Al zecelea Presedinte al Romaniei ( fara a-l socoti si pe Candiano Popescu) este pentru mine un om pe care nu il inteleg dar il respect, pe care il privesc rational si nu sentimental, de care m-as teme daca i-as fi dusman si tot m-as teme daca nu i-as fi prienten apropiat.
Astazi implineste 60 de ani. " LA MULTI ANI"!
S-a nascut acolo unde seva pamantului impreuna cu razele soarelui fac sa creasca unii dintre cei mai buni struguri din Romania. Si unde nu cred ca copiii se intarca cu lapte.
A avut parte de cea mai adevarata meserie in care cuvantul manager chiar isi arata toate valentele. Sa comanzi o nava in mijlocul apelor este proba de maxima competenta. Si iti caleste un caracter inconfundabil.
Nave ar mai fi comandat. Dar ele au cam disparut din patrimoniu. Asa ca a ajuns mare in ministerul de resort. Unde a iubit mai mult calea ferata decat masina. Asa ca multe trenuri au ajuns in Bucuresti la mijlocul lui Ciresar. Cu oameni nervosi. Tot din dragoste de vapoare si trenuri a privit programul de autostrazi ca o inutilitate. Si mostenirea s-a întins pe un deceniu. A pasit timid in umbra marelui pulover revolutionar. A candidat la congres impreuna cu Simona Marinescu doar pentru a confirma spusele fetelor de la Apaca. Dar NU. Avea o energie si o charisma speciala. Si l-a executat definitiv pe Petrica. Cand putina lume se astepta. Si din un partid de 7% a inceput sa cladeasca noua ordine democrat liberala. La inceput au fost de stanga. Usor inghesuiti langa PSD. Si uneori chiar sufocati si racolati. Primii doi care au sarit din barca au fost Duvaz si Sassu. Dar au aparut figuri noi. Din teritoriu. Care au simtit potentialul Masculului Alfa. Si setea lui de putere.
S-a luptat si a castigat PMB. Tot cand nu avea sanse enorme. Dar a navigat fara frica si fara ezitare, ca un bun comandant. A curatat PMB de fostele lipitori. Dar asa au aparut noi specii. Mult mai rezistente si mai periculoase.
A luptat apoi cu Nastase. A fost o lupta de spus nepotilor la gura sobei (pardon semineului).
Oare cum ar fi arata Romania lui Nastase! Nici nu vreau sa-mi imaginez!
A fost zgâriat de o sageata. A sangerat putin, dar a jurat sa o indoaie si sa o faca inutilizabila. A reusit doar sa o micsoreze la un fel de darts. Care s-a infipt adanc in trei trandafiri si acolo a ramas.
Apoi si-a transferat partidul cu arme si bagaje la dreapta. Si a ajuns in barca popularilor europeni. Doctrina...un fleac. Puterea.....o necesitate.
A cusut si a descusut partide si coalitii. Era sa fie lovit ca pe "Targu Ocna", nu incidentul cu copilul zau, de o suspendare. Dar a revenit in mijlocul poporului si a renascut din propria cenusa. Atunci a inteles ca Parlamentul nu este de lasat din mana ci trebuie calarit zilnic pentru dresaj. Si de atunci nu a mai scapat situatia din mana. A invatat sa vorbeasca bine si maghiara. Pana si un consilier special il invata subtilitatile. Noroc ca a demisionat. Aproape ca mai toti. Nici unul nu a rezistat. Cine a plecat cu treaba, a promovat ministru. Cine a plecat cu gara mare a ajuns pe lista neagra.
A urmat Geoana si masajul de relaxare i-a fost fatal.
Doua runde de alegeri in care rezultatele contra PSD au fost la mustata.
Doua mari răspântii istorice pentru Romania au fost trecute pe calea cea dreapta si nu stanga.
Cum ar fi aratat, iarasi ma intreb, Romania cu Vantul din spate. Si nu numai el. Ce ar mai fi ramas din DNA, ANI si alte realități care oricum sunt debile si rahitice.
A dat mana cu Obama. Si mana lui Obama a ajuns la Deveselu si Kogalniceanu. A dat mana cu liderii UE, el fiind acum unul de-al lor. A primit NATO la Bucuresti ca amfitrion. Mari realizari. IMENSE!
Doar pe doamna Schengen nu a reusit sa o treaca strada. Ca au fluierat Olanda si Finlanda. Un fel de Loleck si Boleck.
Ne-a procopsit cu cel mai curat si corect premier. Si poate si cel mai muncitor. Saracul pacat ca nu are charisma si nici presa favorabila.
Ne-a navigat prin valurile furtunii incercand sa nu ne arunce pe toti peste bord. Dar cu echipajul navei (prea numeros, corupt si indolent) se mai lupta inca.
Am ajuns in clipa de fata la ape linistite. Dar daca suntem de fapt in ochiul furtunii???? Cine stie oare?
Multa lume spune ca are ochii albastrii. Si ca s-au colorat asa pe la maturitate dupa oarece scrieri olografe acum pierdute (oare?).
La cum arata de fapt tara noastra si din ce oameni este formata clasa politica este dupa parerea mea raul cel mai mic.
Asa ca inca o data sper ca sase decenii sa aduca mai multa dragoste decat dusmanie si mai multa intelepciune decat ranchiuna.
De sus de tot lucrurile se vad altfel si mult mai mici.
Dar lucrurile astea mici de fapt te urca pe tine sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu