Tradarea

De cate feluri poate fi o tradare?
Se pare ca cel putin de doua feluri.
Ar fi o tradare viscerala si cu oarece foloase financiare (sa zicem 30 de arginti) si o tradare instinctiva de autoaparare. Asta daca ar fi sa urmarim cursul evenimentelor care preced "Cina cea de taina".
Iisus a stiut de ambele si nu a facut nimic.
De ce?
Pentru ca erau repere care trebuiau depasite in drumul lui spre Inviere.
A stiut si de Iuda si de Chifa.
Daca gestul primului a grabit evenimentele (nicidecum nu le-a provocat) la cel de-al doilea a fost un dublu eveniment necesar fiecaruia pentru soarta lor.

Eu mai vad si altfel de tradari din pacate din ce in ce mai actuale:
-Tradarile cand se depune un juramant.
      Tradarea juramantului  sfânt al căsătoriei,exprimat in fata lui Dumnezeu şi a Bisericii de catre unul din soti. Pentru cei care nu mai pun mare pret pe Casatorie in general si vad acest lucru ca un contract comercial tin sa le aduc aminte ca acest fapt (Casatoria) te întăreşte cu un sacrament deosebit, după ce te-a sfinţit prin botez.
     Tradarea juramantului de catre un Ministru sau de catre chiar Presedinte in forme foarte subtile cu vadit aspect moral sau economic.
     Tradarea juramantului lui Hipocrate de catre medici
     Tradarea juramantului de catre cadrele militare inclusiv politie, graniceri,vamesi etc.


In concluzie pe langa obiceiurile noastre balcanico-fanariote multe activitati au la baza desfasurarii lor juraminte.
De ce oare nu pot fi ele respectate?
Avem in societatea noastra actuala o asa afinitate pentru tradare?
Este o a doua natura?
Cine poate avea taria si curajul sa demaste mizeria din societatea romaneasca?
Eu cred ca si noi la nivel de tara avem nevoie de sange proaspat in politica dar sa ne si dea repere morale si corectitudine.


As fi nedrept sa nu recunosc multe progrese facute in ultimul timp pentru indreptarea acestor lucruri.
Dar parca suntem manati de la spate de doamna UE.


Deplang absenta vocilor curate din orice forma de comunicare existenta.


Sa stim si sa nu facem nimic este doar apanajul unor mari destine care trebuie sa-si urmeze calea.


Romania inca nu si-a gasit calea.
S-o faurim noi.