra altora la talentul sportiv si la vechi dosare acum disparute (oare?) se simte in final ca si-a gasit locul in elita europeana si acolo este locul lui.
Ca doar mereu apare numele lui la functii inalte cand mai da o viitura peste viata noastra politica. Vesnica rezerva care a jupuit in tara tot ce a fost de jupuit are o imagine de Messia. Un Messia nu vaneaza ci iubeste, chiar neamul de unde a plecat.
Asa ca parca tot versuri imi vin in minte:

""Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
cu  inimă neagră prin Balc trecea.
Croindu-şi cu greu prin afaceri cărarea,
vorbea intr-o limba de lemn si  zicea:

- Veniţi dragi magnati să vânăm impreuna
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce traieste cu banii pe-o luna
si munceste pe branci bucuros.

- Stăpâne, ziceau servitorii din firme,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
E strans in  Piata cea mare
si-si  striga durerea cu zeci de complici

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
Nici prafurile pentru al sau fiu nu contau
Dosarul e mort si el stie bine
Ca nimeni nu are curajul de a comenta

Masini a vandut la tot neamul
Si case scumpe a mai construit
Dar dragostea lui pentru trei trandafiri
A fost cel mai puternic elixir

Ne-a adus lanturi de magazine
Ce vand cu balotul sau baxul,
Orice
Si banci cu nume straine.

A adus si  asigurari nemtesti
Sa dormim linistiti cu totii
Si cand te trezesti sa constati cu uimire
Ca a strans miliardul lejer.

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un marinar uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Pentru ce dosare neagre voi plânge?
Ce ancheta noua vine de la Zeu?...

Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, mai ales la aceste manifestari. Sa comentezi la Realitatea TV si sa-si faci dusmani e putin cam hazardat pentru un om cu experienta ta. Caci Zeus nu uita si nu iarta. Sa nu te vedem si pe tine in prime time pe la DNA.

joi, 19 ianuarie 2012

Ganditorul de la Ceamurlia

Cunoscut mai curand ca cel de la Hamangia de fapt a fost descoperit pe arealul comunei Ceamurlia de Sus. Si are un stramos nascut putin mai la sud-vest. Intre podgorii. Mare ganditor si bun negociator. A descoperit baile de multime si s-a refugiat in mijlocul poporului (cand ii convenea) de cate ori a avut nevoie sa apara pe sticla ca un luptator anti-sistem. A avut contact nemijlocit cu bucurestentii si le-a promis o intrevedere lunara la km 0. Al democratiei :) ? Dar astea sunt vremuri de mult apuse. Pe atunci ii iubea pe bucuresteni si le cauta sprijinul. Acum de o saptamana nici usturoi nu a mancat, nici gura nu i-a mirosit. Tace chitic. Parca nici nu exista. Cred ca sta aidoma Ganditorului prin Palat si cauta o cale de iesire. Sau una de intrare? Ce sa faca cu micutul servitor devotat. Sa-l dea pe mana opozitiei? Sa-l mai pastreze si sa-l puna de vanzare ca Martisor? Sa schimbe pe ici pe colo guvernul? Sa nu dea nici un pas inapoi? Cel mai bine este sa-i ignore. Si cata dreptate avea Nea Nelu. Si cat de putin mineri au mai ramas nedisponibilizati!
Au trecut sapte Revelioane de cand s-a mutat in Deal. Si la inceput mai mergea si el cu Loganul sau cu Dusterul. Acum e ca pe vremuri. Coloana cu motociclisti, cu Spp-isti, cu ambulanta si cu agenti pe traseu disperati, cu fluierul in gura si mainile agitate. Chiar nu isi mai aduce aminte de lucrurile pe care le condamna? Si de ardeiul iute pe care il agita. Si de tepele din Piata Victoriei.
Acum a constatat ca romanii sunt hoti, puturosi, lenesi si nu chiar asa calificati cum le place lor sa creada. Ca iubesc ajutorul social si nu platesc taxe si impozite. Ca galeriile de fotbal nu arunca cu flori si nici cu fulare. Ca nu prea suntem poporul pe care si-l doreste sa-l conduca. Si pe care nu il meritam ca Presedinte.
Cum este oare posibil sa se schimbe asa de mult cineva care ne promitea sa Traim Bine? Si sa stie ca traim rau si sa nu-i pese. Sa nu iesim din ordinea macroeconomica.
Daca ar fi fost comandantul navei Costa Concordia si ar fi tras mai aproape de tarm sa-si salute un prieten si apoi ar fi fugit cu prima barca de salvare spuneam si eu ca asa e firea italianului. Laudaros, neatent si las. Dar parca tara noastra nu este Costa Concordia (aia este (era) o nava de lux) si nici nu se simte ca am naufragiat de doi ani.
Ce aveti de gand sa faceti cu Romania domnule Presedinte?
Sau va place sa va jucati de-a Ganditorul de la Ceamurlia?

To insure or not to insure?

A fi asigurat sau a nu fi asigurat? Asta este intrebarea?
Ma gandesc aici la doua tipuri de asigurari. Una ar fi cea pentru case (nu cea obligatorie) si a doua ar fi cea pentru autoturisme (cea CASCO).
Pentru case este destul de greu sa prevezi o eventuala dauna si in consecinta mai greu te mobilizezi sa faci o asigurare. Dar cum exista potentiale pericole in afara de cele naturale ( vezi cu spargerile de Craciun),  o asigurare poate insemna diferenta intre totul si nimic. O echipa de hoti specializati nu prea se da inapoi de la nici un fel de spargere. Si atunci sa vedem care ar fi optiunea. Sa faci un contract cu o firma de paza. Un din aceea azurie si cu trei initiale. Cu cat este numele mai scurt si format numai din consoane parca siguranta ta creste. Deci sa vedem ce ar insemna un contract cu o astfel de firma. In primul rand ar insemna un sistem nou de alarma propus de expertii lor. Si asta ar fi la prima strigare cel putin 5000 RON. Care dupa negocieri la sange poate ajunge la 3000 RON. Dar mai jos nu se poate. Ai acum centrala, sirena, senzori, telecomanda, apelator GPRS si tastatura. Full packaged !Si mai ai un abonament lunar de minim 200 RON. Sa vedem ce inseamna asta. In primul an investitia si abonamentul duce undeva la aproape 7500 RON. Pai asta ar fi un pret cam maricel. Si pentru ce? Firma iti garanteaza despagubiri de maxim 30.000 euro. Sa zicem ca mai mult nu se poate fura pe graba. Dar de banii astia iti faci o superasigurare pe 10 ani. Si la o suma de despagubire mai mare. Singura problema este cand vii acasa si iti gasesti casa sparta si apoi ancheta si dosarul si despagubiurea in aproape sase luni. Da asta e neplacut. Dar intr-un final iti primesti banii.
Dar cand ai pe poarta afisul cu obiectiv protejat XXX parca iti creste adrenalina in vene. Si in fond platesti pentru linistea ta sufleteasca un fel de "taxa de protectie". Hotul vine si vede bannerul albastru si fuge mancand pamantul. Sau nu???
Daca ai ceva valoros in casa sigur nimic nu poate alunga mustele de la miere. Sau hienele de la starv.
Asa ca revin asigurare sau firma de paza???? Asta da dilema!
Cu asigurarea CASCO ce sa zic. Era un timp cand ma gandeam cat de bun sofer sunt eu si cum nu fac eu accidente. Si ce rost are sa platesc daca eu nu gresesc. Dar cu timpul si cu experienta am inceput sa dezaprob o gandire primitiva cum era a mea. Noroc cu nevasta care a asigurat tot ce se poate asigura. Asa ca a  prins bine CASCO cand o pietricica a sarit in parbirz si l-a fisurat. In doua zile aveam parbirz nou si decontarea s-a facut instant. Sau la furtuna de acum doua saptamani cand un obiect metalic mi-a cazut pe capota turtind-o. Daca nu aveam CASCO trebuia sa platesc 5800 RON sa imi repar masina.
Sfatul unui om cu ceva kilometri la bord. CASCO este de nerefuzat (depinde putin si de firma de asigurari). Poti fi tu superman dar tot poate exista o particula de kriptonit care sa te loveasca din senin!
In concluzie : Asigurarea este sfanta. Si necesara.

marți, 17 ianuarie 2012

O Pacienta nevrotica

Copil rezultat din urma unui viol. El un tanar potent, usor masliniu, ea o tanara blonda, cu ochi albastri. Si din dragostea lor siluita (tanarul ii ocupase casa, ii furase zestrea si ii omorase familia) s-a nascut o fata. Pentru ca mania mamei in urma violului a ramas vesnica a vrut ca fetita sa poarte in  nume MANIA mamei. Pe mama o chema RO. Asa s-a nascut ManiaRo. Sau cum o alintau vecinii Romania. A crescut vreo 1000 de ani prin padure de teama migratorilor. Nici nu stie cand a fost botezata si nici cine au fost nasii. Ii banuieste doar. A vazut zeci de tineri furiosi trecand prin curtea ei cu numele de GoHunGeSlaBulUngPeCuTa. Si toti au incercat sa o tranteasca la pamant. Si sa o posede putin. Dar ea fugea (inainte sau dupa) in adancul padurii. Apoi cand pareau ca lucrurile s-au linistit au venit de la Soare Apune niste calareti cu ceva acte de proprietate masluite. Au gasit un notar (sa zicem Anonymus al regelui Bela) care le-a facut cadastru si intabulare pe o zona plina de aur, sare si podisuri bogate, scaldate de rauri frumoase si pline de paduri. Actele alea au fost valabile inca 1000 de ani. Si de la Miazazi a venit un caravanseray cu pretentii orientale. Asa ca au aparut Capitulatiile  si faimosul haraci. Dar bine ca putea iesi si ea din padure cu sotul ei pamantean. Care se schimba dupa cum batea vantul sau cum dorea sultanul. Frate la frate infigea pumnalul in inima. Bine ca macar nu a reusit sa faca alt botez dupa cum vroiau nasii cei noi. Fara cristelnita. Si asa a mai tinut-o inca 300 de ani. Pana ce pe malurile Bosforului o secure a retezat capul unui mare roman si mare ortodox impreuna cu familia. Si iata ca un sot nou a aparut. Care vorbea usor cu tz si venea din Fanar. Si a tolanit-o si el aproape 100 de ani. Pana ce au aparut fratii pravoslavnici din Rasarit. Care vroiau sa ne salveze de noi insine sub forma unui divort amiabil cu turcii si luarea in concubinaj a Romaniei. A mai incercat cu un tanar ofiteras localnic. Dar si acesta a incercat sa o incuie in casa si sa o oblige sa faca doar ce vroia el. Noroc ca au sarit cativa vecini si l-au trimis la Heildelberg . Dar fata s-a saturat de vecini si a mers in petit chiar la izvorul Dunarii. Acolo un tanar ofiter de cavalerie a fost de acord sa o incalece , sa descalece si sa ii faca educatie. Asa a auzit de apa calda, de cai ferate si de primele scandaluri de coruptie. Dar si de presa tabloida si de mari investitori si industriasi. Dar si sangele teuton s-a diluat si a fost acaparat in totalitate de spiritul pamantului. Pana ce au revenit iarasi vecinii de la Rasarit. De data asta aveau de gand sa stea vesnic. Ca sa nu mai existe probleme i-au gasit un cizmar sa o bata zilnic si sa o puna la treaba. La inceput i-a placut ca a omorat si toate caprele vecinilor. Dar in timp a inceput sa aiba pretentii si ea de la viata. Si intr-o seara de Undrea, l-a asteptat in batatura si a vrut sa-i ia gatul. Noroc cu elicopterul si cu gloantele de la Targoviste.
Si din acel moment fata mea ce a zis. GATA. Voi fi fericita. Am  scapat de toate relele si pot fi eu insami. Si sa ma fac frumoasa si sa fac ce vreau.
Dar nu era chiar asa. Acum a nimerit pe mana  unui marinar care de doi ani o tot pune sa frece podeaua aproape pe gratis. Ca e criza deh! Si in Gerar iar s-a saturat de privirea focusata a iubitului si de crizele lui de autoritate. Vrea sa fie libera din nou.
Va reusi ea oare  ?
Ce se stie despre fata este ca va incepe sedintele de psihoterapie in grup (european).
Cert este o pacienta nevrotica!

luni, 16 ianuarie 2012

Cu Romania la psihiatru

Știți filmele americane in care un cetățean model isi împușcă intr-o dimineață toti colegii de la serviciu cu o pușca si mai omoară încă câțiva pe drum. Lumea studiază de ceva timp ce detonează personalitatea unui om in a deveni un violent si irațional. Asa peste noapte.
Cam asa ceva se întâmpla acum in Romania. Cetățeanul care nu crâcnește, își plateste linistit taxele si impozitele si accepta mariri de TVA si de alte taxe, brusc pune mana pe bolovani si incepe sa vandalizeze totul. Pentru ca nu sunt doar ultrasii contaminati de violenta. Toata lumea a devenit isterica. Si nimic nu anunta furtuna. NIMIC. In piata Unirii au fost scene de razboi civil. In piata Universitatii au fost scene de imitatie ieftina a anilor '90. Totul pare ireal. Televiziunile care pun paie pe foc, oamenii care sunt disperati si restul populatiei care se uita naucita la televizor si nu intelege nimic.
Totul arata o tara care are nevoie urgent de un consult psihiatric. Si eventual ceva tratament.
Sa vedem ce avem:
Un Presedinte care e deja la al doilea mandat (8ani) care cu greu mai poate juca cartea inocentei si a personajului antisistem. El a devenit sistemul si coruptia a devenit sistemica si metastazica.
Un guvern care nu poate reporni economia si care in mare nu pare a stii sa facă nimic.
Un Parlament divizat si care se ocupa de orice in afara de a legifera legile de care avem nevoie.
Un Minister de Interne care pare a nu avea conducere si trupe de jandarmi care par a fi la plimbare. Inadmisibil ce se intampla. Violentele trebuie oprite cu orice pret. Este inaceptabil ca o mana de oameni sa distruga centrul Bucurestiului.
O opozitie in stare sa se faca frate si cu dracu pentru a pune mana pe putere si a reusi sa-i intemniteze pe "diavolii portocalii".
Restul societatii romane letargica si usor amnezica. Nu intelege ce se intampla si nici nu vede o cale clara de a depasi impasul.
Nu condam protestele pasnice. Si eu am participat in 1990 la fenomenul Piata Universitatii. Si cat am cantat si cat am scandat. Chiar gasesc o forma de existenta un protest pasnic.
Toata lumea stie ca viata nu este usoara in ziua de azi. Si ca sansele in a fi mai bine sunt minime. Dar nu poti cere sacrificii la nesfarsit si fara a se vedea rezultate si in acest timp hotia sa creasca. Nimeni nu poate suporta asa ceva. Chiar si o mamaliga explodeaza. dar explodeaza pe neanuntate.
Ieri un ungur reformat. Azi un sirian raspopit. Detonatoarele din viata noastra sunt mereu de import. De ce oare?
Raspunderea este doar in barca puterii. Asa este viata. " The winner takes it all, the loser standing small".
Acum sunteti LOOSER.
Putin cioc mic si la treaba.
Remaniati guvernul, faceti curatenie intre corupti si poate (poate) o sa aveti candva iarasi ciocul mare.
Traiane nici nu stii cat de mic incepi sa fii! (nici nu stii cati iti vor pielea)
E pacat de toate lucrurile bune facute in mandatele tale sa se sfarseasca asa.
Pentru ca pacientul a scapat din camasa de forta si un dialog e practic imposibil.
E care pe care!
O mare dragoste uneori sfârșește intr-o mare URA.
URA si la gara!

duminică, 15 ianuarie 2012

Mineriada de ziua lui Eminescu!

Fiecare popor isi respecta geniile (mai ales dupa moarte) dupa cum considera. Astazi, acum 162 de ani se nastea cel mai mare traducator al limbii romane pentru romani. A reusit sa patrunda adanc in sufletul limbii romane si de acolo sa ne aduca spre incantare ceea ce se poate spune si scrie in aceasta limba.
Cand scriu aceste randuri sute de "bucuresteni" il omagiaza cu o noua Mineriada. Mineriada din adancul galeriei. Cea de la fotbal. Unde talentul oratoric si forta cuvantului sunt binecunoscute. Unde sentimentele preacurate si justetea ratiunii ii ghideaza pe "ultras".
Asa ca acum eu plang pentru orasul meu. Si nu pentru vre-un conducator vremelnic. O noua rana hidoasa se itzeste in sufletul sufletului Romaniei. Din nou ne coboram la epoca de piatra. PACAT!

Iata cateva urari actualizate:

""Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de ultrasi, țara mea de smecheri,
Brațele nervoase, pietre la-ndemana,
Unde-i criza mare, mare viitor!
Fiarbă sange-n vene, loveste pulanul ,
Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne SMURD-ul, deși moare legea,
Dulce Românie, asta ți-o soptesc.

Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Piata-i plina toata,
Și toti huiduiesc
Si jandarmii lenesi nu marsaluiesc
Spună lumii large steaguri tricolore,
De pe la partide luate fara inventar
Cînd s-aprinde iute iarasi baricada,
Dulce Românie, asta o jelesc!

Cei doi arhangheli, tineri si nevrotici,
Vor sa il jupoaie pe al tarii mester,
Si apoi in graba sa se puna-n frunte
Peste-o tara trista far' de viitor,
Toata lumea plange dorind o schimbare,
Dar cand e momentul cere inapoi,
Dulcea trandavie de la statul nostru,
Dulce Românie, asta ți-o cobesc.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
Parlament mai harnic si mai mititel!
Un guvern cu blonde si cu mascarici
O politie blanda si jandarmi la fel
Viață doar cu rate si somaj extrem
Leul nostru tare sa nu dea 'napoi
Si-o benzina buna, pana in trei lei
Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Domnul Igas felicitari pentru strategii si profesionistii pastrati prin minister.
Domnule Boc , Bucurestiul este totusi capitala tarii si nu Clujul.
Domnule Basescu : "cand gura bate curu' nu mai sunteti bun de Guru'!"

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Iarna araba

Intre Boboteaza si Unire ramasese loc liber in calendar pentru un nou sfant. Si asa cativa justitiari cu cont pe Tweeter sau Facebook au gasit de cuviința sa-l sanctifice pe Arafat. Sub numele ecumenic de El-SMURDab. De acolo si poezia:

""La paşa vine un arab,
Cu ochii stinşi, cu graiul slab.
- "Sunt, paşă, neam de beduin,
Şi de la Damascus vin
Să vând pe El-SMURDab.

Pacientii toţi răsar din cort,
Să-mi vadă SMURDUL, când îl port
Şi-l tin în frâu şi-l las cu girofar!
Mi-e drag ca ochii mei pe cand apar
Şi nu l-aş da nici mort.

Dar doctorii de foame-mi mor!
Uscat e cerul gurii lor;
Şi de vodka îndelungat,
Doctorilor l-i s-a secat
Al plicului izvor!

Ai mei pierduţi sunt, paşă, toţi:
O, mântuie-i, de vrei, că poţi!
Dă-mi bani pe SMURDab! Că sunt sărac!
Dă-mi bani! Dacă-l găseşti pe plac,
Dă-mi numai cât socoţi!

El poartă SMURDab-ul, dând ocol,
Întregii tari în pas domol,
Şi ochii paşei mari s-aprind;
Cate unul licarind
Stă mut, de suflet gol.

- "O mie de ţechini primeşti?
- "O, paşă, cât de darnic eşti!
Mai mult decât în visul meu!
Să-ţi răsplătească Dumnezeu,
Aşa cum îmi plăteşti!

Arabul ia, cu ochii plini
De zâmbet, mia de ţechini -
De-acum, de-acum ei sunt scăpaţi,
De-acum vor fi şi ei bogaţi,
N-or cere la romani!

Nu vor trăi in cort din nou,
Nu vor cerşi pe la metrou,
In occident nu se vor duce
Si prin spitale langa o cruce
S-astepte plicul mult dorit!

