Totalul afișărilor de pagină

duminică, 28 septembrie 2014

Cine umbla cu magenta vopsita ?

Era imediat dupa cutremurul din 1977. Ne mutasem in buzele Oborului si cu chiu ca vai am reusit  sa obtinem linie telefonica. Asa ca desi eram un pustan, putin mai mare decat este Andrei acum, am inceput sa retin numere de telefon. Nu era foarte complicat. Aveam de tinut minte 6 cifre. De fapt erau 3 cifre care se repetau. Imi mai aduc aminte cum era si sa vorbesti in strainatate. Stateai ore in sir in fata telefonului asteptand sa te sune inapoi din centrala.
Dar vremurile alea s-au dus. A mai aparut un 6 in fata numarului si mai de curand a aparut si un 021. Dar esenta numarului a ramas aceeasi. Numerele erau pe zone si oamenii se cam stiau intre ei. Daca aveai o problema sunai la deranjamente si vorbeai cu un operator si iti spunei problema.
Dar si astea sunt clipe de mult apuse.
Acum exista IVR. Un sistem interactiv de triat si de distribuit apelurile. Facut astfel incat sa stai cat mai mult de vorba cu un robotel sau sa asculti muzica, decat sa stai de vorba cu un operator. Care poate fi oriunde in lumea asta sau in Romania. Intr-o sala plina de monitoare si de tineri care desi au facut o facultate stau si iau apeluri de la tot felul de oameni cu treaba sau fara treaba.
Pentru cei care sunt captivi ai numerelor de telefon descrise in povestea mea, cred ca acum toti sunt peste 70 de ani. Si sa zicem ca au un deranjament la telefon. Adica nu mai functioneaza. 
Acum incep o poveste adevarata. Adica a mamei mele. De patru zile telefonul ei nu mai functioneaza. Poate o fi luat cu piciorul firul, poate o fi din alta cauza, cert este ca vroia sa reclame deranjamentul. A incercat si a sunat la tel verde. Si dupa patru incercari nereusite m-a sunat suparata ca nu poate face nimic.
Eu, cu o superioritate vadita, am garantat ca rezolv eu problema. Asa ca sun. Si incep sa apas cand pe 1 cand pe 2 cand pe 3. Deja obosit ajung in momentul in care trebuie sa introduc nr cu problema. Si o fac. IDupa ce am apasat pe tasta diez # se blocheaza apelul. Inebunesc! Trebuie sa o iau de la inceput. Repet baletul si depasesc momentul. Unde mai am de apasat o data pe 1, inca o data pe 3 si in final pe 2. De unde incep sa ascult o muzica enervanta. Asta pret de 15 minute. Unde abandonez si inchid. Imi sun mama jenat si o anunt ca nu am reusit nici eu.
Ce sa mai spun ca nici telefonul meu nu mai functioneaza de 1 saptamana. 
Mama, ca orice mama, imi spune sa nu ma necajesc ca o sa mearga pe jos 2 km la oficiul telefonic sa faca acolo reclamatia.
Imi aduc aminte reclama unde trebuia sa iti suni MAMA cea batrana. Sa vezi daca este bine. Cum sa o sun daca telefonul nu ii functioneaza?
Cate lacrimi ati smuls cu reclama cu sunatul parintilor batrani??? Cate vanzari ati avut???
Daca vroia sa cumpere ceva trebuia sa apese doar o singura tasta si un operator amabil ii vindea orice!
Ar trebui sa va ganditi ca marea majoritate a clientilor vostri sunt oameni peste 70 de ani. Cu nevoie speciale si cu pricepere tehnica limitata! Si la fel si rabdarea!
Daca ati impanzit orasul si Tv de magenta, poate schimbarea ar trebui sa fie mai profunda!
Nu mai umblati cu magenta vopsita!!!
Ajutati ca mamele sa poate fi sunate! Creati un serviciu pentru seniori!
Asta da schimbare!
Servicul clienti pentru mame si tati la senectute!!!
Ce de lacrimi o sa mai smulgeti!
Poate si ceva bani!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu