Totalul afișărilor de pagină

vineri, 28 decembrie 2012

Miorita!

Cine nu a citit cel putin o data in  viata Miorita? Si sa nu fi fost cat de cat impresionat de frumusetea baladei. Si de complexitatea mesajului.
De mult cochetez cu ideea de a-mi da si eu cu parerea despre cateva aspecte care mi-au devenit clare o data cu trecerea anilor.
Si trei ar fi ele la numar, exact ca si treimea care se repeta aproape obsedant in versurile poeziei.
Primul aspect ar fi vorba de "downshifting". Poate chiar am avea aici o definitie ancestrala a acestui comportament. Iata si o definitie (in engleza) a fenomenului : http://en.wikipedia.org/wiki/Downshifting
Al doilea aspect s-ar referi si la sumedenia de cuvinte de origine necunoscuta (eu as zice dace) din balada.
Al treilea aspect s-ar referi la magia care strabate balada de la un capat la altul. Si cand ma refer la magie nu este vorba de vrajitoare si nici de ceva negru si intunecat. Ci de ceva care vine din radacinile poporului roman (aici revin cu componenta dacica ).
Cam asa suna balada stilizata de Vasile Alecsandri:
"Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Şi cu ce-l vrâncean,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovan,
Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândre şi cornute,
Şi cai învăţaţi,
Şi câni mai bărbaţi,
Dar cea mioriţă,
Cu lână plăviţă,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Mioriţă laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?
- Drăguţule bace,
Dă-ţi oile-ncoace,
La negru zăvoi,
Că-i iarbă de noi
Şi umbră de voi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câine,
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,
Că l-apus de soare
Vreau să mi te-omoare
Baciul ungurean
Şi cu cel vrâncean!
- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană,
şi de-a fi să mor
în câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Şi lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Să-mi aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraş de os,
Mult zice duios;
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a răzbate
Ş-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Să nu le spui lor.
Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumii mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa.
Brazi şi paltinaşi
I-am avut nuntaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână,
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Musteţioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Peana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului?"
Tu, mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
Cu-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi şi paltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii! "

1. Downshifting. Intr-o lume in care spiritul antreprenorial sa manifesta indeosebi prin pastorit si transhumanta, ciobanasul nu prea era un sensibil si un usor impresionabil. O turma de oi pe care uneori trebuia sa o duci din zona Dobrogei  pana sa zicem in muntii Bucegi nu era o intreprindere usoara. Era nevoie de curaj, pricepere si multa vointa. Nu era usor sa treci Dunarea pe pod de gheata si nici sa parcurgi aproape 500 de km cu sute de oi. Caci arealul ancestral al ciobanului mioritic tinea pe toata intinderea Daciei lui Burebista. Si de aici o intreaga cunoastere a locurilor de pasunat, de trecut apele si de înnoptat  Atacul lupilor si al ursilor era ceva obisnuit. Sa nu mai punem la socoteala si lotrii care si ei vin din negura timpului. Astazi am avea de a face cu un manager perfect care face fata oricarei stituatii si are rezultatele cele mai bune. Dovada ar fi si invidia colegilor de breasla. In lumea de azi ceea ce au planuit ceilalti doi ciobani se numeste " HOSTILE TAKEOVER". Si in fata evidentei (Miorita ar fi primul serviciu de (informatii) spionaj economic privat) ce face ciobanasul nostru. 
Are o atitudine ZEN:  "Este postura în care "trezitul" Shakyamuni a atins iluminarea acum 2600 de ani. Se mai numeste „întoarcerea la condiția normală, originară, universală a corpului și a minții"".
Nu tu scandal, nu tu bodyguard, nu tu mass-media, nu tu nimic!
O atitudine ciudata pentru un om de afaceri de succes. Si de aici si comparatia mea cu fenomenul DOWNSHIFTING. 
Imi permit sa citez din Aurora Liiceanu (nu-nu-nu, nici o legatura) :
"Downshifting-ul s-a nascut din refuzul societatii occidentale (carede fapt este o expresie postmaterialista) de a nu deveni sclavul valorilor materiale si de a-ti consuma toata existenta alergind dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Downshifting-ul inseamna refuzul de a intra intr-o anume inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza este ca de fapt calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de vedere material -nu iti trebuie atit de multi bani ca
sa poti sa fi fericit, multumit in viata -, ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel incit sa nu devii un sclav al muncii. Prin urmare, e vorba de o etica a muncii."
Aici intervin si spun ca de fapt Miorita este un exemplu "avant la lettre" de Downshifting.
Parerea mea!
2. Incercand sa gasesc etimologia cuvantului RABDARE (pe care il banuiesc a fi de origine dacica) am fost surprins de multitudinea de cuvinte din Miorita cu origine incerta pe care eu le simt a fi de origine dacica.  De altfel cred ca si cuvantul Miorita are si el origine dacica.
Ia sa vedem ce cuvinte mi-au atras atentia:
amurg ; baci ; barsana ; brau ; brad ; cioban (aici este o intreaga discutie cu originea turca, dar si in literatura de specialitate turca este o intrega discutie cu originea cuvantului coban din iraniana sau mai bine zis ariana; asa ca eu cred ca este vorba de doua ramuri ale aceluiasi cuvant = cioban prin daca si coban prin turca din iraniana) ; codru ; copac ; doina ; dulau ; fluier ; ortoman ; stapan ; stana ; zestre ; strunga ; mireasa .
Parca vad firul naratiunii deja in limba strabunilor daci. Si in fond nici nu este imposibil sa fie asa. Sa fie oare Miorita mult mai veche decat s-a crezut? Sa strabata ea doua milenii de istorie si sa ne readuca la urechile noastre bucati din doinele dacilor? Eu asa inclin sa cred.
3. Magia. Magia din Miorita. Intodeauna m-a fascinat cum Miorita putea vorbi. Nu l-am banuit pe ciobanas ca ar fi luat-o razna. Mai ales dupa ce am vazut filmul "Harry Potter" mi-am dat seama ce scenariu zace in Miorita.
Decorul este magnific. Personajele clar conturate si intriga se tese din primele versuri. Atacul nu poate avea loc ziua in amiaza mare. Asa ca apusul de soare pare momentul perfect pentru lovitura. Acum apare si oita barsana denumita si nazdravana, adica magica. Cine stie de fapt cine este Miorita? 
Apare si locul in care isi doreste ciobanul sa fie ingropat: "În strunga de oi; În dosul stânii" Pana aici inca nimic deosebit. Totul se schimba cu aparitia fluieraselor:
"Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraş de os,
Mult zice duios;
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!"
Sunt trei simboluri care fac legatura intre magie si natura. Fagul reprezinta viata si perenitatea. Jirul fagului reprezinta masa pentru multe vietuitoare ale padurii. Fagul in sine are multe proprietăți terapeutice. Osul reprezinta moartea si trecerea in neființă. Iar socul reprezinta partea spiritulala a existentei. Pe scurt : viata-moarte si existenta spirtuala. 
Fagul este asociat cu dragostea (drag) ; Osul este asociat cu amintirea (duiosenia) iar Socul este asociat cu focul purificator spre o noua existenta. 
O paranteza fac aici legata tot de Harry Potter. Bagheta cea mai puternica pentru un vrajitor era cea de Soc (elderwood wand).
Urmeaza un salt in timp la tragedia antica greaca si la corul bocitoarelor (lacrimi de sange). Culmea este ca nu este doar o figura de stil. Exista HAEMOLACRIA!
As mai fi multe de spus dar ma opresc aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu