Desertul

Acum ceva ani (ca tot anul asta implinesc 20 de ani de la terminarea facultatii) ma tot gandeam ca ar fi in puterea omului sa schimbe clima. Si am avut o discutie cu un profesor pe care il stimam foarte mult . Domnul profesor universitar Sandu Lucian. Dumnezeu sa il odihneasca. Si la un moment dat in timpul discutiei m-a facut : Comunist! Incerca sa imi explice ca lume a fost creata si cu desert si cu paduri tropicale si ca doar asa exista un echilibru. Evident ca atunci nu prea am inteles si am fost usor jignit in avantul meu filosofic de a indrepta (cel putin in mintea mea) lumea. Si o si vedeam plina de vegetatie si lipsita de poluare. Fara desert si doar cu ape cristaline.
Acum la aproape 15 ani de la acea discutie imi dau seama cat de mult greseam si cat de mult conteaza experienta in viata unui om. Pe care nu o ai in tinerete. In tinerete ai doar avantul sa te arunci in lupta.
Acum incerc sa va explic de ce este important desertul. Caci chiar este important. Si fara el lumea noastra nu ar arata la fel.
Si este adevarat ca un falfait de aripi in Australia poate naste o furtuna in Europa.
Mecanismul vremii pe planeta este unul foarte complex si unitar. Incet, incet incepem sa-l descoperim. Fenomene precum El Nino, Gulfstream ..... ne modeleaza clima si ne influenteaza viata.
Sa zicem ca sunt un fir de praf din Sahara. Alaturi de inca sapte alte miliarde de fire de praf. Si ce importanta ar avea un fir de praf pentru omenire?
Pai are. Zilnic imi incep o calatorie planetara alaturi de fratii mei. Miliarde de fire de praf sunt ridicate in atmosfera de vanturile tropicale (simoun  si amoc).
Daca vantul ne duce catre nord si ajungem in calea unui ciclon arctic devenim fulgi de zapada. La baza fulgului de zapada sta o particula de praf (sau uneori o bacterie). Vaporii de apa condenseaza pe firul de praf (este solid) si apoi picatura de ploaie ingheata daca intra in contact cu un front atmosferic polar.  De aceea fulgul de zapada are sute de desene. Si asa ne intoarcem pe pamant imbracati intr-o frumoasa haina alba. Fara firul de nisip iernile ar fi mult mai monotone si zapada nu ar mai avea poezia ei. Ar ninge doar cu granule de gheata.
Daca vantul ne duce catre sud si ajungem intr-un ciclon ecuatorial ne dizolvam in apa de ploaie si devenim nutrienti pentru plantele. Caci nisipul nu este doar roca erodata. Mai poate insemna si schelete de organisme (de exemplu scoici) care au o mare valoare minerala. Mineralele se dizolva in apa si hranesc solul prin ploaie.
Asa ca rostul desertului in menasimul meteo este unul foarte important. Si nevazut. Dar daca ochiul uman nu vede lucruri asta nu inseamna ca ele nu exista!
La fel de important precum firul de nisip mai este si planctonul. Planctonul marin. Si aici miliarde de microorganisme sunt cunoscute doar pentru ca reprezinta hrana pentru balene si pesti.
De fapt planctonul asigura peste 50 % din oxigenul emis zilnic in atmosfera. Si nu doar 20 % cat asigura padurea tropicala. Dar toate fotomodele si miss-urile vor sa salveze doar padurea tropicala. Eu vreau sa salvez PLANCTONUL!
Ce este iarasi important la plancton este ca el capteaza CO2 si il duce cu el in adancul oceanului. O hora infinita care pe de o parte furnizeaza O2 la suprafata oceanului si o alta parte atrage CO2 spre fundul oceanului. Un carusel neobosit care ne tine in viata si modeleaza si el clima planetei.
Doua entitati microscopice : firul de nisip si microorgansimul din plancton ne asigura noua viata pe care o cunoastem. Doi eroi anonimi in angrenajul vremii pe planeta. Cine ar fi stiut ca de fapt datoram atat de mult unor lucruri atat de mici. Si de multe!
Vreau sa inchei spunand ca fiecare lucru isi are rostul lui pe planeta Pamant. Chiar daca il intelegem sau nu. Si ca mai avem multe de invatat si de inteles.
Si ca lumea exista datorita contrariilor si datorita unui Creator.
Cine nu a inteles inca asta mai are timp sa se uite si in interiorul sau si la lumea in care traieste.
Si sa descopere chiar si rostul lui pe lume.
Caci fiecare avem un rost. Din pacate multi nu ajungem sa il intelegem.
Si nimic nu este întâmplator pe lume. Nici macar un fir de nisip.
Nici macar un desert. Pe care eu vroiam sa il distrug in ideea ca salvez lumea.
Lumea nu trebuie salvata. Doar noi oamenii. Mai exact spiritele noastre. Fire de nisip divin. Praf de duh!