Si m-am gandit sa atac si acest subiect al Icoanelor tot dintr-o perspectiva istorica.
Icoanele ca si imaginiile in ziua de azi ne inconjoara. Suntem mai mult o societate a imaginilor decat a cuvintelor.
Deca la Inceput a fost cuvantul, sigur in ziua de astzi este Imaginea.
Iconografia inseamna in limba greaca Scriere de Imagini. Asa ca nu vorbim de pictura ci de ceva mult mai mult.
Iata si o definitie a Icoanei :
""Icoana nu este deci un ornament, un tablou sau o simplă reprezentare figurativă, ci o comunicare vizuală a realității invizibile divine, manifestată în timp și spațiu. Icoana nu este portretul unei persoane care a fost, ci este portretul sau reprezentarea unei persoane în Împărăția lui Dumnezeu.""
Sau mai adanc :
""Icoanele au fost și au rămas cărțile celor ce nu știu să citească, iar printr-o reprezentare adesea simplificată ele trimit la și confirmă credința de bază a Bisericii: Întruparea. Faptul că Dumnezeu a devenit om, faptul că a purtat El însuși și a sfințit natura umană și materia în general înseamnă că El poate fi reprezentat cu ajutorul materiei.""Icoana este esenta Cultului Bisericii alaturi de sfintele moaște, cărțile sfinte și celelalte obiecte de cult, iar pe de altă parte, cu toată moștenirea teologică, de credință și învățătură ortodoxă - Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție, Sfintele Taine .
Totul pare simplu si de inteles.
Pentru cine nu stie insa a existat si o perioada in care Icoanele au fost interzise. Si nu putin. Vreo 120 de ani.
Culmea ca acest curent avea si o explicatie doctrinara:
""Acest curent își are începutul deja înainte de domnia împăratului Leon al III-lea (717-741), dar care în timpul acestui împărat a luat o mare amploare. Iconoclasmul însemna la acea vreme dorința de respectare a poruncii a doua din Decalog: "Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujești, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinților ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea și al patrulea neam, Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele." Ieșirea(Exodul) 20:4-6.""
Ca sa va traduc ceea ce s-a intamplat in acea perioada si de unde aversiune fata de Icoane.
Ierusalimul fusese cucerit de musulmani. Incepusera cruciadele. Practica vremii era ca in fruntea armatei sa fie Sfintele Icoane. Cele care de multe ori adusesera victoria. Conform credintei vremii.
De data asta Icoanele nu au mai functionat. Armata crestina luand sistematic bataie de la cea musulmana. Care nu avea in fruntea ei nici icoane, nici alte obiecte de cult.
Musulmanii sunt foarte sobrii cand vine vorba de religia lor. Nu au Icoane. Nici in moscheile lor si nici in alta parte. Nu tu semiluna, nu tu obiect de cult. Maximul care se gaseste la ei intr-o moschee sunt citate din Coran. Scrise pe postav verde cu litere aurii.
Fac o paranteza. Dupa ce au cucerit Sfanta Sofia din Constantinonol ei nu au distrus icoanele din biserica. Pur si simplu pe unele le-au acoperit cu zugraveala si pe altele le-au acoperit cu citate din Coran. Asa putem admira astazi icoane cu Iisus.
Logica razboiului a impus ideea ca musulmanii castiga lupta pentru ca nu au icoane.
Prin urmare a aparut Iconoclasmul. Afara cu icoanele. Daca nu ne ajuta in lupta contra musulmanilor.
Bizantinii au avut nevoie de peste 100 de ani si alte zeci de razboaie pierdute pentru a intelege ca nu saracele icoane erau de vina.
Si au revenit la icoane scotand in afara legii si declarand erezie Iconoclasmul.
Consider Icoanele opere de arta, nu de pictura ci de scriere.
Fiul Domnului este bine ca apare zugravit pentru intelesul enoriasilor.
Personal am o imaginatie destul de bogata pentru a nu apela la icoane in comuniunea mea cu Divinitatea.
Dar cine sunt eu sa imi dau cu parerea.
Credinciosii au nevoie de Icoane. De Icoane Facatoare de minuni. De moaste. Si de tot ce tine de mostenirea noastra ortodoxa.
Sunt de acord cu exprimarea Icoana- fereastra spre Dumnezeu.
Bine ar fi ca fereastra sa fie larg deschisa si nu doar admiratia sa conteze. Ci si un comportament moral.
Mai spun ca Iisus este IUBIRE. Si iubirea nu o poti nici explica, nici zugravi, nici scrie.
Sau iubesti sau nu iubesti!!!
Cale de mijloc din pacate nu stiu sa existe. Si nici Iubirea nu poate fi mimata sau inselata.
In schimb o imagine creata de un om poate fi cu mai multe fete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu