Daca ai Internet, carte de credit (debit) ((cu ceva bani pe ea)) si o nevasta perseverenta nu este nici o problema.
In vara cand toata lumea pleca pe la mare si eu nu puteam sa-mi iau concediu (DA DA ), intr-o noapte doua manute nervoase au facut rezervare la o companie aeriana. De prin vecini. Un fel de autobuz zburator de carat menajere, muncitori, foste si poate actuale prestatoare de servicii antice si cativa rataciti. Trei persoane dus intors. Cu bagajele de mana si unul de cala.
Bagajele au fost toate testate de o domnita supervigilenta pe aeroport. Noi aveam un bagaj in minus (deh cu teama de a nu fi in plus la bagaje de fapt esti in minus, sau " more is less" ). Dupa ce toata lumea a inghesuit papornitele in cusca metalica cu dimensiunile permise a mai ramas o duduie cu bagajul care nu s-a mulat pe fiarele cutiei de verificare. Si asa nu putea sa-si ia cu ia "bagajelul" de mana. Nevasta-mea mai miloasa uneori din fire s-a oferit sa-l luam noi. Nici nu ne-a bagat in seama (oare nu avea accent toscan?). Si a preferat sa faca cheta la ceilalti pasageri sa plateasca bagajul. Toata lumea s-a scormonit de un leu sau cincizeci de bani. Si fericiti si milostivi ne-am urcat in avion. Unde curatenia se face exact ca o menajera care circula cu avionul. Doar unde se vede. Mucegaiul in spatele masutei rabatabile zace nederanjat.
Si am ajuns la Pisa. Aeroport mic si linistit. Ne-am incolonat pe randul de NON-SCHENGEN si ne-am prezentat buletinele. Asta a fost cam tot. De data asta nu ne-au mai furat din bagaje. Un aspect pozitiv. Poate singurul. A urmat un episod pe care poate o sa-l povestesc alta data. Adica a fost prostie in forma perversa. Si imi apartine.
Afara ne astepta la 50 de metri un autobuz sa ne duca la Florenta. Pentru 7,5 euro / caciula sau pentru 3 caciuli = 15 euro oferta speciala. In 70 de minute eram deja la gara din Florenta. Am tinut-o pe autostrada fara plata SGC. Vechiuta si usor peticita, dar OK.
Drumul spre Florenta din Pisa a fost placut si am traversat Toscana de la marea Mediterana spre inima Italiei mergand pe malul stang al Arno-ului. Cea mai frumoasa imagine a fost o vila catarata pe un deal si inconjurata de chiparosi. Si nu a fost o imagine singulara.
Aveam rezervat pe internet un card valabil 72 de ore in care ai transport gratuit si acces la toate muzeele din programul FIRENZECARD. Va recomand www.firenzecard.it . Costa 72 de euro dar in final cred ca am economisit alti 28 de euro. Si nu stai la coada. Aproape....
Doar Biserica San Lorenzo este in afara circuitului si se plateste suplimentar.
Asa ca tragand de trollere ne-am dus spre Via Cavour la un infopoint pentru a lua cardurile. Supercivilizat si bine organizati (pentru niste italieni).
Tot tarand la trollere ne-am indreptat spre spre hotel. Hotel dela Robbia. Putin cam scumput dar a fost super OK.
Mai putin mancarea care a fost pe baza de oua, branza topita si dulcegarii. Nu tu o slana, nu tu o telemea, nu tu un mezelut.
Si mai putin OK au fost peretii despartitori. Am constatat asta in a doua noapte cand din camera vecina a inceput sa se auda zgomote. Si s-au tot auzit. De la 2 la 3. Cred ca cineva avea un atac de panica dublat de tahicardie. Ceea ce nu am inteles a fost intrarea in scena a vocilor. Mai intai o soprana a facut vocalize. Apoi a urmat un bariton si ne pregateam de happy ending. Dar spectacolul s-a terminat si cu o a treia voce. Un bas. Ca doar de aceea Italia este patria operei.
Dupa ce ne-am cazat ni s-a facut fomita. Seara am fost sa mancam. In zona nu am gasit decat o tratoria. Tratoria del artisti. A fost placut si OK. Preturi corecte, atmosfera italiana. Ceea ce m-a impresionat a fost ca mancarea era gatita din produse proaspete cumparate in aceeasi zi. BRAVO! Si avea un gust exceptional. La fel si vinul de Chianti.
Pe intuneric am dat o fuga sa vedem domul.
Si atat pentru astazi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu