Ana !

Am cunoscut-o pe Ana acum 3 ani. Ajuta la curatenie la niste vecini. Cum si eu aveam mare nevoie de ajutor a fost de acord sa vina sambata de sambata sa ne ajute cu curățenia. Asa, aproape timp de 3 ani a fost o prezenta constanta la noi in casa.
Ana avea aproape varsta mea. Lucra la o firma de contabilitate si pentru ca nu se ajungea cu banii mai ajuta si ea pe cei care nu erau in stare sa se ajute singuri.
Locuia in Rahova si sa ajunga la mine sambata dimineata facea cate 2 ore pe drum. Uneori o mai luam eu de la metrou, dar de fiecare data o luam din Sos. Fundeni pentru ca ii era frica de caini. Cu toate ca avea si ea catel acasa. Mai avea si un baiat de liceu. Sot nu avea si nici nu am intrebat de el niciodata.
Acum cand stau bine si ma gandesc imi dau seama ca o stiam doar dupa numele de Ana. Si atat.
In drumurile de la autobuz sau metrou pana acasa mai schimbam si eu o vorba cu ea. Credeam ca eu sunt uneori nefericit si ca am probleme.
Dar aflandu-i povestea mi-am dat seama ca nu am cunoscut pe nimeni asa de chinuit si asa de puternic.
Avea un tata care era la ospiciu. Si pentru care gatea in fiecare dimineata de la ora 2 la ora 4. Apoi pleca si ii ducea mancarea in fiecare dimnineata. Apoi mergea la serviciu. Seara avea grija de baiatul ei si de catel. Sambata era ziua cand venea la noi. Si nu traia decat cu cafea si tigari. Atat consuma toata ziua de lunga. Am invitat-o la masa de pranz sa mancam impreuna. Cu timpul a acceptat si nu manca prea mult. De fiecare data imi lauda mancarea. Era chiar fan muraturi puse de mine. In rest tigara si cafea. Cu timpul am mai aflat de o matusa cu cancer la san care si ea era in stadiu terminal la un spital. Undeva anul trecut prin noiembrie mi-a spus ca matusa a terminat cu chinul. Si la matusa mergea zilnic sa o ingrijeasca la spital. Seara de seara.
A venit si Revelionul si am luat o pauza. Am sunat-o dupa sarbatori si mi-a spus ca vrea sa-si faca ceva analize si ca ma suna ea cand este disponibila. Nu am stiut exact ce sa cred pentru ca nu se plangea niciodata de sanatatea ei. Avea grija de multi altii ca sa mai aiba grija si de ea.
Asa a trecut timpul.
Acum o saptamana am primit o tema de pe blogalinitiative.ro sa scriu despre preventia de cancer de col uterin si de cancer de san.
Am stat si m-am gandit ce as putea scrie eu despre acest subiect. NIMIC! Chiar nimic. Ce poate scrie un barbat despre cancerul de san si cancerul de col uterin? Am trecut mai departe si nu m-am gandit la acest subiect prea tare.
DAR!
Am auzit de la vecinul de unde am cunoscut-o pe Ana ca ea a murit acum cateva zile.
Am ramas socat. Uluit. Parca o pacla se asternuse peste mintea mea. Am bâiguit cateva cuvinte de regret.
Realitatea este ca moartea nu ne intreaba cand sa vina. Vine si gata.
DAR!
In cazul cancerului de san si de col uterin in ziua de azi exista analize care pot depista de timpuriu aceste afectiuni. Un test Papanicolau si o ecografie mamara sau o mamografie in ziua de azi nu este un capat de lume. Testul Papanicolau se face rapid. La fel si o ecografie care dureaza 15 minute. Chiar si o mamografie nu tine mai mult de 30 de minute.
Si atunci?
Ce poate face un barbat?
Poate face foarte multe. In ziua de azi cand nimeni nu are timp, el trebuie sa fie alaturi de sotia, mama, prietena........lui si sa ii fie alaturi. Poate sa ii spuna ca vrea si el sa mearga impreuna cu ea la analize. Sa stea cuminte pe scaun si sa o astepte. Pur si simplu sa o astepte.
Nici nu va dati seama cat de mult conteaza asta. Dovediti ca va pasa. Fiti alaturi de cei dragi. Rupeti-va o ora-doua din programul vostru incarcat, doar sa fiti alaturi de cea draga. Va aprecia si va fi mult mai receptiva la analiza. Altfel o va amana "sine die" si întotdeauna va fi altceva mai important de facut.
Ana a amanat mult prea mult analiza. A stat si a ajuns la doctor cu cancer de col uterin cu metastaze. La fel ca si viata ei si moartea ei a fost un chin. Avea dureri insuportabile. A avut nevoie de morfina pentru a putea suporta durerea. A urmat o perioada de 1 luna de coma. Si apoi ca o eliberare MOARTEA!
Nu vreti sa fiti in situatia ANEI! Nu vreti sa lasati un copil la liceu singur pe lume.
FEMEILOR ! Avem nevoie de voi sanatoase langa noi. Sa aveti grija de noi si de copiii nostri. Sanatoase !
Si pentru asta trebuie doar o data pe an sa mergeti la doua analize. Atat!
Nu mai vreau sa aud si de alte ANA. Am fost traumatizat de moartei ANEI si atat.
Nu cred in coincidente. Nu cred in articole la comanda. Nu pot scrie in ceea ce nu cred.
CRED ca toate femeile trebuie sa aiba grija de ele, ca ele sa aiba grija de noi.
Si noi putem fi alaturi de ele. Macar cu o vorba buna si cu putin timp pentru ele.
Dumnezeu sa te aiba in grija ANA. Acolo unde poate esti sa stii ca macar eu am apreciat tot ceea ce ai facut. Si mai ales ti-am inteles calvarul prin care ai trecut. Imi pare rau ca nu am stiut mai devreme despre tine si ca nu am putut sa te ajut cu nimic.
Macar prin aceste randuri poate pot lamuri pe cineva cat de importanta este preventia.
In ziua de azi cele doua afectiuni se pot trata daca sunt depistate la timp.
LA TIMP!