El strânge banii mai cu foc,
Şi pleacă, beat de mult noroc,
Şi-aleargă dus d-un singur gând,
Deodată însă, tremurând,
Se-ntoarce, stă pe loc.

Se uită lung la bani, şi pal
Se clatină, ca dus de-un val,
Apoi ia SMURDab in catare,
Si la TV apare .

Cuprinde microfonul plângând
Şi-n primetime  perorand
Obrajii palizi: - "Pui de leu,
Suspină trist. Odorul meu,
Tu ştii că eu nu te vând!

Dar brusc e Pasa in direct,
Si-l  cearta chiar perfect,
Si il acuza de minciuna,
Parca ar fi doar una pe luna.

Si Pasa se supara pe tara,
Lasand-o fara noua lege sanitara,

In ast timp la Palat

Stă paşa beat, cu ochi topiţi,
Se trag spahiii-ncremeniţi.
Şi-arabul, în genunchi plecat,
Sărută SMURDab-nchegat
Pe ochii-nţepeniţi.

Să-ntoarce-apoi cu ochi păgâni
Şi-aruncă demisia din mâini:
- "Te-or răzbuna copiii mei!
Şi-acum mă taie, dacă vrei,
Şi-aruncă-mă la câini!

Si demn arabul isi da demisia
Si TV-urile inebunesc emisia
Lumea iese buimaca in strada
Si cheama cainele obisnuit afara
Din curtea palatului !

Iesi afara ..............!""

De ce Pasa a retras oare legea????
De ce sufera Pasa de sindromul George Copos????
De ce poporul nu vrea sa lase mortul (sistemul sanitar) sa fie dus la groapa si sa nu-i mai fure nimeni din cosciug.
Are dreptate Pasa cand spune ca de fapt toata lumea primeste revizuirea dar nu accepta schimbarea.

Imi aduc aminte de: " La Palatul Cotroceni canta cucuveaua"....pentru sanatatea Romaniei si pentru banii smecheriti prin spitale si pentru medicamente.

Asa vrem sa ramanem ....se rezolva!

vineri, 13 ianuarie 2012

Ghidul alegatorului mioritic

Astazi ghidul alegerilor locale.
Am avut cu cineva (aproape consatean de-al meu dar fara CI) o discutie despre realizarile primarului urbei mele. La doar 6 km de centrul Bucurestiului sunt un taran ilfovean cu acte in regula. Inconjurat de vecini cu buletine de Bucuresti si de alti cativa chinezi sunt singurul votant (sa zicem inca unul ca fiind sotia) pe o raza de 1km.
Discutia s-a aprins destul de repede dupa un pahar de bere si cred ca putea avea loc oriunde vor avea loc alegeri locale.
Sunt multumit de primarul asta, am auzit. Si nedumerirea mea a crescut exponential.
Pai de ce, intreb eu?
Acum vreo patru ani aici era ca pe camp. Nu tu asfalt, nu tu trotuare, nu tu iluminat stradal nu tu civilizatie.
La rece judecand avea dreptate. Era un loc cel putin inspaimantator  pentru un bucurestean cu pretentii. Un camp plin de maracini, un drum de pamant, cateva case si cam atat. Pe aceeasi raza de 1 km erau 10 case din care 9 nelocuite. Apa era de la put, curentul era pe legatura provizorie de la sute de metri distanta si gazele erau si mai de departe de adus.Asta da civilizatie. Dar era aproape de Bucuresti, zona avea potential si criza era inca departe. Asa ca un loc unde sa-ti cresti copilul. Si mai erau si bastinasii, cei drept mai la vreo 2 km care toti au avut o ruda de la care au mostenit teren si dom' primar i-a imbogatit. Au lasat carutele si au trecut la gipane si la fitze. Si asa ceva nu se uita, mai ales ca e acelasi primar de "forever". Deci nucleul dur al primarului sunt mosi si babele de la fostul CAP care au devenit peste noapte noua clasa avuta din Romania.
Acum curge lapte si miere. Strazi astfaltate, iluminat stradal, toate utilitaile. Ce sa mai vrei?
Sa vedem totusi daca luam poleiala. Strada nu are fundatie, nu are canalizare pentru ape pluviale si nu are hidranti de incendiu. Curbele sunt super periculoase (inguste si fara vizibilitate). Dar sunt astfaltate!!!!
Iluminatul stradal asigura un nivel de iluminare cat sa iti gasesti masina parcata si atat. Utilitatile au fost trase de  cetateni pe banii lor si apoi preluate de primarie sau trase de furnizori.
Astia sunt actuali si viitori primari. Cel care face.
Nu conteaza aici aspecte de morala, de legalitate, de corectitudine si de transparenta.
Primarul este un mic despot si un tatuc. El da si imparte la norod.
Nu isi justifica actiunile si nu vrea transparenta decizionala.
Ei sunt in clipa de fata cei mai puternici oameni din partide. Si nu conteaza partidul. Azi aici maine dincolo si tot asa.
De la centru se vede intr-un fel. Local se vede altfel. Si de aceea plang votantii dupa primarii plimbati pe la DNA. Ca doar sunt oameni de isprava si muncitori.
De fapt sunt cei mai buni manageri pe care ii are Romania. Si au doua slujbe simultane. Una la stat pentru a face 10% pentru comunitate si alta la firma sotiei sau a bunicii sau matusii pentru a face 90% pentru neamul lui.
Sau mai sunt unii care nu se incurca cu doua slujbe si traiesc din saracul comision de 10%.
Votati! Votati! Votati!
Asta este esenta democratiei.

De ce cred in Dumnezeu!

Am crescut si am fost educat in lumea RSR. Unde toti eram tovarasi si Dumnezeu era un cuvant cel putin periculos. Comunismul insusi a fost o religie sau un fel de drog pentru mase. Si uitandu-ma in urma cu mintea de acum vad ca in mare parte tratamentul pe creier si-a facut datoria cu poporul roman. Victoria nu a fost finala dar a schilodit sufleteste o intreaga natiune. Si printre cei bolnavi ma numaram si eu. Totul parea simplu si avea si oarecare logica. In lantul evolutionist descris de Darwin primata ajunsa acum om traia si muncea pentru a perpetua specia. Si pentru a se imbogati si pentru a avea succes si pentru a fi cineva. Venea din neant si se intrepta tot spre el. O bucatica de materie care nu se stie prin ce defectiune a ajuns sa aiba constiinta se intoarce la loc in natura pentru a desavarsi un ciclu strict de conservare de masa.
Si daca nu exista Dumnezeu de ce sa existe morala? Si de ce sa existe Decalogul sau alte legi? Si de ce sa nu fie permis totul intr-o existenta efemera? Si ce ne mai impiedica ca sa avem drept de moarte si de viata asupra noastra si a altora? Totul pare mult mai simplu intr-o societate parasita de Dumnezeu si guvernata de legile omului si de bani.
Si ce poate fi mai simplu decat sa te juri pe ceva, sa minti sau ceva mai grav si sa nu patesti nimic! NIMIC! Si atunci tragi concluzia ca judecata divina nu exista si ca in fond totul este o mare minciuna si limite pentru tine chiar nu exista. LIBER? Oare? Nu exista nimic care sa te judece? Poti ramane cu zambetul pe buze si poti minti pe toata lumea?
Asa poate descrie viata cineva care chiar nu a inteles nimic din ea.
Dar cu timpul incepi sa inveti si sa intelegi anumite lucruri. Si vezi ca unele lucruri nu se intampla conform legilor hazardului. Si daca chiar vrei sa intelegi mai mult, lucrurile sunt chiar in fata ta.
Asa ca incet, incet, din incercare a vietii in alta incercare a vietii, vezi miracolul divin.
Si ca fiecare isi are rostul lui in viata si ca la un moment dat poti deveni tu insuti o unealta a mesajului divin.
Am devenit parinte destul de tarziu (dupa standardele actuale la o varsta normala) fata de unii colegi de facultate care isi pregatesc si ei copii de facultate. Poate ca aceasta intarziere si-a avut si ea rostul ei. Pentru ca savurez fiecare clipa, pe care Dumnezeu mi-a dat-o si pe care sper sa imi mai dea  in continuare, alaturi de baiatul meu. Minunea si Ingerul meu.
Se spune ca de fapt copii nu sunt ai nostri. Sunt trimisii lui Dumnezeu in viata pentru a ne ajuta sa devenim noi insine cu adevarat. Si fara ei nu cunoastem desavarsirea.
Si trebuie sa-i multumesc Domnului pentru tovarasii mei de drum (jumatatea mea si ingerul meu). Pentru ca ei ma ajuta zilnic sa ma intelg si sa inteleg viata mai bine.
Pentru ca datorita copilului am inteles ce inseamna dragostea spirituala si sentimentul de a fi parinte. Pentru ca de la el am invatat ce inseamna rabdarea, ce inseamna daruirea, ce insemna bunatatea, ce inseamna grija, ce inseamna candoarea si ce inseamna a invata cu adevarat.
Datorita lui am inteles ca nu venim din neant si ca nu ne traim viata la voia hazardului. Ca legaturile sufletesti reprezinta ceva real si greu de explicat.
Tot datorita lui am invatat sa-mi cunosc si eu mai bine parintii. Si chiar si propria-mi viata.
Si tot datorita lui am invatat sa-mi iubesc si eu cu adevarat Parintele. Si Mantuitorul. Si sa nu-I mai pun la indoiala existenta.
De aceea cred in DUMNEZEU.
Pentru ca baiatul meu mi-a aratat Calea.
Si pentru asta ii multumesc.
LA MULTI ANI ANDREI!

marți, 10 ianuarie 2012

Quod licet Iovi non licet bovi!

Nuvela de inceput de an in doua parti. Sa identificam personajele : IOVI este stapanul absolut care pe vremea lui Ciorbea era ministrul transporturilor; BOVI nativ fenician actual subsecretar de stat.
Pe vremea lui Ciorbea cel mai mare comentator al politicii guvernamentale si cel mai mare opozant era chiar IOVI. Nimeni nu putea sa-i inchida gura. Si cat il mai ruga Mos Diaconescu sa nu mai torpileze CDR. Dar el nimic. Asa a acumulat capital politic si l-a emasculat pe saracul Petrica.
Zilele noastre. BOVI se apuca sa fluiere in biserica. Si din punctul meu de vedere intemeiat. Copilul lui drag rezultat din dragostea dintre medicina si statul roman nascut cu greutate si cu mari chinuri este la un pas de a fi cel putin dat spre adoptie sau spre eutanasiere. Copilul poarta un nume= SMURD. Ce parinte poate asista la asa ceva si sa nu protesteze. Dar aici nu este vorba de un atac politic. Este pur si simplu un gest disperat nascut din dragoste.
Daca Mos' Diaconescu (Emil Constantinescu) avea cohones intra si el in direct la TV si ii dadea o zmetie peste portavoce si il facea mincinos si ca problemele se discuta in cadrul ministerului si nu prin presa. DAR
Deci Quod licet Iovi non licet bovi!

Acum sunt ca in bancul cu rabinul. Si IOVI are dreptate si BOVI are dreptate. Parintele isi plange copilul si IOVI isi plange tara si sistemul falimentar medical.
Cine a vazut in Romania ca ceva gestionat de stat sa functioneze bine. Cine mai crede ca statul poate administra ceva cu succes. Sau ca nu se scurg bani aiurea in buzunarele in care trebuie.
Doar sistemul privat poate salva sanatatea din Romania. Si curatenie si eradicarea coruptiei doar asa se poate face. SMURD-ul va fi o victima colaterala. Si nu se pot rupe bucatele din sistem pentru a ramane o dubla administrare. O struztocamila stat-privat. NU NU NU!
Singura solutie ar fi sa faca BOVI ca IOVI. Sa-si dea demisia si sa lupte pana la capat in ceea ce crede si sa intre si in politica.
Sa nu uitam ca la emisiunea despre mari romani RAED ARAFAT era in top. Numele lui nu e legat de vreo smecherie ci doar de performanta SMURD-ului. Si are notorietate.
Oare dupa un model de conducator neamt mergem spre un arab????

luni, 9 ianuarie 2012

Team Building

Cine oare nu a auzit de faimoasele (si aproape defunctele) "team building" organizate de multinationale si nu numai. Platea firma, erau oarece joculete si evenimente organizate si aveai ocazia sa mananci si sa bei pe rupte pe la mare sau munte si eventual sa te mai dai si pe la colega sa vezi daca vrea si ea. Scopul declarat era consolidarea echipei ( de obicei cea de vanzari era in top) si prin activitatiile prevazute se incerca comunicarea pozitiva intre membrii echipei, abilitatea de a lucra strans uniti si se testau abilitatiile de conducator (leader). Asta era in teorie. De fapt fiacare vroia sa arate cat de grozav era si de la  lucrul in echipa se transforma tot mai mult in  lucrul individual. Si sa nu mai vorbim de ce se intampla seara. Aveai ocazia sa cunosti mai bine pe colegul de munca dupa o bere doua sau dupa un dans doua!
Dar nu este important pentru mine metodele moderne de socializare si de obtinere a randamentului maxim intr-o companie. Pentru asta sunt firme specializate (acum le e si lor mai greu) dar si organizatori individuali cu pedigree.
De fapt vreau sa va povestesc despre o revelatie pe care am avut-o duminica stand de vorba cu un antrenor de Hockey.
In Romania a murit spiritul de echipa, sau a fost inlocuit cu spiritul de gasca, de partid.
Cred ca asta este unul din cele mai grave lucruri care s-au intamplat in ultimii douazeci de ani.
Imi explica antrenorul ca dezvoltarea unui individ in cadrul unei echipe (si nu neaparat sportive) presupune gestionarea a patru mari factori.
Primul ar fi cel fizic. Si asta de fapt se doreste pentru cineva care practica un sport.
Al doilea ar fi cel psihic. Si aici trebuie sa recunosc ca intre un copil care nu a practicat nici un sport fata de unul care practica un sport (mai ales in echipa) rezultatele sunt in favoarea celui care practica sportul.
Al treilea ar fi cel emotional. Copilul invata ca poate castiga, dar ca si poate pierde si se obisnuieste cu ideea ca si infrangerea face parte din regula jocului, nu numai victoria si il mobilizeaza pentru rezultate mai bune.
Si al patrulea factor ar fi cel social. Copilul constientizeaza ca mai face parte dintr-o familie (cea sportiva) si are si niste noi "frati" pe care se poate baza.
In ziua de azi toata lumea vrea sa fie vedeta. Si asta se vede din invidualismul si egoismul care ii rapune si pe copii nostri. EU EU EU. Asta este cel mai important. Sa castig. Nu conteaza cum. Sa fiu vedeta. Si cat mai repede. Si nu conteaza ca imi vand sufletul. Sa fiu in lumina reflectoarelor.
Si la nivel de natiune am uitat lucrul in echipa. Doar succesul individual conteaza.
Singura trista constatare ar fi transformarea spiritului de echipa in altul mai malefic. Cel de gasca. Si de interese. Unde se joaca dupa alte reguli si nu ale fair-pay-ului. Si unde faultatul si ranitul sunt la loc de cinste. Am devenit Romania gastilor. Si a smecherilor. Care de fapt nu respecta nici o regula. Si de fapt a gastilor incropite pe moment in jurul unui "mascul alfa". Si care se schimba peste noapte fara nici o onoare. Din fratele de azi, devine dusmanul de moarte de maine.
Sunt un adept al lucrului in echipa. Si intrebat fiind ce inteleg prin asta am spus ca fiecare trebuie sa stie ce are de facut, ca fiecare poate cere la un moment dat ajutor si ca fiecare membru poate deveni pentru o perioada leader (sau cel putin poate avea o idee foarte buna).
Marea dilema a lucrului in echipa este :
Ce solutie este mai buna= O echipa de soricei condusa de un leu, sau o echipa de lei condusa de un soricel ????!!!
Vad in Romania modelul : O echipa de oi condusa de un lup! Si cainii sunt de fapt sacali in blana de catel. HAM HAM!
Colegii de scoala aproape ca nu iti mai aduci aminte de ei.
Pe cei din liceu cu greu ii recunosti.
Cu cei din facultate mai socializezi uneori.
Cu cei din armata mai mergi la cate o bere.
Pe cei de la serviciu ii uiti in maxim sase luni de la schimbarea serviciului.
Cu cei din echipa de sport ramai prieten pe viata.

vineri, 6 ianuarie 2012

Boboteaza

Botezul este prima taina si primul contact pe care copilul il are cu Divinitatea. Din pacate nu este constient de acest ritual si nu poate participa efectiv (oare?) la el. Sunt unii oameni care vor sa sminteasca lumea si vin cu ideea ca un botez care nu a fost realizat canonic nu are nici o valoare si atunci indiferent de varsta, omul ar trebui sa refaca Botezul. In sine ideea este cel putin nastrusnica si mai ales greu controlabila. Varsta la care un om devine interesat de viata lui spirituala si de calea crestina nu prea ii mai lasa prea multi martori de la propriul botez. Noroc ca acum mai toata botezurile sunt super filmate si pozate. Si se poate vedea acuratetea procesului. Daca ajungem sa punem la indoiala tot ce s-a intamplat cand eram mici s-ar putea sa reluam si scoala generala si eventual si gradinita! Ce nu fac unii ca sa se joace cu mintea omului si sa-i puna la incercare credinta si stabilitatea sufleteasca. Odata indoiala sadita in sufletul omului el poate fi mult mai usor manipulat.
Si ce poate fi mai frumos decat sa primesti duhul sfant in tine la o varsta frageda. Chiar si Iisus a fost botezat ""Și, ieșind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel și venind peste El. Și glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”
Intr-o lume care nu mai crede in miracole, mantuire si smerenie si pune totul la indoiala, Botezul ar trebui sa ne reaminteasca ca inca de mici am primit Duhul Sfant in noi si ca suntem crestini ortodoxi si avem aceea religie neschimbata cu stramosii nostri de aproape 2000 de ani. Un lucru de mandrie si de meditatie intr-o lume in care valorile nu dureaza mai mult de trei zile.
In goana dupa explicatii si concret, minunea apei sfintite este un semn care ar trebui sa ne faca sa vedem si latura nevazuta a existentei noastre atat de materiale. Cum se face ca apa sfintita pe care o am de peste 8 ani este inca buna de baut si nu si-a schimbat proprietatiile? Cati ioni de Ag sa aiba ca sa ramana vesnic buna?
Toti avem parte de un botez. In general facand parte din mostenirea noastra pe care nu o avem clar ca amintire.
Sa ne comportam zilnic ca niste oameni avand in noi Taina Botezului.

La Multi Ani tuturor cu numele de ION si variatiuni pe aceasta tema!

joi, 5 ianuarie 2012

Cele trei Aline care mi-au marcat viata

As putea spune ca in diverse momente in viata mea o "doamna" cu numele de Alina mi-a marcat existenta.
     Prima ar fi domnisoara Alina Raducanoiu. Care intr-un exces de putere mostenita de la tatal domniei sale dadea UE la tot cartierul. Mult timp am incercat sa inteleg cum ar fi posibil ca o domnisoara sa realizeze practic asa o minunatie. Si care cartier? Si in ce interval orar. Cu timpul am inteles ca nu conta cartierul si nici intervalul orar. Cartierul era Romania si durata corespundea exact cu un mandat de politician PSD. Saraca fata facea cum vazuse la taticul la serviciu. Acolo o groaza de oameni luau deja in avanpremiera UE de la dom' Raducanoiu. Si asta de fapt era atitudinea generala fata de Romania pentru puterea PSD-ista. Si nu prea conta nimic. Mai ales pe vremea lui 4Houses. Oameni erau mutati cu serviciul in alt judet pentru ca erau un potential pericol pentru mafia locala. Si faceau naveta doar pentru ca abuzuri se puteau face si nu exista dreptate. Multa lume a trait experienta integrarii europene avant la lettre. Prima beizadea= ALINA. Prima confirmare ca Mos Craciun s-ar putea sa nu existe.
     A doua ar fi domnisoara Alina Plugaru. Care mi-a aratat ce dorea UE de la noi de fapt si cum apaream in ochii oficialilor europeni. Inzestrata ca mama natura ea era reteta de succes in economia privata romana. Cine nu a avut fantasme cu ALINA? Cine nu a crezut ca integrarea in UE acum aproape cinci ani (si niste zile) nu va aduce in casa fiecarui roman un LCD de 32 de inch  care va difuza filme non-stop cu Alina si cu boom-ul imobiliar si cu salarii marite si cu nivelul de trai ridicat de acceasi Alina. S-a ofilit si Alina, boom-ul s-a fasait ca dupa o mancare de fasole si nivelul de trai a crescut exact ca la finalul filmelor cu Alina. Acum ne privim in tristetea noastra si asteptam ajutoarele sociale sau pensiile sau alte alea, suntem cu ochii pe cursul valutar si asteptam cu sufletul cat un purice ziua de plata a ratei la banca. Pe asa o depresie nici macar ce se intampla pe la Jean Monet nu ne mai mira. Aceasta a fost cea de-a doua lepadare de Mos Craciun. Si inca nu a cantat cocosul!
     Aseara am urmarit cu atentie pe cea de-a treia Alina. Doamna Alina Mungiu Pippidi. Care aproape ca  l-a omorat pe Mos Craciun. Cateva declaratii au fost prea puternice pentru cineva care nu incearca sa striveasca corola de minuni a lumii. Sa vedem:
1. PSD este la fel de onorabil ca si PDL si PNL. Asta sa fie oare maxima realizare a mandatelor prezidentiale portocalii. Mantuirea PSD si egalarea in coruptie cu partidele de dreapta. Chiar nu a mai ramas nici o diferenta? Toti fura la fel? Toti procedeaza la fel? SE PARE CA DA!!!!!
2. Domnul Iliescu a ajuns un model de om politic important. A reusit sa separe viata privata de cea de om politic si nu a fost implicat in nici un scandal de coruptie. Din partea unui asa specialist ce poate comenta profanul din mine. Parca am mai comentat de viata privata si perfecta a lui Joseph Goebbels.
3. A avut nevoie de aproape 7 ani ca sa vada pe cine a sustinut la alegerile prezidentiale si sa simta pericolul in care se afla debila democratie romana.
In concluzie da note pentru normalitate si pentru functionarea corecta a statului roman.
Ce usor se spala unii pe maini!
Unde au pupat merge si un scuipat!
Trei doamne cu numele de Alina. Care aproape ca au dezvelit inocenta din Romania si au lasat crunta realitate la vedere.
La doua dintre ele nu poate fi vorba de ratiune.
La cea de-a treia este chiar ratiune cu premeditare, sau pervertirea ratiunii si uciderea sperantei.
Sa diseci mortul si sa nu descoperi de ce a murit si cine sunt vinovatii  parca nu are nici un sens. Mai bine il lasi sa fie ingropat in pace!
Romania trezeste-te!!!

Goana dupa cadoul de Craciun

Parinti disperati si copii turbati. Asta ar fi ceea ce ne rezerva urmaritul programelor pentru copii la TV. In special Cartoon Network, dar si celelalte programe similare.
Recunosc ca fiul meu este dependent de urmaritul acestui canal. Si este vina exclusiva a parintiilor ca permit acest lucru. La inceput televizorul este ca o suzeta pentru copil. Cu timpul devine ca un drog si da dependenta. Si  asta doar pentru ca este mai usor sa-l lasi in fata Tv si sa-ti vezi de treaba, decat sa-i captezi interesul si sa-l tii preocupat cu altceva, dar cu consecinte nefaste in viitor. Acum modelul este pentru el ce se intampla si ce se spune la Tv. Si nu putem decat sa constatam ca situatia este cam pierduta si el traieste prin personajele de le Tv. Asa ca un post Tv (sa zicem Cartoon Network care nu este supus legii audiovizualului din Romania, dar difuzeaza in limba romana si este plin de reclame romanesti) ajunge sa ne manipuleze copii si sa dicteze ce este la moda, ce expresii sunt "cool" sau ce jucarii trebuie neaparat cumparate.
Si ajungem la jucarii. Acum majoritatea serialelor sunt dublate de o adevarata armata de marketing. Au in spate jocuri si jucarii pe piata. Si sunt foarte atractive si sunt promovate prin reclame agresive din 15 in 15 minute la Tv. Asa ca saracul copil (de fapt naivul copil) crede ca fericirea sta in acea jucarie si primirea ei in dar este telul suprem in viata. Asta este primul pas. Pasul doi il reprezinta atacul asupra parintilor pentru achizitionarea jucariei dorite. Si de aici, pentru a scapa de perseverenta copilului, parintii cedeaza si cauta jucaria dorita.
Un astfel de exemplu il reprezinta faimosii titirezi Bey Blade (asta doar pentru cunoscatori). Cred ca in Romania s-au vandut peste 100.000 de bucati. Dar ei au fost vanduti pana in Craciun. Acum sa dai cu tunul si nu mai gasesti asa ceva. Am vrut sa cumpar pentru copilul unor cunoscuti asa un titirez. Dar stupoare! Am cautat in peste 10 magazine in trei orase diferite si am contactat si importatotul. Nici macar o bucata nu mai era pe stoc. Citez:" Trebuia sa importam inca odata pe atat la cata cerere am avut!".
Situatia la zi: Acum titirezul zace intr-o cutie alaturi de alti zece frati ai sai. Si ca in filmul Toy Story o alta jucarie sa pregateste sa cucereasca inima fiului meu, sau poate o tableta sau cine stie ce mai urmeaza.
Se lucreaza intens cu mintea copiilor. Si manipularea incepe de la varste fragede, la fel ca si transmiterea apetitului pentru cumparaturi. Este o ocazie unica si nu trebuie ratata. Asa suna in mare fiecare reclama.
Cu tristete constat cat de mult ma abat de la principii. Si de fapt chiar eu contribui la pervertirea si coruperea bunei judecati. Si mai am tupeul sa ma plang ca nu este corect.
Ceea ce sadim, aia culegem!
Noi alimentam si desavarsim societatea de foarte larg consum. NOI NOI NOI!!!
Si sa nu uit cu dublajul desenelor in romana. Este asa anost si trist sa auzi aceleasi zece voci la toate desenele. Cum se face oare ca doar ZONE STUDIO ORADEA le traduce pe toate???? Si ca nu mai exista si alte voci in Romania. Unde esti tu Vocea Romaniei, ca eu m-am saturat de ceea ce aud la desene animate.
In concluzie singuri alergam dupa himere si singuri le construim. Dar acum este totul la o scara generala si ratiunea ar trebui sa revina in mintile parintilor.
Pana nu este prea tarziu!

miercuri, 4 ianuarie 2012

De ce trebuie votat IRI !

Da e oficial. Iri candideaza.
La fotoliul (modificat) de Primar General.
Interpretul din povestea combinata a "Cenusaresei" si a "Printesei si Broscoiul" si-a luat inima in dinti si se vrea Primar (pe model BOC, intai in Cluj si apoi la Guvern). El cel mic la stat, dar mare la sfat (divort) are deja o experienta cu recuperarea curvulitelor si transformarea in doamne si mame serioase si apoi pasarea la investitori chinezi. De asta ar avea nevoie si Bucurestiul. Acest oras asediat de pitzipoance, curvulitze si parashute venite din intreaga tara are nevoie de un Guru care sa ii redea onorabilitatea si atractivitatea pentru investitorii straini.
Pai daca nici el nu poate, oare cine. Si daca nici acum nu este momentul lui, atunci cand. Ca doar are o notorietate maxima. Si in "Jacuzzi" lui poate primi un sector din Bucuresti simultan. Si nu doar doua parashute.
Sa vedem avantaje:
Fiind mic nu consuma prea mult. Nici haine prea mari nu ii trebuie.
Are deja Rolls. Deci alta masina nu prea mai ii trebuie.
La inaugurarea unui obiectiv panglica va fi mult mai mica si asa se va economisi material.
Are deja brevetat materialul "columbianit", asa ca constructia de locuinte va cunoaste un boom. Casa din columbianit va fi visul oricarui roman. Un vis accesibil. Noroc ca nu va rezista mult.
Spaga se va da doar in natura, de preferat puicutze tinere si lipsite de inhibitii.
Va finaliza sigur autostrada pana la Izvorani si va face din Izvorani sectorul 9 al orasului, inrudit cu Spitalul 9.
Va avea consiliere de specialitate din partea tatalui si a fostului socru.
Va construi scoli speciale pentru fetita lui si asa se vor bucura si bastinasii de ele.
Va inalta peroanele pentru tramvaie pentru a se putea urca singur in tramvai.
Afisele lui electorale fiind mai mici va salva padurea.
Va face mai multe locuri de joaca pentru copii.
Va instala cate un Jacuzzi in fiecare liceu astfel incat fetele sa nu mai fie surprinse de jetul de bule. Primul liceu care va beneficia, va fi Jean Monet.
Sa vedem dezavantaje:
Iubind modelul cu inaltime maxima, va autoriza constructia de zgarie-nori in Bucuresti.
Va mari intravilanul Bucurestiului asa incat sa cuprinda si Izvoraniul.
Va concedia toate epavele din PMB si va angaja stagiare proaspete experte in Angry Birds (Angry Citizen).
Va modifica toate usile din PMB la inaltimea de 1.70m pentru economie. Si se stie ca un cap plecat sabia nu il taie.
Va angaja doar oameni cu priapism la PMB. Mesele de sedinta se vor ridica cu 20 cm pentru a fi exista blocaje la ridicarea de la masa.
Cand va divorta de Bucuresti va fi un proces urat si mult mediatizat.
Va relua emisiunea de la B1TV denumita "CRONICILE SPAGARULUI, acum live"!
Va schimba modul de organizare al PMB , adoptand forma de bulibaseala generalizata si de ghiseu unic de nerezolvare a problemelor.
Oficializarea turismului sexual in colaborare cu ministra de resort.

Iata un primar pe care Bucurestiul il merita cu adevarat!
Lozinca lui: "Nu cata ca sunt marunt, dau cu....... mandatu de pamant"!

PROstelion TV!

Trecerea dintre ani am hotarat sa o intampin acasa. Nu in club, nu la restaurant, nu prin statiuni, nici macar prin strainatate.
Am stat si m-am uitat la Tv.
Si sunt ingrozit de ceea ce am vazut. La postul cu audienta maxima erau invitate cateva reprezentante ale viitoarei emisiuni. "Academia de Curve". Si o matroana specialista in lucruri Marutza-e. Si un prezentator pe cinste. Spaima minorelor aspirante la statutul de pitzipoanca. Haine putine si decolteu la maxim. Restul ce mai conta. Si cum a fost an de criza au adunat tot ce a avut audienta la cele doua emisiuni fanion pentru identificarea noastra in cadrul UE. Doua emisiuni de stors bani si manipulat opinia publica implicand-o in actul de selectie artistica. Asadar "Romanii au talent" si " Vocea Romaniei" au fost pepiniera pentru programul de revelion. Le-au platit cu peste 1000 de euro pe noapte pe pitzipoance (sa nu iasa in pierdere si sa scada tariful pe noapte) si au incropit programul de divertisment. Unde esti tu Florin Calinescu cu extragerea biletului din betoniera si un etuziasm live al programului. Ne-am maturizat si acceptam mult mai usor inregistrarile.
Cui nu i-a convenit de programul TV (pe acelasi tipar la toate posturile, putina populara, putine manele si mult decolteu la prezentatoare) Bucurestiul a gemut de concerte "live" (oare?). Si vremea nu a fost foarte rea, asa ca peste 50.000 de romani au petrecut trecere anilor in aer liber cu sticla de sampanie in mana. Ieftin si bun. Un fel de fast-food al petrecerilor. Aceste Revelioane sunt echivalentul shaormei de la Dristor cu de toate. Mananci de crapi si putzi a usturoi, dar esti fericit. Asa a fost si cu Revelionul in piata. Doar ca in loc de mancare a fost bautura. Vorba aceea "mancarea e fudulie, bautura e temelie". Asta ar trebui sa devina brand de tara.
Pentru rafinati clubul a fost si el o excelenta alegere. Lume buna, animatoare garla si bautura de calitate. Muzica la fel. Ce iti poti dori mai mult. Poate doar o masa mai buna si o sampanie mai ieftina. La restaurante acelasi stat in fund si asteptat dupa chelner. Aceeasi sonorizare proasta si aceeasi senzatie de lipsa de aer pe la miezul noptii. Dar si aici a existat posibilitatea de dans si dizeuzele si-au facut datoria.
La munte a fost insa "bataia pestelui". Si daca nu sunteti Presedintele tarii, stati frumos in coloana pe DN1 cateva ore intre Sinaia si Predeal. Si la dus si la intors. Ma tot intreb daca a fost vizita oficiala sau a abuzat din nou de functie pentru a merge cu coloana oficiala. Ar trebuie data o lege speciala care sa interzica folosire avantajelor functiei PREZIDENTIALE in concedii. Oare de ce nu merge cu coloana oficiala si duminica la cumparaturi cu Loganul cand vrea sa apara in postura de om din popor in timp ce lanseaza noi provocari in mass-media.
A mai trecut un an. Pentru unii bun , pentru altii nu prea.
Sper ca 2012 sa nu aiba doar 354 de zile. Si sa dea gres mayasii.
Oricum este an electoral si sa te tii miscari politice si nu numai.
Din dusmani de moarte vor deveni frati de cruce, oamenii nostri politici.
Asa ca sa inceapa circul!