Totalul afișărilor de pagină

joi, 23 mai 2013

Scrisoare catre Adrian!

Nu am ajuns sa imi trimit inca scrisori! Poate in timp?!
Este vorba despre un prieten care are in nume si numele de Adrian dar care din cate stiu eu nu il foloseste. De mine este mult mai simplu. Eram Adrian si am devenit Adi. Sper sa nu ajung A. Pur si simplu A!
Si stand si gandindu-ma la el mi-am dat seama ca totusi avem multe in comun si nu doar numele.
Acum ca stiu exact cum decurge ziua lui imi pot imagina la ce ora ce face. Sunt in stare sa fac asta chiar si ajustand ora la fusul orar.
Asa ca stiu cand duce copii la scoala, cand lucreaza pe calculator sau chiar si cand este week-end la ei.
In asta ar sta marea putere a gandului. Sa te gandesti la cineva este usor. Sa creezi un model virtual al vietii respectivului si sa incerci sa te introduci in scenariu asta este o treaba mai complicata si cred ca strict umana.
Asa ca sa incep:
Draga Adrian.....
Banuiesc ca la ora asta esti fie in fata monitorului, fie raspunzand la niste mailuri, fie aranjand haosul de 0 si 1 intr-o logica binara. Fie avand de discutat cu colegi de pe trei continente.
Mi-am dat seama ca noi de fapt am comunicat dar de fapt nu prea am vorbit. Si imi pare rau. Am constatat ca de fapt si tu ai nemultumirile si frustrarile tale si ca nu ai cu cine sa le discuti. Si ca si tu, ca si mine, esti un tip introvertit. Calm si rabdator. Si am mai constatat ca avem multe nemultumiri in comun. Dar si multe bucurii in comun cum ar fi baietii nostri. Avem aceasi pasiuune pentru masini, cred ca la tine este mai puternica si acelasi gust pentru calatorii. Poate in moduri diferite, dar in esenta la fel.
Am stat si m-am gandit la ce mi s-a intamplat. Si vara asta si vara trecuta. Si singura concluzie la care am ajuns ar fi vorba despre PRIETENIE si o lectie de viata.
Adevaratele prietenii se testeaza nu la bine ci la greu. Nu cand totul este roz si parfumat ci cand esti pus in situatii extreme si te simti singur la un moment dat si totusi nu esti. Este un prieten langa tine gata sa te ajute. Neconditionat.
Si cred ca asta este lucrul cel mai important pe care trebuia sa il invat. Vremelnicia unor evenimente nu ar trebui sa te amărască, cand ai langa tine prieteni adevarati.
Poate nu am avut in momentele respective puterea sa inteleg. Poate m-au afectat destul de mult. Cum sunt ancorat in realitati materiale mi-a fost greu sa vad si partea spirutuala a evenimentului.
Ce este fier, ca si un fier se indoaie. Ce este ban ca un ban se duce.
Ce este prietenie ramane vesnic.
Daca crezi ca nu am gresit prea mult cu vorbitul, mi-ar face placere sa vorbim.
Poate si in scris.
Acum ca am impresia ca lectia a fost invatata astept cu interes urmatoarea intalnire.
Sper sa nu se inteleaga ca randurile de fata iti sunt doar tie adresate.
Cand ma refer la prietenie , ma refer si la jumatatile din viata noastra.
Cu drag,
Adrian


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu