Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo tara si cu milioane de dolari stranse in conturile personale nu ar mai trebui sa existe. Si totusi exista si inca cu succes.
Turcia traia acum 100 de ani inca in evul mediu. Turcia inca nu a parasit evul mediu la nivelul coruptiei si al mentalitatii otomane si asta o dovedesc recentele alegeri locale.
Intr-o tara democratica (si nu ma refer la Romania) un asemenea politician ar fi fost demult in spatele gratiilor. Dar nu si in Turcia. In Turcia castiga impreuna cu partidul lui (personal) peste 45% din voturi.
Limba turca a lasat multe cuvinte in limba romana ( dupa unii cercetatrori 20%) . Unele mai utilizate, altele mai putin utilizate. Dintre ele clar cateva ne-au marcat existenta : ciubuc, pesches, bacsis.
Plecand de la aceste cuvinte regasim in inregistrarile aparute pe internet subtilitati ale cuvintelor susmentionate.
Si culmea inainte de alegeri au fost interzise si Youtube si Twitter.
Asa o tara vrea in UE? Asa o tara se vrea democratica?
Daca Erdogan a adus prosperitate Turciei in momentul in care Europa si USA se prabuseau economic asta se pare ca a contat mai mult decat democratia.
Poporul il iubeste. Economia duduie. Modul de a face afaceri si de a te tine departe de coruptie se pare ca este strain in Turcia.
Aceste metehne sunt vechi. Isi au originea in perioada otomana a Turciei. Si s-au pastrat de-a lungul timpului. Generatiile actuale scolite prin strainatate si cu alt sistem de valori sunt oripilate de modul in care este condusa Turcia. Dar ce conteaza asta. Ei sunt o minoritate. Si asta o stie foarte bine Erdogan.
Decat cu burta goala si cu democratia neintinata, mai bine cu burta plina si cu democratia jumulita.
Principiile nu tin de foame.
Asa ca un adevarat Pasa este si va ramane Erdogan.
Atentie la funia de matase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu