Hope, Pray, Love !

Nu cunosc de fapt nici o reteta ! Si imi dau seama ca odata cu trecerea timpului in loc sa cunosti tot mai mult, realizezi de fapt, cat de putin cunosti si intelegi. As putea spune chiar ca singurul lucru pe care il stiu, este ca de fapt nu prea stiu prea multe.
Si totusi ce am invatat in ultimii doi ani ar fi titlul acestei postari: Spera, Roaga-te si Iubeste! Asta ar fi singura reteta sigura din viata mea.
Si mai pot spune ca functioneaza. Singura problema ar fi cat de mult rezisti coplesit de propriile ganduri si scenarii. De fapt batalia se da doar in mintea ta,  in sufletul tau si in spiritul tau. Un drum pe o muchie de cutit pe care trebuie sa il starbati avand alaturi Speranta, Gandul spre Divinitate si Dragostea. A celor de langa tine si mai ales cea pe care trebuie sa o porti in suflet si sa nu o parasesti niciodata. Oricat de negre ar parea zilele tale.
Tare mult as fi vrut sa cunosc Moirele. Si pe Clothos, care toarce firul vietii si pe Lachesis, cea care masoara firul vietii si pe Atropos cea mai categorica dintre toate, cea care are foarfeca in mana. Dar asta ramane unul din marile mistere ale vietii. Si eu chiar cred in destin si intr-un rost in viata. Asa ca inca ghemul se strange in continuare si cu toate ca este tare incalcit, firul este inca intreg.
Ma gandeam care ar fi cea mai mare realizare a unui copil? Ar fi aceea a trecerii de la mersul de-a busilea la mersul in doua picioare. Si ce este asa deosebit la mersul biped? Cel mai important lucru este ca ne obisnuieste sa nu mai privim doar in pamant. Reusim sa privim spre cer si sa avem speranta. Nu este nici o speranta si nici un viitor pentru cel ce priveste doar in pamant. Trebuie sa-ti ridici privirea spre cer si spre Divinitate si impreuna ce privirea trebuie sa-ti ridici si gandul. Trebuie sa te rupi de Gheea si sa cauti Divinitatea. Caci doar ea te poate ajuta sa depasesti toate himerele care te bantuie. Si asta nu printr-un ajutor fizic imediat. Aici trebuie sa ai si rabdare. Si mai ales sa fi inconjurat de dragoste si sa daruiesti dragoste.
Revin si spun : HOPE, PRAY, LOVE!
Oare de ce ne impiedicam? Si de ce cadem in genunchi? Oare pentru ca nu stim sa mergem? Sau pentru ca nu stim unde sa mergem? Si trebuie sa invatam sa ne ridicam si sa gasim drumul cel bun? Avem nevoie de astfel de lectii in viata? DA! Altfel am rataci drumul si sigur nu l-am regasi singuri. Si mai ales trebuie sa ne invatam pe ce sa ne sprijinim ca sa ne ridicam. Nu pe vanitate, nu pe orgoliu, nu pe razbunare, nu pe ura.
Revin si spun : HOPE, PRAY, LOVE!
Am lipsit cam o saptamana de la tastatura. Si se pare ca ritmul nu va mai fi asa de des.
Am promis sa nu renunt si voi incerca sa mai postez cat si cand voi putea.
Caci am ajuns si eu la un moment de cotitura. O cotitura fericita sper!
Las in urma clipe absolut magice petrecute alaturi de juniorul meu si multe, multe intrebari!
Dar macar stiu sigur ca nimic in viata nu este fara rost si fara semnificatie!
Asa ca nu uitati reteta mea: HOPE, PRAY, LOVE!
Nu traim intr-un ocean de durere si suferinta! Singuri ne naufragiem pe insula disperarii.
De fapt traim intr-o mare de Dragoste. Intindeti mana si o veti gasi. Nu o lasati sa plece de langa voi!