Aproape o cronica de film

Am văzut aseara pe TVR un film cel putin surprinzător. Se numește " Adevarul despre Adolf Hitler". Daca nu ar fi fost realizat in 2007 il puteam bănui de plagiat. Pentru ca are ceva (foarte mult) din povestea lui "The King's Speech".
Este vorba de faptul (nu o sa vorbesc de personaje in sine si ce au facut ele in istorie ) ca unii lideri au nevoie de a scoate din nou la lumina calitati ascunse in interiorul lor si de a recapătă increderea in sine.
Filmul se vrea o parodie (comedie) a unei perioade foarte intunecate (sau greu de inteles prin ducerea ei la extrem) a poporului german si de metodele de revigorare si resuscitare a liderului, culmea de catre un doctor denumit .......Adolf Grunbaum.
Caci la un moment dat se pune problema cine se afla cu adevarat in spatele unui conducator. Mai ales dupa ce vigoarea lui interna incepe sa paleasca si el mai trebuie sa ramana interfata puterii cu poporul.
Este clar ca pozitia de conducator al unui popor iti consuma aproape toate resursele. Mai ales in ziua de azi  acest lucru se poate intampla pana ajungi sa obtii acel post. Sute de confruntari lipsite de menajamente, secrete de care si tu ai uitat scoase la iveala, toata familia tarata in noroi si alte mii de inventii despre ei si despre tine. Rar sunt oamenii care sa reziste unui asemenea stres si care pot merge normal mai departe.
Asa ca apare un moment in care au nevoie de ajutor. Si un altfel de ajutor decât clasica sticla de whisikey, mersul la un masaj de relaxare urmat de o sedinta la jacuzzi sau o discutie cu un banal consilier poate veni de la un super specialist.
Poate fi in cazul "The King's speech" un logoped fara diploma dar cu scoala vietii care te pune sa faci cele mai bizare exercitii;
Poate fi in cazul "Die wirklich wahrste Wahrheit uber Adolf Hitler" un actor specialist si in psihologie.
Ma întreb oare domnul Aliodor Manolea ce reușește sa exorcizeze din clienții dansului. Ii pune sa fac exerciții bizare? Ii întreabă despre copilărie? Si despre abuzurile săvârșite?
Tare greu este sa afli adevarul din spatele usilor inchise ale puterii. Ce razbate de acolo poate fi in egala măsura un adevăr dirijat spre mase sau chiar un accident nedorit.
Este un lucru tare periculos si scăpat de sub control sa te joci cu mintea unui om chiar daca la început intențiile sunt onorabile. Dar unde se oprește de fapt sfoara care mânuiește papusa. La specialist, la cel care il supraveghează, la cel care il plătește, la cel care ii supraveghează familia si tot asa....
Sunt deja lucruri despre care a trecut termenul de prescriere a deschiderii arhivelor si noi nu stim inca nimic.
Intr-o lume plina de secrete macar cei care ne conduc ar trebui sa ne arate transparenta maxima.
Incepand cu dosarul medical, cu dosarul de la serviciile secrete si cu o evaluare psihologica anuala insotita de un consult medical public.
Sa nu ajungem si noi la concluzia ca suntem o natiune bolnava condusa de oameni si mai bolnavi.