Violenta nu este o optiune!
Sub nici o forma. Ne descalifica pe noi ca oameni.
Nu cred nici in varianta : " Bataia este rupta din Rai".
Pur si simplu aici am o viziune complet diferita.
O palma data unui copil ii poate marca si schimba viata. Poate nu cu mult, poate nu imediat, dar palma aceea sigur va conta in viata lui.
Doar o palma inseamna ceva? Altceva nu se pune? Sa iti impui vointa asupra unui copil ? Sa il obligi sa faca lucruri ? Cum ar fi o pedeapsa prin flotari? Sau genoflexiuni?
Se poate compara asa ceva?
Eu zic ca da! DA!
Pentru ca orice fortare si abuzare a unui copil prin metode fizice inseamna violenta. La fel cum sa tipi la un copil inseamna violenta. Sau sa-l supui la stres psihic! Violenta poate lua multiple forme.
De ce scriu aceste randuri?
Pentru ca de ceva vreme locul in care merge Andrei la after-school s-a schimbat. Si nu in bine.
Acum doua zile cand am ajuns seara sa il iau, ma astepta un comitet de primire. Cu priviri jignite si fete suparate. Am crezut ca s-a intamplat ce era mai grav. Ca Andrei batuse pe cineva! Sau ca facuse o supernazbatie!
Am ascultat cu uimire povestea :
- Andrei a fost obraznic si m-a amenintat! Asa a inceput doamna educatoare rechizitoriu. Usor mirat de amenintarile pe care le poate face un copil de 8 ani am asteptat sa vad minunea.
Avea lectii de facut si nu era atent la ele. Nimic nou, mi-am spus in gand. Dar asta ar fi fost si scopul pentru care Andrei merge la after-school. Sa il ia cineva de la scoala. Sa manance o mancare calda (asta aproape niciodata) si sa aiba toate lectiile pregatite pentru a doua zi . Si eu sa vin seara si sa il iau acasa si sa nu am nimic neplacut de facut, doar sa petrec timp cu el, iar lectiile si scoala sa nu mai fie un stres.
Asa ca doamna educatoare s-a gandit la o pedeapsa. Sa il puna sa faca 20 de flotari si/sau 30 de genoflexiuni.
HOPA! Mi-am spus. Simteam deja un usor aflux de adrenalina.
Dar Andrei al meu a contratacat : Ceea ce ma puneti sa fac este un Abuz! a spus el. Si bunicul meu este avocat si o sa-l rog sa va dea in judecata.
Asta era faimoasa amenintare.
Si sa stiti ca este foarte laudaros si in curand va scapa din mana.
Am simtit nevoia sa va avertizam acum cat mai poate fi stapanit!
La viata mea am auzit multe preziceri si si mai multe pronosticuri.
Unele chiar foarte personale. Asa ca am ajuns la varsta in care stiu ca viata este mult mai complexa decat o vad unii si personalitatea unui copil este un lucru in continua transformare. Tare greu sa faci pronosticuri corecte.
In final mi-am cerut scuze daca a fost ofensata de referirea la un proces.
Dar am spus ca nu imi pot pedepsi copilul pentru ca a avut o pozitie verticala la ceea ce lui i s-a parut a fi un abuz.
In fond nu doar ca stim sa scriem sau sa citim ne defineste!
Importante sunt si lucrurile pentru care luptam si luam pozitie in viata. Si mai ales daca ne stim drepturile. De la o varsta tot mai frageda.
Ieri luandu-l iar de la after-school am intrebat mai in gluma, mai in serios pe cine a amenintat.
Nu amenintase pe nimeni. Doar luase apararea celui mai bun prieten de-al lui care avusese o confruntare fizica cu un alt copil. Si care era dat vinovat fara sa i se asculte si versiunea lui. In final a urmat o musamalizare pentru parinti.
Si toate astea la o institutie privata de educatie, situata intr-o zona cu pretentii din Capitala si care face parte deja dintr-un lant de gradinite si after-school-uri.
Daca aici se intampla asa ceva, ce pretentii sa mai ai in alta parte.
Simt cum se naste o prapastie intre el si educatoarea lui. Simt si mai ales aud un ton modificat in dialogul dintre ei. Si asta nu din partea lui Andrei.
Mai simt o privire din partea doamnelor de la after-school usor milos-condescendenta la adresa mea.
Toate astea ma fac sa ma intreb daca chiar vad lucrurile complet gresit?
Normal ar fi ca cei care lucreaza cu copiii sa fie mult mai priceputi decat mine.
Mai ales ca au psihologi ( sa nu mai comentez aici si evaluarile de specialitate) si personalul este pregatit sa lucreze cu copiii. Cum sunt ei. Mai buni sau mai rai.
E ceva putred in toata povestea asta.
Sau eu sunt din alt film, sau sistemul de educatie din Romania ( poate ca generalizez aiurea) are inca radacini adanci in trecut.
As face o referire la o postare la care ma gandesc de ceva timp:
PILDA SEMANATORULUI. Matei 13,3-9
Dar asta cu alta ocazie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu