Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 7 septembrie 2011

Romania - Franta si alte minuni din Bucuresti

Da tovarasi! Am fost la meci.
Oameni ai muncii de la orase si sate imbracati tricolor au venit alaturi de echipa nationala si de acuala coducere FRF si PMB ca sa preacinsteasca minunea tehnicii moderne (care eclipseaza cu mult minunea de la Maglavit) adica NATIONAL ARENA.
Pai daca e arena, inseamna ca nu e stadion de fotbal, ci arena de lupte si asa se justifica chestia aia verde de pe jos ce sarea bucati la contactul cu ea. Unii spuneau ca ar fi gazon. Altii ca ar fi spaga lui Oparescu. Altii spuneau ca Basescu e de vina. Eu ce sa mai zic?!
Una peste alta (lasand la o parte gazonul, care totusi este esenta jocului de fotbal) stadionul este minunat. Adica nu trebuie sa mai cauti un Bernabeu, un Stade de France, un Allianz, un Emirate sau chiar un Nou Camp. Il avem deja aici si "este al bucurestenilor" ...HA HA HA.
Frumoase locuri de parcare (doar daca esti handicapat (aici intra si presa) sau VIP ) si afluirea si defluirea cetatenilor de la si la stadion este ca pe vremea lui Ceasca. Turma pe mijlocul drumului, masini parcate si prin copaci si tot felul de smecheri care vand orice (chiar si steagurile gratuite de pe scaune). Jandarmii erau cu muschii incordati gata sa bata orice intelectual care urla "Allez les Bleu" sau alte neologisme.
Am ajuns in sectorul meu si la locul potrivit. Normal ca juniorului ii era sete. Asa ca am mers la cele aproape 80 de puncte de servire a bauturilor. Sa vedem: daca sunt 50.000 persoane care sunt la un meci si mai mult de jumatate vor un suc ce se intampla; 25.000/80= 312 persoane la un rand; si cum trebuie totul pus in pahare de carton avem 312 pers  x  10 secunde de caciula (asta este reducere la ultimul absurd) = 3120 secunde sau mai exact  52 de minute. Atat am si stat ...pe ceas. Ce INNA, ce festivitati. Stai ca vaca la rand pentru ca vrea si copilul sa bea un suc. Si in timpul asta vezi pe cele 100 de LCD de 40" agatate peste tot (cu marca UTI, sa nu se uite) pe dom' Oparescu care isi face campanie electorala. Si ce mai campanie.
Am ajuns cat sa-i vad spatele lui Marcel Pavel. Si ce spate are...pardon ce voce are. Pielea era ca de gaina, sau poate pentru ca il aveam pe Tolea Ciumac chiar in fata mea. Nu prea mai stiu. Am cantat imnurile din tot sufletul. Chiar am atras priviri nu tocmai simpatice. Noroc cu cei trei francezi din randul din spate. De fapt erau doar o frantuzoaica si doi romani parliti care au urlat tot meciul contra Romaniei (pai asa vreti voi sa o impresionati pe "madamoisela"; incercati cu Calusarii) . Eram ca intr-o mare de VIP-uri. In fata si putin in lateral era tot VOLTAJ-ul cu insusi Dl Goia si tatal.
A inceput si meciul. Singurii pe care i-am recunoscut au fost Tatarusanu si Banel. Pe unul cred ca dupa bronz si pe celalalt cred ca pentru ca statea in poarta. Asa ca m-am uitat ca la un spectacol de marionete neputand deslusi fete sau detalii (sau trebuie sa ma duc la oculist, sau sa stau acasa sa vad pe TVR HD). Ceea ce vedeam clar era gazonul sarind mai ceva ca fasolea mexicana.
Francezii m-au impresionat prin lipsa totala de inspiratie si romanii m-au impresionat prin totala daruire in distrugerea gazonului. Doua echipe mediocre care nu au putut mai mult (poate doar sclipirile lui Ribery) care puteau juca inca doua ore fara sa inscrie.
M-au intristat fluieraturile din final, dar cred ca au fost putin meritate dupa tragerile de timp ale lui Tatarusanu. Poate nea Pitzi e multumit cu o remiza si nu mai vrea sase-sase.
Ceva viitor intrezaresc la nationala (si aici prin noi insine), poate si pentru simplu fapt ca acest stadion te face mai bun si mai luptator.
Semanlul GSM sau 3G a lipsit pe motiv de congestie, cei trei mari giganti ai concursurilor de behait au uitat sa mai monteze antene suplimentare.
O seara frumoasa, un meci slab, o atmosfera civilizata si un stadion (pardon arena) care ne aduce in randul lumii.
Militia romana era prezenta si ea, iar suporterii francezi au fost rugati sa mai ramana inca 15 minute pe stadion (cred ca asa au fost mai usor recunoscuti de mardeiasi) si totul s-a incheiat cu bine pentru linistea lui Nasu Sandu si lu' dom' Oparescu.
Av-em are-na, av-em va-loa-re......
Sun-tem ta-ra cas-ti-ga-toa-re...
OA-RE?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu