Totalul afișărilor de pagină

vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de calatorie : Florenta octombrie 2013

Soarele zambea cu dintisori pe dealurile Toscanei. Florenta desi departe de mare are ceva din stralucirea maritima a Venetiei. Si asta oarecum si datorita Fiume Arno. Cu toate ca mai tot ce este de vazut din Florenta se afla pe malul drept nu trebuie ignorat nici Palazzo Pitti. Asa ca ziua mea de calatorie a inceput cu Palazzo Pitti.
Si bine am facut ca am inceput cu el. O structura majestuoasa marginita de superba Gradina Boboli.  Am parcurs sutele de camere, miile de tablouri si sculpturi. Am admirat arhitectura si decoratiunile interioare. Brunelleschi si Luca Fancelli au facut cu adevarat o treaba foarte buna.
Cuvintele sunt sarace in fata bogatiei artistice etalate in acest palat. Asa ca am ramas fara aer si am simtit nevoia sa ies in gradina. Unde si acolo am ramas fara aer. Gradina Boboli este si ea o bijuterie in sine. Soarele era deja sus pe cer si lumina scalda oaza de liniste, perfectiune si armonie pentru care a fost creata gradina. Dintr-un colt al palatului incepe pasajul Vasari, acoperit, care trece peste Ponte Vechio si ajunge la Uffizi.
Asa ca am urmat si eu traseul pe sub pasajul Vasari  pana la Ponte Vechio. Care acum straluceste plin de magazine si este ticsit de turisti. Multi americani, ceva europeni, ceva chinezi si foarte putini rusi. Mai erau si cativa japonezi si multi, multi tineri veniti cu scoala.
Prin viermuiala de turisti am ajuns si la Piazza della Signoria. Am intrat si in Palazzo Vecchio unde am vizitat tot ce era de viztat si am urcat si in campanila. De sus Florenta pare incremenita in timp. Acoperisurile de tigla rosiatica si zumzetul pietii iti pot da senzatia de atemporalitate. Trebuie doar sa inchiz ochii si poate auzi zgomot de dalta muscand din marmura sau galceava de precupeti florentini de postavuri.
Am iesit din Palazzo Vechio si imediat am intrat in Uffizzi. Si ce mai de coridoare. Si ce mai de statui. Si ce mai de tablouri. Si ce mai de tavane. Cate minuni inghesuite pe cativa kilometri patrati.
Am plecat apoi spre capela Medici. Inghesuita si putin pusa in valoare din exterior cand intri ramai fara aer. Pur si simplu somptuosul mausoleu octogonal este o opera de arta. Atat prin geometrie cat si somptouzitate si maretie. De abia aici intelegi grandoare familiei Medici. Lipita de capela Medici se afla Biserica San Lorenzzo. O alta capodopera. De o frumusete aparte. Pacat de fatada neterminata. Intre capela Medici si San Lorenzzo micii negustori viermuiesc. Si o fac cu mare maestrie.
Am plecat spre seara sa vedem si Santa Maria Novella. Nu credeam ca la Florenta sa fie sufletul Italiei. Dar daca ai aproape toata spiritualitatea italiana ingropata aici poti considera ca tot aici este si sufletul Italiei. Un fel de Pantheon parizian de cam aceleasi dimensiuni. Doar ca Florenta nu este Parisul.
Am lasat la urma dar nu ultimele Baptiseriul si Duomo. O cladire octogonala , inchinata botezului are patru porti in punctele cardinale. Poarta de rasarit este  minunata poarta a paradisului realizata de Ghiberti. In fata ei pana si Michelangelo a ramas fara de suflare.
De ce forma octogonala???
Ce simbolizeaza cifra 8???
Ar deriva din 6 +1+1 = Cele 6 zile ale Creatiei, o zi de odihna si ultima zi, cea de a opta, reprezinta ziua renasterii spirituale prin sfanta taina a Botezului.
A ramas Duomo. Este mult prea spectaculos si o capodopera arhitectonica si structurala incat imi pare rau ca nu este mai bine pus in valoare printr-o piateta mai ampla. In care sa isi poate etala mai in voie intreaga personalitate. Asa ca si aici ca in multe alte locuri din Florenta rasuflarea iti este taiata doar cand intri.
Un oras condensat, unic si care isi pastreaza farmecul inegalabil infruntand timpul.
Putine orase din lume mi-au dat senzatia de atemporalitate asa cum mi-a dat Florenta.
Multe lucruri in Europa se trag din Florenta.
As spune ca a fost o perioada in care leaganul civilizatiei si creuzetul zilei de maine au fost originale in Florenta.
Si ma refer la : economie, sistem bancar, industria textila, bijuterii si nu in ultimul rand ARTA. Si aici imi permit sa includ si ARTA POLITICII.
Da in Florenta s-a schimbat definitiv mostenirea democratica ateniana. Politica europeana isi trage seva nu din republica ateniana ci din Republica Florenta.
Scopul scuza mijloacele!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu